ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.04.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1232/2010

HOTĂRÂRE
14.04.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1232/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistratră la 10 octombrie

2003, reclamanta SC P. SA Focșani, devenită SC V.T.M. SA, a chemat-o în

judecată pe pârâta SC T. SA București, solicitând instanței să dispună

obligarea pârâtei la plata sumei de 5.415.372.058 lei reprezentând dobânda legală

(rata scontului) de la data de 12 iunie 2002 până la data de 7 martie 2003, cu

cheltuieli de judecată.

În rejudecare, în al

doilea ciclu procesual, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin

sentința comercială nr. 6212 din 9 mai 2008, a admis acțiunea reclamantei,

astfel cum a fost precizată la data de 14 martie 2008 și a obligat-o pe pârâtă

la plată către reclamantă a sumei de 734.047,07 lei reprezentând contravaloare

dobândă, actualizată cu indicele de inflație, cu 54.437,26 lei cheltuieli de

judecată în sarcina pârâtei.

Prin Decizia comecială

nr. 503 din 20 noiembrie 2008 Curtea de Apel București, secția a V-a comercială,

a admis apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței tribunalului, pe care a

schimbat-o în tot, în sensul că a admis în parte cererea precizată a

reclamantei, a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de

490.789,6491 lei reprezentând contravaloare dobândă și a respins cererea

privind obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând actualizarea dobânzii cu

indicele de inflație, cu 29.226,24 lei cheltuieli de judecată în fond în

sarcina pârâtei și 15.106,72 lei cheltuieli de judecată în apel în sarcina

intimatei reclamante, cheltuieli pe care le-a compensat și a obligat-o pe

pârâtă să-i plătească reclamantei suma de 14.119,52 lei.

Împotriva deciziei

mai sus menționate au declarat recurs ambele părți și, prin decizia nr. 1879

din 11 iunie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a

respins recursurile formulate de reclamanta SC V.T.M. SA Focșani și de pârâta SC

SC V.T.M. SA Focșani a

formulat contestație în anulare împotriva deciziei Înaltei Curți, pronunțate în

recurs, întemeindu-se pe dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

și solicitând anularea ei și rejudecarea recursului declarat împotriva Deciziei

comerciale nr. 503 din 20 noiembrie 2008 a Curții de Apel București.

Contestatoarea

susține astfel că decizia criticată este nelegală, deoarece procedura de citare

cu societatea sa, în calitate de recurentă nu a fost îndeplinită conform legii,

aceasta neavând cunoștință despre singurul termen de judecată stabilit - 11

iunie 2009, când s-a soluționat cauza și neprimind nicio citație la sediul

societății sale din Focșani, județul Vrancea.

Contestația în

anulare este fondată.

Din examinarea

actelor dosarului, se constată că, într-adevăr, SC V.T.M. SA Focșani a fost citată

în recurs, pentru termenul din 11 iunie 2009 (fila 17 dosar recurs), când

instanța s-a pronunțat asupra recursurilor părților, în mod eronat, în Focșani,

județul Vrancea, de vreme ce sediul acestei societăți, așa cum a fost indicat

și în cererea de recurs și unde trebuia să se efectueze citarea în mod corect

este în Focșani, județul Vrancea.

Față de această

situație, Înalta Curte, constatând a fi îndeplinite cerințele art. 317 alin.

(1) pct. 1 C. proc. civ., astfel cum a arătat contestatoarea SC V.T.M. SA

Focșani, va admite contestația în anulare formulată de aceasta, împotriva Deciziei

nr. 1879 din 11 iunie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială,

pe care o va anula și va fixa termen de judecată la data de 15 septembrie 2010,

cu citarea părților, pentru soluționarea recursurilor.

Admite

contestația în anulare

formulată de contestatoarea SC V.T.M. SA

Focșani împotriva Deciziei nr. 1879 din 11

iunie 2009 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, secția

comercială, pe care o anulează.

Fixează termen la 15

septembrie 2010, cu citarea părților, pentru soluționarea recursurilor.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 14 aprilie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-10-18
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3011/2006
Deliberând asupra recursului de față, Reclamanta SC V.I. SRL a solicitat obligarea pârâtei SC B. SA Brașov la plata sumei de 124.395.248 lei diferență debit restant reactualizat în funcție de inflație și 167.933.583 lei dobândă comercială c
ÎCCJ 2010-09-15
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2753/2010
/2007 a fost admis apelul declarat de SC V.E.T.M. SA, sentința comercială nr. 11939/2004 a fost desființată, cauza fiind trimisă pentru rejudecare la Tribunalul București. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. 44
ÎCCJ 2009-09-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2149/2009
Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 14790 din 10 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a comercială, a fost respinsă acțiune
ÎCCJ 2012-03-08
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1268/2012
de caracterul definitiv al neexecutării, apare o neîndeplinire culpabilă a prestațiilor de către pârâta SC T.S. SRL care a fost sancționată cu rezilierea contractului, în condițiile art. 1020 - 1021 C. civ., reclamanții fiind îndreptățiți s
ÎCCJ 2008-01-31
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 294/2008
ere încheiat la data de 1 ianuarie 2000, este întemeiat întrucât pârâta nu și-a respectat obligațiile contractuale, precum și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata de daune-interese în temeiul art. 1021 C. civ., ca urmare a d
Sursă