ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3102/2010

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3102/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 557 din 2 decembrie 2008 Tribunalul Prahova în baza art. 334 C. proc. pen. a respins,

ca neîntemeiate, cererile formulate de inculpații H.G., S.C. si I.G.S., privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată.

A condamnat pe inculpatul I.G.S., fiul lui P. si M., după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalității organizate, cu aplicarea art. 74 lit. a) si art. 76 lit b) C. pen., infracțiune de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă din cursul anului 2004, la pedeapsa de 4 ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41alin. (2) C. pen. si art. 74 lit. a) si art. 76 lit. b) C. pen., infracțiune de trafic de persoane în formă agravată si continuată, faptă din perioada 2004-2006, la pedeapsa de 4 ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) si art. 76 lit. a) C. pen., infracțiune de trafic de minori, în formă agravată, faptă din cursul anului 2004, la pedeapsa de 8 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 34 lit. b) rap. la 33 lit. a) si art. 35 C. pen., a contopit pedepsele stabilite si a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 (opt) ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

A condamnat pe inculpatul H.G., fiul lui F. si M., după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalității organizate, cu aplicarea art. 74 lit. a), c) si art. 76 lit. b) C. pen., infracțiune de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă din cursul anului 2004, la pedeapsa de 3 ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 74 lit. a), c) si art. 76 lit. b) C. pen., infracțiune de trafic de persoane în formă agravată si continuată, faptă din perioada 2004-2006, la pedeapsa de 3 ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 34 lit. b) rap. la 33 lit. a) si art. 35 C. pen., a contopit pedepsele stabilite si a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (ani) închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

A condamnat pe inculpatul S.C., fiul lui F. si M., după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalității organizate,cu aplicarea art. 74 lit. a), c) si art. 76 lit. b) C. pen., infracțiune de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă din cursul anului 2004, la pedeapsa de 3 ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.,cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001,cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 74 lit. a), c) si art. 76 lit. b) C. pen., infracțiune de trafic de persoane în formă agravată si continuată, faptă din perioada 2004-2006, la pedeapsa de 3 ani închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.,cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților H.G. si S.C., perioada reținerii si arestării preventive,cu începere de la 14 septembrie 2007 si pănă la 24 decembrie 2007 pentru inculpatul H.G. si de la 18 septembrie 2007 si până la 16 noiembrie 2007 pentru inculpatul S.C.

În temeiul art. 86

C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților H.G. si S.C., pe durata unui termen de încercare de 8 ani, compus din durata pedepsei rezultante aplicate fiecăruia, la care se adaugă un interval de timp de 5 ani, calculat în temeiul art. 86

C. pen.

În temeiul art. 86

C. pen., pe durata termenului de încercare, cei doi inculpați vor trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate de către Serviciul de Probațiune de pe lăngă Tribunalul Prahova, la sediul acestuia din Ploiești, jud. Prahova;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășeste 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea pedepselor accesorii aplicate celor doi inculpați, pe durata suspendării executării pedepselor sub supraveghere.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. a atras atenția celor doi inculpați asupra consecintelor încălcării disp. art. 86

alin. (1), (2) C. pen., privind săvârsirea unei noi infracțiuni intenționate sau nerespectării măsurilor de supraveghere stabilite, în cursul termenului de încercare, caz în care se va dispune de către instanță, revocarea suspendării executării pedepsei si executarea in întregime a pedepselor aplicate.

A constatat că părțile vătămate C.I.V., C.M., U.M., P.C., C.S., N.R., C.M.M., N.V., O.D.I. și S.M. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În temeiul art. 357 rap. la art. 163 C. proc. pen. a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra imobilului situat în orașul Mizil, jud. Prahova, proprietatea inculpatului I.G.S., prin Ordonanța nr. 68/D/P/2006 din data de 02 noiembrie 2007 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești.

În temeiul art. 191 C. proc. pen. a obligat fiecare inculpat la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în perioada 2004-2006, împreună cu H.G., I.D.M., H.V., I.C.L. și S.C., inculpatul I.G.S. a constituit un grup infracțional organizat pentru săvârșirea faptelor de trafic de persoane și trafic de minori după care, în baza aceleiași rezoluții infracționale a recrutat, a transportat, a găzduit și a exploatat sexual prin obligarea la practicarea prostituției pe părțile vătămate C.M., C.M., V.M., P.C. și N.V. însușindu-și veniturile obținute de acestea, iar în anul 2004, împreună cu I.D. a recrutat-o și exploatat-o sexual în Spania pe minora C.I.V., însușindu-și suma de 53.000 euro.

Cu privire la partea vătămată C.M. se reține că inculpatul I.G.S. i-a promis acesteia că o poate ajuta să muncească în Spania ca barman, la un restaurant, având și posibilitatea de a-i asigura cazarea într-un apartament închiriat de el în Spania.

C.M. s-a plâns de faptul că nu are bani pentru a-și procura pașaportul și a-și achita cheltuielile de transport până în Spania, însă G

s-a oferit să îi plătească toate cheltuielile.

În aceste condiții, împreună cu G., cu care s-a întâlnit a doua zi și cu soția acestuia I.D.M., însoțite de o tânără pe nume M., s-a deplasat la Ploiești în vederea depunerii dosarului pentru eliberarea pașaportului.

După câteva zile și-a ridicat pașaportul, întrucât I.G. a solicitat eliberarea acestuia în regim de urgență și, după ce au ajuns la un restaurant pentru a servi masa, au apărut doi bărbați ce i-au fost prezentați ca prieteni ai lui G

, pe nume H.C. și H.G.

De la G. a înțeles că cei doi prieteni ai acestuia, urmau să-i însoțească în Spania.

Ulterior, C

M. i-a spus lui G. că, o prietenă a acesteia, pe nume I.C. este interesată să plece și ea în Spania pentru a munci.

G. a fost de acord și i-a procurat acesteia pașaportul, după ce în prealabil i-a achitat toate taxele și i-a promis că o să-i plătească cheltuielile de transport.

Această prietenă urma să lucreze într-un bar din Spania, iar locul de muncă îi era asigurat de către I.G.

