ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 446/2011

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul D.E. a solicitat în contradictoriu cu Guvernul României, M.Z.G. și B.A.C., anularea H.G. nr. 1184/2009, a H.G. nr. 1185/2009 și a H.G. nr. 1186/2009, reîncadrarea în funcția de subprefect al j udețului Timiș și obligarea Guvernului României la emiterea unui nou act administrativ de numire în funcția de subprefect, urmare a promovării concursului din data de 29 septembrie 2008 precum și plata unei despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor salariale ce i s-ar fi cuvenit, indexate, majorate și reactualizate de la momentul eliberării nelegale din funcție până la reîncadrarea efectivă în funcția deținută.

A solicitat totodată, conform art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actelor administrative atacate până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, motivând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 (1) din Legea nr. 554/2004 privind existența cazului bine justificat și a pagubei iminente așa cum a constatat și instanța de judecată prin Sentința civilă nr. 445/2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 1222/2009 prin care a fost dispusă suspendarea executării H.G. nr. 1184/2009 și H.G. nr. 1186/2009 până la pronunțarea instanței de fond. La data de 3 martie 2010 a formulat cerere de intervenție în favoarea Guvernului României, Ministerul Administrației și Internelor justificată pe faptul că această autoritate a fost inițiatorul hotărârilor de guvern a căror suspendare se solicită.

Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea pronunțată la data de 19 aprilie 2010 în Dosarul nr. 111/59/2010 a respins cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Administrației și Internelor. A admis în parte cererea formulată de D.E. și a dispus suspendarea executării H.G. nr. 1184/2009 și H.G. nr. 1186/2009 până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ, având ca obiect anularea acestor acte. A respins cererea reclamantului de suspendare a executării H.G. nr. 1185/2009. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele considerente: În ceea ce privește cererea de intervenție în interesul Guvernului României formulată de Ministerul Administrației și Internelor, prima instanță a reținut că raportul juridic dedus judecății are ca subiecte Guvernul României și destinatarii acestora, inclusiv reclamantul ca persoană destinatară și direct afectat de hotărârile în discuție.

Din acest punct de vedere, orice alte persoane nu au calitate procesuală în prezenta cauză, nefiind titulare ale unor drepturi și obligații născute din acest raport juridic. Relativ la cererea de suspendare a executării H.G. nr. 1184/2009, H.G. nr. 1185/2009 și H.G. nr. 1186/2009. Cele trei hotărâri de guvern a căror suspendare a executării s-a solicitat în cauza de față, reprezintă acte administrative au caracter individual și au ca obiect: - H.G. nr. 1184/2009 – încetarea exercitării temporare a funcției publice de subprefect a Județului Timiș de către D.E.; - H.G. nr. 1185/2009 –aplicarea mobilității domnului M.Z.G. pentru a doua oară în anul 2009; - H.G. nr. 1186/2009 – desemnarea doamnei B.A.C., să exercite cu caracter temporar funcția de subprefect al Județului Timiș, până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului.

Desemnarea reclamantului D.E. să execute cu titlu temporar funcția de subprefect a Județului Timiș s-a făcut prin H.G. nr. 308/2009. Cererea de suspendare a executării H.G. nr. 1184/2009 prin care s-a dispus încetarea exercitării temporare a funcției publice de subprefect al județului de către D.E. și a H.G. nr. 1186/2009 prin care doamna B.A.C. a fost desemnată, cu aceeași dată să exercite temporar funcția publică de subprefect al Județului Timiș este întemeiată, având în vedere faptul că cele două condiții impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, sunt îndeplinite. Cât privește condiția cazului bine justificat, este suficientă susținerea existenței unei indiciu de nelegalitate sau a unui argument juridic aparent valabil în ceea ce privește nelegalitatea, urmând ca motivele de nelegalitate să fie analizată de instanța învestită cu soluționarea cererii de anulare.

Faptul că reclamantul a fost desemnat inițial să exercite cu caracter temporar funcția publică de subprefect al Județului Timiș până la organizarea concursului în vederea ocupării definitivă a postului, a fost admis la concursul organizat la data de 29 septembrie 2009 fără ca, în aceste condiții să se procedeze la numirea sa în funcția respectivă constituie un motiv de nelegalitate care ar putea fi analizat la soluționarea cererii de anulare a actelor administrative, fiind în același timp și o împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă asupra actelor în litigiu. Referitor tot la condiția cazului bine justificat, prima instanță a mai reținut și Recomandarea R (89) adoptată de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei la 13 septembrie 1989 privind protecția jurisdicțională în materie administrativă și care a apreciat că este de dorit să se asigure persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie.

Condiția existenței unei pagube iminente s-a apreciat a fi îndeplinit un raport cu împrejurarea că înlocuirea conducătorului unei instituții publice are ca efect și perturbarea activității acesteia precum și lipsirea reclamantului de salariul aferent funcției de director. Cererea de suspendare a executării H.G. nr. 1185/2009 a fost respinsă ca neîntemeiată, reținându-se că reclamantul nu justifică nici un interes în raport cu celălalt post de subprefect ocupat de M.Z.G. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Guvernul României și Ministerul Administrației și Internelor, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru următoarele motive: Guvernul României, și-a motivat recursul pe greșita aplicare a legii, apreciind că prima instanță nu a respectat prevederile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, s-a considerat că în speță nu au fost întrunite condițiile cumulative prevăzute de textul art. 14 din Legea nr. 554/2004 – cazul bine justificat și paguba iminentă. Ministerul Administrației și Internelor critică Încheierea Curții de Apel pentru faptul că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de intervenție în interesul Guvernului, ministerul potrivit H.G. nr. 405/2007 fiind autoritate de resort care pune în executare actele administrative ale Guvernului prin care sunt modificate raporturi de serviciu ale înalților funcționari publici, având desigur obligația de a susține interesele Guvernului.

