ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 446/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 446/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursurilor
de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea
formulată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ
și fiscal, reclamantul D.E. a solicitat în contradictoriu cu Guvernul României,
M.Z.G. și B.A.C., anularea H.G. nr. 1184/2009, a H.G. nr. 1185/2009 și a H.G. nr.
1186/2009, reîncadrarea în funcția de subprefect al
j
udețului Timiș și obligarea Guvernului României la emiterea
unui nou act administrativ de numire în funcția de subprefect, urmare a
promovării concursului din data de 29 septembrie 2008 precum și plata unei
despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor salariale ce i s-ar fi
cuvenit, indexate, majorate și reactualizate de la momentul eliberării nelegale
din funcție până la reîncadrarea efectivă în funcția deținută.
A
solicitat totodată, conform art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea
executării actelor administrative atacate până la soluționarea definitivă și
irevocabilă a cauzei, motivând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.
14 (1) din Legea nr. 554/2004 privind existența cazului bine justificat și a
pagubei iminente așa cum a constatat și instanța de judecată prin Sentința civilă
nr. 445/2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 1222/2009
prin care a fost dispusă suspendarea executării H.G. nr. 1184/2009 și H.G. nr. 1186/2009
până la pronunțarea instanței de fond.
La data
de 3 martie 2010 a formulat cerere de intervenție în favoarea Guvernului
României, Ministerul Administrației și Internelor justificată pe faptul că
această autoritate a fost inițiatorul hotărârilor de guvern a căror suspendare
se solicită.
Curtea
de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, prin
încheierea pronunțată la data de 19 aprilie 2010 în Dosarul nr. 111/59/2010 a
respins cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Administrației
și Internelor.
A admis
în parte cererea formulată de D.E. și a dispus suspendarea executării H.G. nr. 1184/2009
și H.G. nr. 1186/2009 până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în contencios
administrativ, având ca obiect anularea acestor acte.
A
respins cererea reclamantului de suspendare a executării H.G. nr. 1185/2009.
Pentru a
hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele considerente:
În ceea
ce privește cererea de intervenție în interesul Guvernului României formulată
de Ministerul Administrației și Internelor, prima instanță a reținut că
raportul juridic dedus judecății are ca subiecte Guvernul României și
destinatarii acestora, inclusiv reclamantul ca persoană destinatară și direct
afectat de hotărârile în discuție. Din acest punct de vedere, orice alte
persoane nu au calitate procesuală în prezenta cauză, nefiind titulare ale unor
drepturi și obligații născute din acest raport juridic.
Relativ
la cererea de suspendare a executării H.G. nr. 1184/2009, H.G. nr. 1185/2009 și
H.G. nr. 1186/2009.
Cele
trei hotărâri de guvern a căror suspendare a executării s-a solicitat în cauza
de față, reprezintă acte administrative au caracter individual și au ca obiect:
- H.G.
nr. 1184/2009 – încetarea exercitării temporare a funcției publice de
subprefect a Județului Timiș de către D.E.;
- H.G. nr.
1185/2009 –aplicarea mobilității domnului M.Z.G. pentru a doua oară în anul
2009;
- H.G. nr.
1186/2009 – desemnarea doamnei B.A.C., să exercite cu caracter temporar funcția
de subprefect al Județului Timiș, până la organizarea concursului în vederea
ocupării definitive a postului.
Desemnarea
reclamantului D.E. să execute cu titlu temporar funcția de subprefect a
Județului Timiș s-a făcut prin H.G. nr. 308/2009.
Cererea
de suspendare a executării H.G. nr. 1184/2009 prin care s-a dispus încetarea
exercitării temporare a funcției publice de subprefect al județului de către D.E.
și a H.G. nr. 1186/2009 prin care doamna B.A.C. a fost desemnată, cu aceeași
dată să exercite temporar funcția publică de subprefect al Județului Timiș este
întemeiată, având în vedere faptul că cele două condiții impuse de art. 14 alin.
(1) din Legea nr. 554/2004, sunt îndeplinite.