Totodată, împreună cu cele două tinere și persoanele mai sus-menționate, trebuia să plece și numita O.D.I., o prietenă a lui I.G.

Întrucât pașaportul acesteia nu a fost întocmit la data stabilită, plecarea numitei C.M. a fost amânată, urmând ca aceasta să locuiască în apartamentul lui S.C. din Ploiești.

Cu toate acestea, în ziua stabilită, toate persoanele respective cu excepția lui G. au plecat în Spania.

Ulterior, aceasta, împreună cu G., după ce a obținut pașaportul la data de 04 februarie 2004, s-au deplasat cu un taxi până la Arad, iar din acest oraș s-au urcat într-un autocar care i-au transportat până în Spania, în orașul Barcelona.

Din acest oraș s-au deplasat într-o localitate, unde s-au găsit cu celelalte persoane care plecaseră înainte.

I.G. și H.G. au cazat-o pe aceasta și pe L., D. și M., într-un apartament, iar a doua zi le-au cerut să meargă la Clubul C. pentru a acosta bărbați cu care urmau să întrețină raporturi intime, în schimbul plății unor sume de bani pentru a-și achita cheltuielile pe care le suportaseră aceștia.

Cu aceeași ocazie, cei doi le-au luat pașapoartele și le-au cerut să meargă la clubul respectiv pentru a acosta clienți, dându-și seama că au fost înșelate cu privire la motivul pentru care au ajuns în Spania.

C.M. a mai susținut că M. le impunea să meargă la club, fiind în înțelegere cu I.G. și H.G., și le supraveghea tot timpul.

În aceste condiții a fost obligată să se prostitueze împreună cu celelalte fete timp de o lună. De asemenea și L. și D. au fost obligate să practice prostituția, iar în cazul în care refuzau erau amenințate de cei doi bărbați cu bătaia și cu înfometarea. Aceste amenințări li se adresau și când câștigau prea puțini bani.

Ulterior, le-au fost luate hainele cu care veniseră din România și li s-a cerut să se îmbrace cu haine mai decoltate, se deplasau la barul C. unde întrețineau relații sexuale cu diverși clienți, pentru care primeau 60 de euro pentru o jumătate de oră, din care 20 de euro reveneau clubului și restul îi primeau I.G. sau H.G., precum și 120 de euro pe oră, din care 80 euro le revenea acestora și diferența clubului respectiv.

În acest mod a fost constrânsă să practice prostituția timp de o lună, perioadă în care ar fi obținut 12.000 euro, pe care i-au luat în totalitate cei doi traficanți.

Între timp, în Spania a sosit și H.V., fratele lui C. și G., ocazie cu care s-au mutat în orașul Saragoza, unde au practicat prostituția timp de trei săptămâni la un club, fără a mai fi supravegheate de M.

Toți banii câștigați au fost însușiți de către frații H., iar după cele trei săptămâni au fost mutate într-o altă localitate, în care se mai aflau două persoane de naționalitate română, pe nume F. și G.

În cele trei săptămâni mai sus-arătate, împreună cu D. au câștigat suma de 4.000 euro pe care și i-au însușit cei trei frați H.

Fiind nemulțumiți de banii câștigați au început din nou să le amenințe cu bătaia, dar și cu unele acte agresive împotriva familiilor acestora.

Ulterior, a cunoscut un cetățean spaniol, care era de fapt un client al unui club, care a ajutat-o să scape și care, a plătit fraților H. suma de 1.000 de euro, pentru a nu o mai exploata.

De asemenea, O.D. a cunoscut un cetățean spaniol, care la rândul său a plătit suma de 1.000 de euro, în același scop.

C.M. a solicitat tragerea la răspundere penală a celor patru făptuitori.

U.M. a dat o declarație la data de 08 septembrie 2006 în fața organelor de poliție, în care arăta că în luna iunie 2006 l-a cunoscut pe G. din Mizil, de la care a aflat că poate să lucreze în Spania, precum și că acesta poate să o ajute să ajungă în această țară și să lucreze ca damă de companie.

Aceasta a susținut că urma să primească jumătate din banii pe care îi câștiga, fiind de acord cu propunerea făcută de G.

În acest sens, pe data de 16 iunie 2006, a plecat împreună cu G. în Spania, în orașul Alicante, fiind cazată într-un apartament închiriat de către acesta, în care mai locuia și L.

Cu această ocazie a aflat că cele două fete trebuie să meargă la un club din acest oraș, unde vor lucra ca dame de companie.

Astfel, a lucrat ca damă de companie circa o săptămână la acest club, câștigând între 100 și 200 de euro pe zi, din care jumătate îi dădea lui G., după care a cunoscut un cetățean francez cu care a întreținut raporturi sexuale la club timp de o lună, primind suma de 6.000 de euro, din care jumătate i-a dat lui G.

Ulterior, după două luni de zile s-a întors în țară cu suma de 3.000 de euro, fără ca G. să se opună în vreun fel.

De asemenea, C.Ș. a dat o declarație la 27 iulie 2006, prin care arăta că în timpul unei relații de prietenie cu B.M. din Băicoi l-a cunoscut pe S.C., ocazie cu care a aflat că acesta a fost plecat în Spania împreună cu frații săi și au susținut mai multe concerte la diverse localuri, fiind lăutari și câștigând destui bani.

Fiind nemulțumită de veniturile pe care le câștiga la o firmă la care lucra ca croitoreasă, a aflat de la C. că o poate ajuta să ajungă în Spania prin relațiile sale și îi găsește un loc de muncă ca menajeră.

Acesta a afirmat că poate să-i achite și cheltuielile de transport și de cazare, urmând să i le achita la încasarea primului salariu.

A acceptat propunerea lui C. și a plecat în Spania cu un autoturism, însă li s-a interzis accesul în Austria.

Ulterior, C. i-a sugerat să pătrundă în Austria printr-un alt punct de frontieră, însă nu au reușit nici de această dată, fiind nevoiți să se întoarcă în țară.

Profitând de neatenția acesteia, C. i-a sustras pașaportul din geantă, iar acesta a refuzat să i-l mai restituie.

Ulterior a aflat că urma să practice prostituția în Spania și nicidecum să lucreze ca menajeră.

