ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 892/2012

Asupra

recursului de față în baza lucrărilor din dosar, constata următoarele:

Prin sentința penală nr. 118/ F

din 2 noiembrie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori,

a fost respinsă, ca nefondată plângerea formulată de petentă A.S. împotriva

rezoluției din 20 iunie 2011 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Brașov în Dosar nr. 719/P/2010.

S-au reținut,

în esență, următoarele:

Prin rezoluția

din data de 20 iunie 2011, emisă în Dosar nr. 719/P/2010, procurorul din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov a dispus neînceperea urmăririi

penale față de presupusul făptuitor T.D. pentru săvârșirea infracțiunii de fals

intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen.

Petentă a

arătat în plângere că inspectorul de poliție a întocmit „în fals" un

referat cu propunere de neîncepere a urmăririi penale în Dosarul nr. 12.175/P/2008.

Pentru a

dispune în acest sens, procurorul a arătat că, deși în cuprinsul referatului

întocmit de organul de poliție se face mențiunea cu privire la faptul că

apartamentul petentei A.S. a fost scos la licitație publică datorită debitelor

acumulate la Asociația de Proprietari „I.

”

, acest

aspect nu reprezintă o împrejurare determinantă de natură să influențeze

soluția adoptată în cauză. Raportul întocmit nu reprezintă un înscris cu

valoare probatorie, care să aibă aptitudinea de a da naștere, de a modifica sau

stinge un drept sau o obligație ori de a genera alte consecințe juridice.

Împotriva acestei

soluții, petenta a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Brașov, iar prin rezoluția din 21 iulie 2010, emisă la

lucrarea 717/11/2/2011 s-a dispus respingerea acesteia și menținerea în

integralitate a rezoluției, ca legală și temeinică.

Instanța a

reținut că din actele premergătoare nu rezultă indicii cu privire la săvârșirea

de către inspectorul de poliție T.D. a infracțiunii prevăzute de art. 289 C.

pen. și nici a altei fapte prevăzute de legea penală.

Împotriva sentinței

sus-menționate a declarat recurs petenta A.S.

Recursul

declarat de petentă împotriva sentinței este inadmisibil, pentru următoarele

considerente :

Potrivit

dispozițiilor art. 287

1

alin. (1) C. proc. pen., împotriva

rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a

rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a

urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte

persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la

judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să

judece cauza în primă instanță.

Potrivit

dispozițiilor art. 278

1

alin. (7) și (8) din același cod,

judecătorul, soluționând plângerea, pronunță una dintre soluțiile prevăzute la

lit. a), b), c) de la alin. (8).

Conform

prevederilor art. 278

1

alin. (10), astfel cum a fost modificat prin art.

18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010, publicată în M. Of. nr. 714 din 26 octombrie

2010 și intrată în vigoare la data de 25 noiembrie 2010, hotărârea

judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă.

În cauză,

hotărârea recurată de petiționar a fost pronunțată la data de 2 noiembrie 2011,

ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, care nu mai prevede

posibilitatea exercitării recursului împotriva acestor hotărâri.

În raport de

considerentele expuse, urmează a fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat

de petentă, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de recurenta petentă A.S. împotriva sentinței

penale nr. 118/ F din 2 noiembrie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția penală

și pentru cauze cu minori.

Obligă

recurenta petentă la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare

către stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 22 martie 2012.