Cât
privește condiția cazului bine justificat, este suficientă susținerea
existenței unei indiciu de nelegalitate sau a unui argument juridic aparent
valabil în ceea ce privește nelegalitatea, urmând ca motivele de nelegalitate
să fie analizată de instanța învestită cu soluționarea cererii de anulare.
Faptul
că reclamantul a fost desemnat inițial să exercite cu caracter temporar funcția
publică de subprefect al Județului Timiș până la organizarea concursului în
vederea ocupării definitivă a postului, a fost admis la concursul organizat la
data de 29 septembrie 2009 fără ca, în aceste condiții să se procedeze la numirea
sa în funcția respectivă constituie un motiv de nelegalitate care ar putea fi
analizat la soluționarea cererii de anulare a actelor administrative, fiind în
același timp și o împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă asupra
actelor în litigiu.
Referitor
tot la condiția cazului bine justificat, prima instanță a mai reținut și Recomandarea
R (89) adoptată de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei la 13
septembrie 1989 privind protecția jurisdicțională în materie administrativă și
care a apreciat că este de dorit să se asigure persoanelor o protecție jurisdicțională
provizorie.
Condiția
existenței unei pagube iminente s-a apreciat a fi îndeplinit un raport cu împrejurarea
că înlocuirea conducătorului unei instituții publice are ca efect și
perturbarea activității acesteia precum și lipsirea reclamantului de salariul
aferent funcției de director.
Cererea
de suspendare a executării H.G. nr. 1185/2009 a fost respinsă ca neîntemeiată,
reținându-se că reclamantul nu justifică nici un interes în raport cu celălalt
post de subprefect ocupat de M.Z.G.
Împotriva
acestei hotărâri au declarat recurs Guvernul României și Ministerul
Administrației și Internelor, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru
următoarele motive:
Guvernul
României, și-a motivat recursul pe greșita aplicare a legii, apreciind că prima
instanță nu a respectat prevederile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.
Astfel,
s-a considerat că în speță nu au fost întrunite condițiile cumulative prevăzute
de textul art. 14 din Legea nr. 554/2004 – cazul bine justificat și paguba
iminentă.
Ministerul
Administrației și Internelor critică Încheierea Curții de Apel pentru faptul că
în mod greșit instanța de fond a respins cererea de intervenție în interesul Guvernului,
ministerul potrivit H.G. nr. 405/2007 fiind autoritate de resort care pune în
executare actele administrative ale Guvernului prin care sunt modificate
raporturi de serviciu ale înalților funcționari publici, având desigur
obligația de a susține interesele Guvernului.
De asemenea,
prin motivele de recurs se critică Încheierea și pentru faptul că cererea de
suspendare a executării actelor în litigiu ar fi inadmisibilă, în raport de
prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, reclamantul-intimat
formulând o cerere de suspendare a acelorași acte administrative și pentru
aceleași motive care face obiectul Dosarului nr. 1222/59/2009 al Curții de Apel
Timișoara, dosar aflat în prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru
soluționarea recursului.
Și pe
fond este criticată Încheierea, întrucât nu au fost respectate dispozițiile art.
14 din Legea nr. 554/2004, prima instanță motivând neconcludent îndeplinirea
condițiilor prevăzute de textul de lege mai sus invocat.
Recursurile
sunt nefondate și vor fi respinse.
Examinând
actele dosarului, motivele de recurs și în raport de prevederile art. 14 și 15
din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Prin
Încheierea din 19 aprilie 2010, Curtea de Apel Timișoara a admis în parte
cererea formulată de D.E. și a dispus suspendarea executării H.G. nr. 1184/2009
și H.G. nr. 1186/2009 până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în contencios
administrativ.
S-a
respins cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Administrației
și Internelor și cererea de suspendare a H.G. nr. 1185/2009.
Referitor
la recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor, intervenient
accesoriu în interesul Guvernului României, prima instanță a respins-o corect,
vis-à-vis de faptul că s-a solicitat prin acțiunea introductivă anularea
unor Hotărârii ale Guvernului și nu a unor acte administrative emise de acest
recurent.
Este
fără posibilitate de tăgadă, că inițiatorul acestor acte este Ministerul
Administrației și Internelor, însă Guvernul României este cel răspunzător
pentru legalitatea hotărârilor adoptate. Prin urmare, raportul juridic este între
Guvern și reclamantul-intimat ca persoană cu drept lezat în cauză.