N.R. a dat o declarație la 19 ianuarie 2006, prin care arăta că în toamna anului 2004 l-a cunoscut pe C. din Ploiești cu care s-a întâlnit în Valea Călugărească și cu care a avut o relație de concubinaj pe o durată de 3 luni de zile.

Costinel i-a propus să plece în Spania pentru a practica prostituția sub protecția fratelui său H.G., urmând să împartă banii câștigați pe jumătate.

Susține că a fost de acord și după ce i-a achitat cheltuielile de transport, în luna martie 2005 s-a deplasat în Spania în orașul Castellion, unde a fost primită de către H.G.

După trei zile a mers la un club din acest oraș la care racola clienți cu care întreținea raporturi sexuale.

N.R. susține că a practicat prostituția timp de o lună de zile în mai multe cluburi din acest oraș, câștigând între 200 și 400 de euro pe seară, bani pe care îi dădea în fiecare dimineață lui H.G.

În această perioadă a câștigat cam 10.000 de euro pe care i-a înmânat în totalitate acestuia.

Ulterior, împreună cu H.G. și mama acestuia care venise în Spania, s-au deplasat într-un alt oraș și a practicat prostituția la Clubul C., timp de două săptămâni, câștigând 5.000 de euro pe care i-a dat acestuia.

N.R. a plecat împreună cu cei doi în orașul Madrid, s-au cazat la un hotel și a practicat prostituția în clubul R., câștigând 5oo de euro, iar apoi au plecat în Valencia, unde a locuit o lună de zile și a practicat prostituția la îndemnul acestora, ocazie cu care a câștigat cam 10.000 euro, pe care i-a dat lui H.G.

Susține că a câștigat aproximativ 25.000 euro din practicarea prostituției, însă H.G. nu a respectat înțelegerea pe care a avut-o cu acesta, întrucât nu i-a dat nici o sumă de bani.

A mai susținut că în apartamentul lui H.G. se mai aflau două fete pe nume M. și I., care practicau prostituția pentru acesta și pentru H.V., aflând că provin din orașul Râmnicu Sărat.

N.R. a solicitat tragerea la răspundere penală a numiților H.C. și H.G., pe motiv că acesta din urmă nu a respectat înțelegerea pe care au avut-o.

O.D.I., în declarația dată la 5 mai 2007 la organul de poliție, a susținut că l-a cunoscut pe H.C. în anul 2003, cu care a întreținut o relație de prietenie, de la care a aflat că lucrează în Spania și cântă la diverse localuri din această țară.

C. i-a propus să meargă cu acesta în Spania pentru a-și petrece vacanța, propunere pe care a acceptat-o atât ea, cât și părinții săi.

Cu această ocazie i-a cunoscut și pe frații acestuia, respectiv pe G. și V. și în ziua de 03 februarie 2004 a plecat în Spania împreună cu I.L., C.M., I.E.M. și cei doi frați ai lui C.

Susține că s-au deplasat cu trenul până în orașul Bistrița și de aici cu autocarul până în orașul Matoro din Spania.

Ulterior, au fost cazate în camera unui hotel, iar cei doi frați H., sub pretextul că C., fratele lor, a fost arestat în România, trebuie să practice prostituția pentru a câștiga banii necesari pentru a-l scăpa pe acesta.

Cei doi frați i-au luat pașaportul și au refuzat să i-l restituie, obligând-o să meargă la Clubul C. pentru a se prostitua.

Timp de două luni și jumătate a fost nevoită să meargă la Clubul C. împreună cu C.M., I.E. și I.L., unde racolau clienți cu care întrețineau raporturi sexuale, de la care primeau 200-300 euro pe seară, pe care îi înmâna în totalitate celor doi frați.

În acest mod a câștigat cam 20.000 euro în perioada respectivă, timp în care a fost bătută și amenințată de către cei doi frați, pe motiv că are intenția să plece acasă.

Ulterior, împreună cu C.M., fiind ajutată de către o tânără care și-a dat seama că sunt exploatate, au reușit să fugă și s-au reîntors în România.

După aceea s-au reîntors în Spania și a cunoscut un cetățean spaniol cu care s-a căsătorit.

S.M. a dat o declarație la 23 ianuarie 2006, prin care arăta că a cunoscut în anul 2004, în orașul Râmnicu Sărat pe numita G.M. de la care a aflat că urmează să plece în Spania.

După două săptămâni a fost căutată de către aceasta și i-a spus că este mulțumită de faptul că lucrează în Spania și i-a cerut să meargă și ea.

Cu această ocazie a afirmat că, cheltuielile de transport au fost suportate de H.V., pe care l-a cunoscut în orașul Râmnicu Sărat și de la care a aflat că în Spania, dacă va merge, va practica prostituția sub protecția lui H.G., care o să-i plătească și cheltuielile de transport.

Ulterior, a aflat că o să împartă pe jumătate banii obținuți cu acesta, și fiind de acord cu propunerea acestuia, după trei zile a plecat în Spania cu H.V.

În această țară a fost primită de H.G. și G.M. și chiar de a doua zi, împreună cu aceasta din urmă au mers la Clubul R. unde racolau clienți cu care întrețineau raporturi sexuale contra cost.

În acest mod câștigau 100-150 euro pe seară, iar într-o perioadă de 2 luni și jumătate a câștigat cam 4.000 euro, pe care i-a dat în totalitate lui H.G.

Ulterior s-a întors acasă cu H.V., însă fratele său nu a respectat înțelegerea de a-i da jumătate din banii câștigați.

În baza acestor acte premergătoare, prin procesul-verbal din 26 octombrie 2006, procurorul a început urmărirea penală față de I.G.S., cu privire la infracțiunile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 și prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Prin procesul verbal din 11 septembrie 2007 a început urmărirea penală împotriva aceluiași făptuitor pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori prev.de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) și art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., reținând că, în perioada 2004 - 2006, împreună cu I.D. și I.C.L. a recrutat și a exploatat sexual pe C.M., U.M., P.C., N.V. și minora C.I.V., după ce în prealabil le-a făcut promisiuni mincinoase că le va găsi locuri de muncă în străinătate, respectiv în Spania, iar când au ajuns la destinație au fost obligate să practice prostituția, însușindu-și veniturile obținute de acestea.

