ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.02.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 578/2011

HOTĂRÂRE
02.02.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 578/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului de față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Prin sentința

nr. 1954 din 28 aprilie 2010 a Curții de Apel București a fost admisă acțiunea

reclamantului R.G.D. formulată în contradictoriu cu Casa Națională de Pensii și

alte Drepturi de Asigurări Sociale

în

sensul că a fost suspendată executarea Ordinului nr. 799/2009 emisă de pârât,

până

la soluționarea irevocabilă a cauzei.

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin ordinul nr. 799

din 15 iulie 2009 emis de pârât s-a dispus modificarea privind componența Comisiei

de disciplină din cadrul C.N.P.A.S.

In analiza

cererii de suspendare, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite

condițiile cumulative prevăzute de dispozițiile legale, respectiv cazul bine

justificat și un prejudiciu iminent care s-ar produce reclamantului, astfel

încât a admis cererea formulată.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C.N.P.A.S., criticând soluția

instanței de fond ca netemeinică și nelegală.

Recurenta a

arătat faptul că prin ordinul nr. 799 din 15 iulie 2009 a fost constituită

Comisia de Disciplină în scopul analizării sesizării formulate de doamna D.D.P.

la adresa domnului G.D.R., ce a format obiectul dosarului nr. 239 din 01

aprilie 2009.

S-a arătat că,

în urma finalizării cercetării administrative, conducătorul C.N.P.A.S. a dispus

prin ordinul nr. 1492 din 14 decembrie 2009 retrogradarea domnului G.D.R. din

funcția publică, în conformitate cu prevederile art. 77 alin. (3) lit. d) din

Legea nr. 188/1999.

Recurenta a

precizat că în mod greșit s-a dispus suspendarea executării ordinului nr. 799/2009,

întrucât acest act administrativ nu mai produce efecte de la data finalizării

cercetării administrative în dosarul nr. 239 din 01 aprilie 2009, respectiv la

data emiterii ordinului nr. 1492/2009.

Recurentul a

apreciat că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât a

fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii.

A arătat că pe

fondul cauzei, acțiunea de anulare a actului administrativ atacat, a fost

admisă, instanța anulând ordinul nr. 799/2009 prin sentința nr. 1623 din 2

aprilie 2010 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul nr. 9009/2/2009,

rezultând faptul că instanța nu mai putea să dispună acum suspendarea actului.

Înalta Curte de

Casație și Justiție analizând actele dosarului a constatat faptul că recursul

este tardiv, motiv pentru care recursul formulat va fi respins ca tardiv

formulat pentru considerentele ce urmează.

În

conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 103 alin. (1) C. proc. civ. neexercitarea

oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în

termenul legal atrage decăderea, afară de cazul în care legea dispune altfel

sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus

de voința ei

Analizând

lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat faptul că sentința a fost

comunicată recurentei la data de 3 noiembrie 2010, iar cererea de recurs a fost

înregistrată la instanța de fond la data de 18 noiembrie 2010, cu depășirea

termenului de 5 zile de la comunicare, prevăzut de dispozițiile art. 14 alin. (4)

din Legea nr. 554/2004.

In aceste

condiții, Înalta Curte va aplica sancțiunea procedurală determinată de

neexercitarea dreptului în termenul defipt de lege.

Văzând

dispozițiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 raportate la art. 101 și art.

102 C. proc. civ., care prevăd termenul de 5 zile de la comunicare pentru

recurs, precum și modalitatea de calcul a termenului, s-a constatat faptul că

cererea de recurs a fost depusă cu nerespectarea dispozițiilor imperative ale legii.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte va constata tardiv declarat recursul formulat.

ÎN

D E

Respinge

recursul formulat de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări

Sociale împotriva sentinței nr. 1954 din 28 aprilie 2010 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca tardiv

formulat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 2 februarie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-01-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 418/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 16 decembrie 2009, reclamantul G.D.R. a chemat în judecată Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Socia
ÎCCJ 2011-10-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4993/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 4291 din 17 iunie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată ce
ÎCCJ 2011-02-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 661/2011
august 2009 avea posibilitatea să urgenteze procedura cercetării administrative desfășurată de comisia de disciplină. În ceea ce privește Recomandarea nr. R(89)8 adoptată de Comitetul de Miniștri la 13 septembrie 1989 s-a arătat că recomand
ÎCCJ 2011-06-21
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3585/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1.Circumstanțele cauzei. Soluția primei instanțe 1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 2 dece
ÎCCJ 2012-11-15
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4787/2012
s-a aplicat o sancțiune disciplinară și care a produs consecințe juridice până la emiterea Ordinului nr. 702 din 16 august 2010, emis tot de pârâtă, ordin care nu are aptitudinea să înlăture consecințele deja produse, iar pe calea acțiunii
Sursă