În
privința recursului declarat de Guvern care privește cererea de suspendare și totodată
și a recursului Ministerului Administrației și Internelor referitor la același
aspect, se rețin următoarele:
Intimatul
- reclamant a solicitat suspendarea executării mai multor Hotărârii ale
Guvernului, respectiv nr. 1184/2009, nr. 1185/2009 și nr. 1186/2009, până la
soluționarea irevocabilă a fondului litigiului.
Prin H.G.
nr. 1184/2009 s-a dispus încetarea exercitării temporare a funcției de
subprefect pentru reclamant, iar prin H.G. nr. 1185/2009 s-a aplicat
mobilitatea pentru M.Z.G. din funcția publică de inspector guvernamental în
aceea de subprefect al Județului Timiș.
H.G. nr.
1186/2009 privea exercitarea cu caracter temporar pentru B.C.A. a funcției de
subprefect.
Este
adevărat că prin Sentința civilă nr. 445/2009 a Curții de Apel Timișoara, s-a
dispus suspendarea executării H.G. nr. 1184/2009 și nr. 1186/2009 potrivit art.
14 din Legea nr. 554/2004. Pentru H.G. nr. 1185/2009 a fost respinsă cererea
reclamantului-intimat.
Se
desprinde din probele administrate că cererea de suspendare formulată de D.E. a
vizat faptul că deși a fost desemnat în funcția publică și a participat la
concursul organizat pentru ocuparea funcției de subprefect, s-a adoptat greșit
măsura încetării exercitării funcției, însă doar privitor la B.C.A., care și ea
fost numită în aceeași funcție publică nu și față de M.Z.G. care a ocupat
celălalt post de subprefect și față de care intimatul nu justifică un interes
în cererea de suspendare.
De
aceea, instanța de fond a respins cererea de suspendare a executării H.G. nr. 1185/2009
fără să mai intre pe fondul condițiilor prevăzute de art. 14 și 15 din Legea nr.
554/2004.
Referitor
la H.G. nr. 1186/2009 și nr. 1184/2009 prima instanță a motivat cu lux de
probatorii în mod pertinent cazul bine justificat și paguba iminentă, condiții
cumulative și expres prevăzute de Legea nr. 554/2004.
Fără
posibilitate de tăgadă că H.G. nr. 1184/2009 a creat o pagubă iminentă pentru
reclamantul-intimat întrucât ca urmare a revocării nu a beneficiat de salariul
cuvenit, desigur actul atacat având caracter executoriu și fără dubiu existând
un prejudiciu material viitor și previzibil.
Pentru
cazul bine justificat, desigur trebuie găsite indicii care să conducă instanța
la concluzia unei îndoieli serioase în privința legalității actului, fără însă
a se intra în fondul litigiului. Recomandarea nr. R (89) adoptată de Comitetul
de Miniștri al Consiliului Europei, prevede că autoritatea jurisdicțională
chemată să decidă, trebuie să țină cont de ansamblul intereselor prezente,
tocmai pentru a nu se aduce perturbări grave dificil de reparat de către
autoritatea administrativă emitentă a actului contestat.
Fără
dubiu în acest caz există îndoieli în privința legalității Hotărârilor
Guvernului, odată ce reclamantul - intimat a fost desemnat inițial să exercite
funcția de subprefect, mai mult a participat la concurs pentru definitivare și
l-a și câștigat.
Recurentul
– Guvernul României nu a procedat la numirea reclamantului în funcția publică,
ci a dispus prin H.G. nr. 1184/2009 încetarea exercitării funcției, iar prin H.G.
nr. 1186/2009 a desemnat-o pe B.A.C. să exercite tot temporar funcția până la
organizarea concursului.
Față de
toate aceste argumente, Înalta Curte de Casație și Justiție precizează că
Încheierea atacată este legală, motiv pentru care va respinge recursurile
formulate de Ministerul Administrației și Internelor și de Guvernul României,
ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursurile declarate de Ministerul Administrației și Internelor și de Guvernul
României împotriva Încheierii din 19 aprilie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată,
în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2011.