Prin procesul verbal din 14 septembrie 2007 a fost începută urmărirea penală față de făptuitorul H.G. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., reținându-se că în aceeași perioadă, împreună cu S.C. a recrutat și a exploatat sexual mai multe tinere, pe care le-a indus în eroare în sensul că, le va găsi loc de muncă în Spania, însă după ce au ajuns în această țară le-a obligat să se prostitueze, însușindu-și veniturile obținute de acestea.

Astfel, a reținut că au fost traficate O.D., N.R., S.M.

De asemenea, prin procesul verbal din 13 septembrie 2007 a fost începută urmărirea penală față de făptuitorul S.C. cu privire la aceleași infracțiuni, reținându-se că împreună cu fratele său H.G. a recrutat și a exploatat sexual în Spania pe O.D., N.R. și alte tinere, cărora le-a făcut promisiuni mincinoase că le va găsi un loc de muncă în străinătate, numai că în această țară au fost obligate să practice prostituția, însușindu-și sumele de bani obținute de acestea.

S.C. a fost audiat în calitate de învinuit la 13 septembrie 2007, ocazie cu care a declarat că, în perioada mai 2001 - noiembrie 2003 a locuit în Spania, ocupându-se cu lăutăria, iar în luna februarie 2004 a plecat din nou în Spania, însă a fost returnat în țară după ce a fost reținut de autoritățile spaniole, întrucât avea interdicție de a pătrunde pe teritoriul acestei țări.

Prin urmare, a declarat că în perioada 26 februarie 2004 și până pe 12 aprilie 2006 a avut interdicție de a părăsi România, iar când a expirat această perioadă a plecat în Spania, având aceeași ocupație

Cu privire la faptele pentru care a fost pus sub învinuire a declarat că, o cunoaște pe O.D. cu care este prieten și cu privire la care a aflat că a avut o relație de concubinaj cu fratele său H.G.

S.C. a susținut că O.D. i-a cerut să o ajute să ajungă în Spania la începutul anului 2004, sens în care i-a dat acesteia mai multe sume de bani necesare pentru transportul din România până în Spania, respectiv 700 - 1000 de euro, iar după ce aceasta a ajuns în această țară a primit banii pe care i-a împrumutat.

A susținut că o cunoaște și pe N.R. cu care a trăit în concubinaj 3-4 luni de zile și pe care a ajutat-o să ajungă în Spania, rugându-l să-i dea numele de telefon al fratelui său H.G.

Susține că a aflat că aceasta a locuit la fratele său o perioadă de timp într-un apartament pe care acesta îl avea închiriat în Spania.

S.C. nu își aduce aminte despre C.Ș. și nici nu a încercat să plece cu aceasta în Spania, precum și că i-ar fi reținut pașaportul.

În perioada în care a locuit în Spania și-a asigurat existența, prin procurarea unor venituri din cântatul pe la diverse petreceri, organizate la localurile și restaurantele din Barcelona și localitățile limitrofe.

Ulterior, în declarația dată la 30 noiembrie 2007 susține că, l-a cunoscut pe I.G.S. la sfârșitul anului 2003, cu ocazia unei petreceri organizată în orașul Mizil, pe care l-a împrumutat cu o sumă de bani, pentru ca acesta să poată pleca în Spania.

La data plecării în Spania, I.G. a venit la locuința sa împreună cu patru tinere, dintre care una era soția acestuia, pe nume I.D.M.

O altă persoană se numea I.E.M. și încă două tinere pe nume C.M. și I.C.L.

În seara respectivă, cele trei tinere, cu excepția lui C.M., care nu obținuse pașaportul, împreună cu I.G., și fratele său H.G. au plecat în Spania, locuind într-un apartament închiriat de către acesta din urmă.

Ulterior, au intervenit certuri între I.G. și H.G. ce au avut ca rezultat despărțirea acestora, întrucât acesta din urmă nu a primit toată suma împrumutată.

A mai susținut că în anul 2006, O.D. i-a restituit suma de 700 de euro și a avut o discuție cu C.M. căreia i-a reproșat că nu și-a recuperat toți banii, fapt pentru care după o săptămână l-a ajutat cu suma de 500 de euro.

La data de 14 septembrie 2007 a fost ascultat în calitate de învinuit H.G., declarând că în perioada 2002-2006 a locuit în Spania și o perioadă de timp și în Italia, adică noiembrie 2005 - noiembrie 2006.

În aceste perioade a cântat la diverse localuri din aceste țări, întorcându-se în România în septembrie 2007, împreună cu D.C. și sora acesteia, A.

Învinuitul susține că I.G.S. le-a recrutat pe C.M., O.D.I. și I.C., pe care le-a dus în Spania.

Fratele său S.C. l-a împrumutat pe acesta cu o sumă de bani pentru a acoperi cheltuielile de transport ale celor trei tinere, după care acestea din urmă s-au achitat de datorie față de I.G.

A mai susținut că a primit circa 700 de euro chirie de la I.G. și cele trei tinere pe care le-a cazat în apartamentul său din Spania, iar I.G. s-a achitat de datoria pe care o avea față de fratele său S.C.

Ulterior a fost căutat la telefon de către numita N.R., care l-a rugat să o găzduiască în același apartament și de la care a primit suma de 500 de euro pe lună.

În anul 2004 a cunoscut-o pe G.M. din orașul Râmnicu Sărat, care l-a rugat să o ajute să ajungă în Spania.

După ce a ajuns în această țară a cazat-o în apartamentul său o perioadă de 5-6 luni pentru care i-a plătit chiria și din câte cunoaște, aceasta a lucrat la mai multe cluburi.

A mai susținut că s-a împrumutat de la această persoană cu suma de 1.500 euro, bani pe care nu i-a mai cerut.

În același apartament a locuit și S.M. o prietenă a lui G.M., care a făcut o plângere împotriva acestuia la autoritățile spaniole.

Învinuitul a susținut că nici una din tinerele mai sus-menționate nu a practicat sub protecția sa, nu le-a obligat în nici un fel să practice prostituția și nu a primit vreo sumă de bani pe care ar fi obținut-o din această activitate.