De asemenea, prin motivele de recurs se critică Încheierea și pentru faptul că cererea de suspendare a executării actelor în litigiu ar fi inadmisibilă, în raport de prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, reclamantul-intimat formulând o cerere de suspendare a acelorași acte administrative și pentru aceleași motive care face obiectul Dosarului nr. 1222/59/2009 al Curții de Apel Timișoara, dosar aflat în prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea recursului. Și pe fond este criticată Încheierea, întrucât nu au fost respectate dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, prima instanță motivând neconcludent îndeplinirea condițiilor prevăzute de textul de lege mai sus invocat.

Recursurile sunt nefondate și vor fi respinse. Examinând actele dosarului, motivele de recurs și în raport de prevederile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: Prin Încheierea din 19 aprilie 2010, Curtea de Apel Timișoara a admis în parte cererea formulată de D.E. și a dispus suspendarea executării H.G. nr. 1184/2009 și H.G. nr. 1186/2009 până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ. S-a respins cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Administrației și Internelor și cererea de suspendare a H.G. nr. 1185/2009. Referitor la recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor, intervenient accesoriu în interesul Guvernului României, prima instanță a respins-o corect, vis-à-vis de faptul că s-a solicitat prin acțiunea introductivă anularea unor Hotărârii ale Guvernului și nu a unor acte administrative emise de acest recurent.

Este fără posibilitate de tăgadă, că inițiatorul acestor acte este Ministerul Administrației și Internelor, însă Guvernul României este cel răspunzător pentru legalitatea hotărârilor adoptate. Prin urmare, raportul juridic este între Guvern și reclamantul-intimat ca persoană cu drept lezat în cauză. În privința recursului declarat de Guvern care privește cererea de suspendare și totodată și a recursului Ministerului Administrației și Internelor referitor la același aspect, se rețin următoarele: Intimatul - reclamant a solicitat suspendarea executării mai multor Hotărârii ale Guvernului, respectiv nr. 1184/2009, nr. 1185/2009 și nr. 1186/2009, până la soluționarea irevocabilă a fondului litigiului.

Prin H.G. nr. 1184/2009 s-a dispus încetarea exercitării temporare a funcției de subprefect pentru reclamant, iar prin H.G. nr. 1185/2009 s-a aplicat mobilitatea pentru M.Z.G. din funcția publică de inspector guvernamental în aceea de subprefect al Județului Timiș. H.G. nr. 1186/2009 privea exercitarea cu caracter temporar pentru B.C.A. a funcției de subprefect. Este adevărat că prin Sentința civilă nr. 445/2009 a Curții de Apel Timișoara, s-a dispus suspendarea executării H.G. nr. 1184/2009 și nr. 1186/2009 potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004. Pentru H.G. nr. 1185/2009 a fost respinsă cererea reclamantului-intimat. Se desprinde din probele administrate că cererea de suspendare formulată de D.E.

a vizat faptul că deși a fost desemnat în funcția publică și a participat la concursul organizat pentru ocuparea funcției de subprefect, s-a adoptat greșit măsura încetării exercitării funcției, însă doar privitor la B.C.A., care și ea fost numită în aceeași funcție publică nu și față de M.Z.G. care a ocupat celălalt post de subprefect și față de care intimatul nu justifică un interes în cererea de suspendare. De aceea, instanța de fond a respins cererea de suspendare a executării H.G. nr. 1185/2009 fără să mai intre pe fondul condițiilor prevăzute de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004. Referitor la H.G. nr. 1186/2009 și nr. 1184/2009 prima instanță a motivat cu lux de probatorii în mod pertinent cazul bine justificat și paguba iminentă, condiții cumulative și expres prevăzute de Legea nr. 554/2004.

Fără posibilitate de tăgadă că H.G. nr. 1184/2009 a creat o pagubă iminentă pentru reclamantul-intimat întrucât ca urmare a revocării nu a beneficiat de salariul cuvenit, desigur actul atacat având caracter executoriu și fără dubiu existând un prejudiciu material viitor și previzibil. Pentru cazul bine justificat, desigur trebuie găsite indicii care să conducă instanța la concluzia unei îndoieli serioase în privința legalității actului, fără însă a se intra în fondul litigiului. Recomandarea nr. R (89) adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, prevede că autoritatea jurisdicțională chemată să decidă, trebuie să țină cont de ansamblul intereselor prezente, tocmai pentru a nu se aduce perturbări grave dificil de reparat de către autoritatea administrativă emitentă a actului contestat.

Fără dubiu în acest caz există îndoieli în privința legalității Hotărârilor Guvernului, odată ce reclamantul - intimat a fost desemnat inițial să exercite funcția de subprefect, mai mult a participat la concurs pentru definitivare și l-a și câștigat. Recurentul – Guvernul României nu a procedat la numirea reclamantului în funcția publică, ci a dispus prin H.G. nr. 1184/2009 încetarea exercitării funcției, iar prin H.G. nr. 1186/2009 a desemnat-o pe B.A.C. să exercite tot temporar funcția până la organizarea concursului. Față de toate aceste argumente, Înalta Curte de Casație și Justiție precizează că Încheierea atacată este legală, motiv pentru care va respinge recursurile formulate de Ministerul Administrației și Internelor și de Guvernul României, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de Ministerul Administrației și Internelor și de Guvernul României împotriva Încheierii din 19 aprilie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2011.