După cum rezultă din declarațiile date de cei doi învinuiți, aceștia le cunoșteau pe persoanele vătămate O.D., C.M., S.M., pe numitele D.C. și D.A., pe I.C., însă au susținut că au fost recrutate și aduse în Spania de către I.G.S. din Mizil.

Împrejurările în care cei doi învinuiți le-au cunoscut pe tinerele respective au fost relatate în același mod și de către acestea în declarațiile date în fața organelor de poliție și apoi, în fața procurorului, după ce cauza a fost înregistrată la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești.

La data de 3 noiembrie 2006 a fost ascultat ca învinuit și I.G.S., ocazie cu care a declarat că în perioada 2004 - 2006 nu a recrutat, nu a transportat și nici nu a cazat vreo persoană pe care să fi supus-o exploatării sexuale în Spania, împreună cu I.D. și I.C.L.

În perioada respectivă a fost plecat în Spania de cinci ori, locuind circa 2 ani de zile, ocupându-se cu diverse activități la restaurantul unui cetățean marocan din Spania.

A susținut că nu le cunoaște pe U.M., M.C.E., L.V. sau P.C.

După cum se observă, cei trei învinuiți nu au recunoscut săvârșirea vreun ei activități specifice traficului de persoane, privind persoanele vătămate mai sus-menționate.

În fața instanței au fost ascultați în calitate de inculpați numai H.G. și S.C., care s-au prezentat la chemările instanței, pe când I.G.S. nu s-a prezentat niciodată deși a fost legal citat și instanța a dispus aducerea acestuia în mod silit.

Persoanele vătămate C.M., C.I.V. au fost ascultate și de către procuror, ocazie cu care au dat aceleași declarații ca cele date în fața organelor de poliție.

De asemenea, au fost audiate persoanele vătămate U.M., P.C., S.M., O.D., N.R., N.V., C.M.M., C.Ș., menținându-și întru-totul declarațiile date în fața organelor de poliție.

Pentru stabilirea situației de fapt, în faza de urmărire penală a fost audiată martora M.E.C., ocazie cu care a declarat că, în ziua de 08 septembrie 2006 a venit la domiciliul său U.M., rugând-o să o găzduiască deoarece este căutată de un bărbat pe nume G. și de prietena lui L., ca să o oblige să plece în Spania pentru a practica prostituția.

Într-una din seri, la domiciliul său a venit o tânără pe nume L., care a arătat că vrea să vorbească cu U.M.

Aceasta din urmă a ieșit la poartă, ocazie cu care L. i-a cerut pe un ton amenințător mai multe obiecte din aur, pe motiv că nu a mai vrut să plece în Spania și pe motiv că a refuzat să-i dea aceste obiecte, i-a înfipt mâna în păr și a cerut să vorbească la telefon cu G., ocazie cu care i-a adresat din nou amenințări cu moartea și că îi va da foc la casă.

Această tânără era în realitate I.C.L. și este o persoană din anturajul inculpatului I.G.S., cu care acesta din urmă a plecat în Spania în februarie 2004, împreună cu O.D., I.E./M. și I.D., precum și H.G.

Acest aspect rezultă și din declarațiile părților vătămate C.M. și O.D.I.

La data de 02 octombrie 2006 a fost audiată numita P.C. ocazie cu care a declarat că a fost interesată să lucreze în Spania ca ospătar, astfel că prin intermediul numitei L.V. a cunoscut-o pe o femeie al cărui nume este D., pe care a identificat-o ulterior ca fiind I.D. și de la care a aflat că poate câștiga mulți bani în Spania și că o poate ajuta să ajungă în această țară.

I.D. i-a promis ca șotul său, I.G. îi va asigura un loc de muncă în Spania, caz în care i-a câștigat încrederea.

Ulterior, prin intermediul lui I.D. l-a cunoscut pe I.G., care i-a promis că îi va găsi un loc de muncă în Spania ca ospătăriță.

G. a reușit să închirieze o mașină cu care să o transporte până în Spania, timp în care a venit soția sa D., însoțită de o tânără și de tatăl acesteia.

În timp ce se afla în mașină, din discuțiile pe care G. le-a avut la telefon a înțeles că în Spania urma să fie vândută în scopul de a practica prostituția, astfel că a reușit să ia legătura cu cumnatul său, care i-a adus la cunoștință lui G. că nu va mai pleca în Spania și să o aducă acasă, în caz contrar va anunța poliția.

Martora L.V. a fost ascultată la 11 octombrie 2006 și a susținut că a fost întrebată de un cetățean italian dacă cunoaște tinere care vor să plece în Spania.

Ulterior, a aflat de P.C. ca fiind o persoană care vrea să plece în Spania pentru a lucra și i-a făcut cunoștință cu I.D.

Aceasta din urmă s-a întâlnit cu P.C. și i-a promis că o va ajuta să ajungă în Spania.

De asemenea, la discuție a participat și I.G., soțul acesteia, care la rândul său i-a promis același lucru.

După ce P.C. a plecat la Ploiești împreună cu soții I., fratele său L.I.I. a primit un mesaj de la aceasta, prin care îl ruga să sune la poliție și să vină să o ia din locul în care se afla, întrucât G. nu urmărește decât să o transporte până în Spania, pentru a o obliga să practice prostituția și nicidecum să îi găsească un loc de muncă, așa cum i-a promis acesteia.

După câteva zile de la acest incident, la locuința sa au venit patru persoane, care au dat de înțeles că sunt cunoștințe ale soților I. și i-au adresat amenințări pe motiv că aceștia au făcut cheltuieli cu angajamentele luate față de P.C. și aceasta din urmă a refuzat să mai plece în Spania, încercând să o convingă să vorbească cu C. pentru a pleca în Spania.

Martora N.M. a declarat că fiica sa N.R. a venit la locuința sa, fiind însoțită de un tânăr pe nume H.C. de la care a aflat că vrea să se căsătorească cu fiica sa, urmând să plece în Spania.

Fiica acesteia a început o relație de concubinaj cu acest tânăr care i-a promis că îi va găsi un loc de muncă în Spania.

Ulterior, fiica sa a plecat în Spania, însă deși a rugat-o să îi trimită bani, nu a primit nimic de la aceasta și apoi s-a reîntors în țară.

După circa un an de zile a aflat de la fiica sa că nu a fost în Spania cu S.C., și că acesta din urmă a trimis-o la fratele său H.G., care nu i-a găsit nici un loc de muncă, însă i-a luat pașaportul și a obligat-o să practice prostituția în mai multe cluburi de noapte, însușindu-și toți banii pe care aceasta i-a câștigat.

Martora N.R. a declarat că la domiciliul său a locuit o perioadă de timp nepoata sa N.R. și un tânăr pe nume C.

N.R. urma să se căsătorească cu C., aflând că aceasta urmează să plece în Spania pentru a lucra, iar locul de muncă îi va fi asigurat de către C.

De la nepoata sa a aflat că este plecat în Spania și locuiește la fratele lui C. împreună cu două fete, întrucât acesta din urmă a interdicție de a părăsi România și nu a putut să o însoțească în Spania.

Martora mai susține că nepoata sa nu-i poate trimite bani acasă, deoarece mama lui C. îi ia toți banii pe care îi câștigă.

După ce s-a întors din Spania a aflat că nepoata sa nu a lucrat în această țară, așa cum îi promisese C. și că, a practicat prostituția pentru acesta și familia lui.

Persoana vătămată C.M.M. a fost audiată de către organele de poliție, precum și de către procuror, ocazie cu care a declarat că în luna aprilie 2004 a aflat că I.G. și soția sa I.D., pot obține persoanelor interesate locuri de muncă în străinătate.

În acest sens a apelat la I.D. care i-a promis că soțul său I.G. îi poate obține un loc de muncă la un restaurant în Spania, fiind de acord cu propunerea acesteia de a pleca în această țară.

La afirmația persoanei vătămate că nu dispune de bani pentru a achita transportul, I.D. s-a angajat că îi va plăti toate cheltuielile, urmând să îi restituie datoria din salariul încasat pe primele două luni.

În acest sens, pentru a o convinge a luat legătura cu soțul său G., care a fost de acord să o primească în Spania, astfel că pe 05 mai 2004, împreună cu D., au plecat în Spania cu un autocar.

La destinație a fost așteptată de G. și de I.E.M., fiind cazate într-un apartament în care se mai aflau două fete.

În acest apartament a stat timp de o săptămână, întrucât G. nu îi procurase locul de muncă, aflând că postul a fost ocupat, situație în care va trebui să meargă la un club să practice prostituția.

Nu a fost de acord numai că G. a amenințat-o că trebuie să îi achite datoriile pe care le are față de el, astfel că neavând de ales a mers împreună cu acesta, cu M. și cu C., la un club unde a racolat diverși clienți cu care a întreținut relații sexuale.

În cele cinci zile a obținut suma de 1000 euro pe care i-a dat-o lui G. în contul datoriei pe care o avea, după care a mai refuzat să meargă la club, însă a fost amenințată de către G. cu producerea unui rău sorei sale N. în vârstă de 9 ani. De teamă a continuat să meargă la club să practice prostituția, câștigând 150-200 euro pe zi pe care îi înmâna în fiecare dimineață lui G., din care îi revenea 20 de euro, câștigând în total circa 8.000 de euro.

Ulterior, s-a deplasat într-un alt club, unde a câștigat circa 6.000 euro, pe care i-a dat în totalitate lui G.

În aceeași perioadă M. a practicat și ea prostituția, însă avea și rolul de a o supraveghea pe ea și pe cealaltă fată pentru a preîntâmpina orice încercare de a ascunde banii pe care îi câștiga și de a încerca să scape.

După aceea a revenit în primul club în care a practicat prostituția circa două săptămâni, câștigând 2000 de euro pe care i-a înmânat lui G.

Din grupul lui G. făcea parte și I.L. ce se ocupa de supravegherea sa la Clubul C., în care a câștigat 1000 de euro pe care i-a înmânat lui G.

C.M. susține că a fost lovită o singură dată de către G., pe motiv că a refuzat să meargă la club, însă cam la două zile, era bătută de către I.M. cu pumnii și picioarele, din același motiv.

Ulterior, a cunoscut un băiat pe nume B. cu care a reușit să fugă la Barcelona în ziua de 12 septembrie 2004.

Cu această ocazie G. i-a luat pașaportul și toate actele personale, astfel că l-a sunat pe tatăl său căreia i-a spus ceea ce s-a întâmplat în Spania, că a fost exploatată de către I.G.

În această situație tatăl său l-a amenințat pe I.G. că îl va denunța la poliție, astfel că acesta din urmă a fost de acord să-i restituie pașaportul.

Martora C.C., mama acestei persoane vătămate, susține că fiica sa a plecat de acasă fără a-i aduce la cunoștință acest aspect și fără a cunoaște destinația.

În luna mai 2004 a aflat de la un prieten de familie care a fost sunat de către fiica sa, aflând că se află în Spania.

Ulterior, fiica sa a i-a dat un telefon și a aflat că este plecată în Spania și nu are nici un fel de probleme, iar în luna octombrie 2004 i-a adus la cunoștință că a reușit să scape de la cel care a luat-o din țară cu ajutorul unui tânăr pe nume B.

A doua zi, a aflat de la fiica sa că a mers în Spania să lucreze la un restaurant deoarece așa i-a promis I.D., care a și ajutat-o să ajungă în această țară.

Aceasta, împreună cu soțul său I.G. și cumnata sa M. a obligat-o să practice prostituția în mai multe cluburi, iar banii câștigați și i-au însușit aceștia.

Martora și soțul său au mers la locuința familiei I. și i-au reproșat lui I.G. că a obligat-o pe fiica sa să practice prostituția în Spania, recunoscând acest lucru, dar și faptul că i-a luat pașaportul pentru a nu fugi.

I.G. și-a luat angajamentul că îi va da pașaportul și toate bunurile personale și că, o va readuce în țară.

În calitate de parte vătămată a fost audiată și N.V. care a declarat că în luna aprilie 2004, a cunoscut-o pe I.D. care a întrebat-o dacă vrea să meargă în Spania să muncească.

Având o situație financiară precară și nevoie de bani a fost de acord, mai ales pentru faptul că urma să câștige circa 500 euro pe lună.

Ajungând în Spania a fost așteptată de către I.G. și de I.M., după care a fost cazată într-un apartament închiriat de către aceștia.

Ulterior, a aflat că nu i s-a găsit nici un loc de muncă și că va trebui să practice prostituția pentru a se achita de datoriile pe care le are.

Astfel, a practicat prostituția timp de două săptămâni, fiind supravegheată de către M.

În această perioadă a câștigat circa 120 de euro și a reușit să fugă în orașul Alicante la o rudă a soțului său.

Martora G.A. susține că fiica sa G.M., l-a cunoscut pe H.G. în toamna anului 2004, căreia i-a promis că se va căsători.

Acesta a convins-o pe fiica sa să meargă în Spania pentru a lucra la un restaurant, astfel că au părăsit țara în anul 2004, iar după două săptămâni H.G. i-a cerut să se prostitueze în cluburile de noapte.

Fiica sa s-a opus inițial, însă după aceea a fost de acord și astfel, la insistențele lui G. a racolat clienți cu care a întreținut raporturi sexuale, câștigând cam 800-1000 euro pe seară, bani pe care îi dădea lui G.

A aflat de la fiica sa că G. nu este mulțumit de banii câștigați și că a început să o bată, precum și că ar vrea să plece, dar nu poate deoarece acesta i-a ascuns pașaportul.

Totodată, a discutat cu fiica sa și a aflat că l-au reclamat pe H.G. la poliție, atât ea, cât și S.M.

Această tânără a fost adusă de către H.G. în Spania și a fost obligată să practice prostituția.

Ulterior, a primit telefoane de amenințare de la S.C. prin care îi cerea să o roage pe fiica sa să își retragă plângerea pentru ca fratele său să fie eliberat.

G.M. a obținut pașaportul de le H.G., s-a reîntors în România, ocazie cu care i-a povestit ceea ce s-a întâmplat în Spania.

Martora L.F.C. a declarat că, în anul 2004 a plecat împreună cu O.D. și C.M. în Spania, fiind așteptate de către un cetățean spaniol pe nume S.

În timpul deplasării, cele două persoane vătămate au vorbit despre cei doi frați H. și despre un băiat G. din Mizil. De la acestea au aflat că cei trei bărbați le-au înșelat promițându-le că le vor găsi locuri de muncă în Spania, însă după ce au ajuns la destinație, le-a obligat să se prostitueze la cluburi de noapte, luându-le toți banii.

De la cele două persoane a aflat că erau agresate în mod repetat de către H.G., pe motiv că câștigă prea puțini bani și a fost de față când O.D. a primit un telefon de la C. și acesta din urmă i-a cerut o sumă de bani.

Ulterior, cunoaște că i-a trimis bani lui C., fără să poată preciza ce sumă.

Partea vătămată U.M. a recunoscut după planșele fotografice pe I.C.L. ca fiind persoana care o supraveghea în Spania pentru inculpatul I.G., pe I.D. ca fiind persoana care a racolat-o și care a convins-o să plece în Spania pentru a-i oferi loc de muncă, pe I.G. ca fiind cel care a exploatat-o sexual în Spania.

De asemenea, N.V. a recunoscut după aceleași planșe pe I.G.S., pe I.D.M. ca fiind persoanele care au recrutat-o și au exploatat-o sexual în Spania.

C.M.M. a recunoscut pe I.D.M., pe I.E.M., pe I.C.L. și pe I.G.S.

O.D. a recunoscut pe H.G., zis G., pe H.V., pe S.C., ca fiind persoanele care au recrutat-o, au transportat-o în Spania și au exploatat-o sexual la cluburile de noapte.

În legătură cu activitatea pe care o desfășurau inculpații H.G. și S.C. în Spania, în sensul că, cântau la diverse petreceri organizate, martorele D.A. și D.C. au declarat că l-au cunoscut pe H.G. în luna decembrie 2006.

D.C. s-a împrietenit cu acesta și au început să aibă o relație de concubinaj.

Ulterior, D.C. a convenit cu H.G. să plece în Spania pentru a lucra.

La începutul lunii decembrie 2006 a plecat în Spania cu H.G., însă nu a găsit de lucru decât abia în luna martie 2007.

D.A. a fost rugată de sora sa D.C. să meargă în Spania pentru a lucra. Au ajuns în această țară și au fost cazate într-un apartament închiriat de S.C., însă nu a avut nici un loc de muncă timp de două luni. Cu această ocazie a aflat că, sora sa, lucrează în fiecare seară la un club.

Ulterior, în orașul Palma de Malorca a lucrat ca damă de companie și ca damă de consumație la propunerea sorei sale și a lui H.G., iar banii câștigați îi dădea în totalitate sorei sale.

Martora D.C. susține că împreună cu S.C. mergea și cânta la diverse cluburi, în timp ce sora sa D.A. rămânea acasă cu niște fete din România, fără a cunoaște dacă practica prostituția.

Din înscrisurile depuse la dosar comunicate de către oficiile poștale, rezultă că S.C. a primit în perioada 2004-2006 diverse sume de bani de la mai multe persoane, respectiv H.G. și L.C.F., precum și H.M., L.M., P.M, E.S., iar I.G.S. de la I.C.L., I.E.M. și I.D.M.

Aceste sume erau transmise prin sistemul W.U. și M.G.

Reține instanța de fond că probele administrate în cauză fac dovada existenței faptelor reținute în sarcina inculpatului I.G.S. motiv pentru care a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă cu executare în regim de detenție.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova și inculpații I.G.S., H.G. și S.C.

În apelul Parchetului a fost criticată sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie motivând că în mod greșit a apreciat instanța de fond că nu se impune confiscarea sumelor de bani rezultate din comiterea infracțiunii, dispunând în mod greșit ridicarea sechestrului asigurator.

A doua critică s-a referit la omisiunea instanței de a interzice inculpaților și exercitarea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) și c) C. pen. atât ca pedeapsă accesorie cât și ca pedeapsă complementară.

Inculpatul I.G.S. a criticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie motivând că în mod greșit s-a dispus condamnarea sa cât timp probele administrate în cauză nu fac dovada vinovăției sale.

Prin Decizia penală nr. 103 din 12 noiembrie 2009 Curtea de Apel Ploiești a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva sentinței penale nr. 557 din 02 decembrie 2008 a Tribunalului Prahova, pe care a desființat-o în parte, în latură civilă, și în consecință:

În baza art. 118 lit. e) C. pen. și art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 republicată, a dispus confiscarea în folosul statului a sumelor de: 101.600 euro de la inculpatul I.G.S.; 29.100 euro de la inculpatul H.G. și 25.100 euro de la inculpatul S.C.

A menținut măsura sechestrului asigurător pentru apartamentul pe care îl are în proprietate în orașul Mizil, inculpatul I.G.S. instituită prin Ordonanța nr. 68/D/P/2006 din 02 noiembrie 2007 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești.

A menținut restul sentinței.

A respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații I.G.S.,, H.G. și S.C., împotriva aceleiași hotărâri.

A obligat inculpații la câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, Instanța de Apel a reținut că în cauză sunt incidente disp. art. 118 lit. a) C. pen. și art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 referitoare la confiscarea bunurilor rezultate din săvârșirea infracțiunilor, sens în care a menținut măsura sechestrului asigurator asupra apartamentului aflat în proprietatea inculpatului I.G.S.

Cu privire la celălalt motiv de apel al parchetului reține instanța de apel că nu este întemeiat, apreciind că natura infracțiunilor comise de inculpați nu îi face nedemni de a exercita drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator.

Cu privire la apelurile declarate de inculpați reține instanța de apel că nu sunt întemeiate cât timp faptele sunt pe deplin probate iar pedepsele aplicate corespund gradului de pericol social concret al faptelor comise.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul I.G.S. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 7 lit. a) din Legea nr. 39/2003, în temeiul disp.art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Inculpatul a solicitat achitarea și cu privire la infracțiunea prev.de art. 13 alin. (1), (2), (4) din Legea nr. 678/2001 arătând că motivarea instanței de fond este contrară probelor din dosar și situației reale ce rezultă din declarația părții vătămate C.I.V. care arată că inculpatul a ajutat-o să plece în Spania să-și găsească un loc de muncă.

Solicită de asemenea inculpatul reducerea pedepsei aplicare apreciind că este prea mare în raport de circumstanțele personale, el fiind la primul conflict cu legea penală, are în întreținere un copil minor, și este unicul întreținător al familiei.

Cu privire la măsura sechestrului asigurator aplicată asupra apartamentului inculpatului arată că este nelegală cât timp apartamentul a fost achiziționat de mama sa.

În susținerea recursului, inculpatul invocă cazurile de casare prev. de art. 385

pct. 9 și 17 C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 385

alin. (2) C. proc. pen. Înalta Curte apreciază că recursul declarat de inculpatul I.G.S. nu este fondat urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte apreciază că situația de fapt a fost bine stabilită de instanța de fond în urma coroborării tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptelor este justă, corespunzând situației de fapt reținute, în mod corect stabilind instanța de fond că în cauză sunt îndeplinite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul comiterii faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

Probele administrate în cauză dovedesc mai presus de orice dubiu, că inculpatul a comis faptele reținute în sarcina sa.

Astfel rezultă cu certitudine că cei trei inculpați alături de alți făptuitori s-au constituit într-un grup infracțional pentru a săvârși faptele de trafic de persoane, grup care a acționat pe o perioadă mare de timp, fiecare membru al grupului avea sarcini precise, iar acțiunile membrilor grupului se intersectau, o parte dintre aceștia ocupându-se de recrutarea, cazarea, transportarea victimelor iar alții le determinau să practice prostituția însușindu-și banii obținuți sub diferite pretexte.

Ca atare, în mod corect instanța de fond a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Și elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 sunt întrunite în cauză.

Foarte relevantă în acest sens este declarația părții vătămate C.I.V. (fila 38 bis bol.I d.u.p.) în care descrie în amănunțime modul în care a fost racolată de către I.D.M. și ulterior exploatată sexual în Spania de către inculpatul I.G.S.

Astfel, arată partea vătămată că a fost contactată de către soția inculpatului care i-a propus să meargă cu ea în Spania unde o poate angaja la un club.

Inculpatul I.G.S. i-a achitat taxele de pașaport după care a plecat în Spania unde a fost cazată într-un apartament circa 3 săptămâni motivând că nu poate să o angajeze fiind minoră.

Motivând că are către el o datorie de 2000 euro întrucât a adus-o în Spania, inculpatul a dus-o pe minoră la patronul unui club unde a fost nevoită să întrețină raporturi sexuale cu acesta circa 2 luni de zile, inculpatul încasând câte 250 euro pe săptămână.

Între timp, arată partea vătămată, inculpatul a reușit să facă rost de un pașaport la unei tinere din România, majoră, care semăna cu ea și pe motiv că nu și-a recuperat banii a dus-o la un alt club unde a fost nevoită să întrețină raporturi sexuale cu mai mulți bărbați câștigând circa 300-400 euro pe seară, bani pe care i-a dat inculpatului.

Fiind în continuare amenințată de inculpat că nu și-a plătit datoria față de el, arată partea vătămată, că inculpatul a dus-o la Barcelona și a obligat-o să practice prostituția pe stradă.

Fiindu-i teamă de inculpat aceasta arată că a întreținut raporturi sexuale cu circa 20-30 de cetățeni spanioli, câștigând în primele zile câte 900-1000 euro pe zi.

Întrucât toți banii erau luați de inculpat partea vătămată i-a reproșat acest lucru, fapt pentru care inculpatul a luat-o la bătaie, lovind-o cu pumnii în timp ce o scuipa și o înjura.

Arată că de frică a practicat prostituția circa 2 luni de zile, perioadă în care a câștigat circa 40.000 euro pentru inculpat, bani din care a primit doar 300 euro pe care i-a trimis părinților.

Față de declarațiile părții vătămate coroborate și cu celelalte probe administrate în cauză, reține Înalta Curte că inculpatul se face vi

§ Cauze similare