ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1561/2020

Ședința publică din data de 15 septembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 17 august 2016 sub nr. x/2016, reclamanta S.C. Antibiotice S.A. a solicitat obligarea pârâtei A. S.A. la plata sumei de 126.959.44 USD, reprezentând despăgubirea cuvenită în baza poliței de asigurare nr. x/AIS din 22 aprilie 2015, în temeiul contractului de cesiune nr. x P din 24 aprilie 2015.

Prin sentința civilă nr. 1397/2016/CIV din 20 decembrie 2016, Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. Antibiotice S.A. Iași, în contradictoriu cu pârâta Banca de Export - Import a României A. S.A., și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 126.959,44 USD, reprezentând despăgubiri conform poliței de asigurare nr. x/AIS din 22 aprilie 2015.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta A. S.A.

Prin decizia civilă nr. 708/2017din 23 octombrie 2017, Curtea de Apel Iași, secția Civilă a respins apelul declarat de pârâta A. S.A.

Împotriva deciziei civile nr. 708/2017din 23 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, a declarat recurs pârâta A. S.A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea decizie atacate.

Prin rezoluția aflată la dosar, s-a stabilit în sarcina recurentului-reclamant o taxă judiciară de timbru în cuantum de 4466,68 RON, în temeiul art. 24 alin. (1)și (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Magistratul-asistent raportor a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, potrivit art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., învederând faptul că cererea de recurs este netimbrată.

Prin încheierea din 3 decembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, s-a dispus comunicarea raportului către părți, cu mențiunea că acestea pot depune puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilității în principiu a recursului la 17 martie 2020, dată la care a fost admis în principiu recursul declarat de pârâta A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 708/2017 din 23 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, fiind prorogată discutarea excepției de netimbrare a căii de atac. Totodată, s-a constatat suspendată judecata de plin drept, în temeiul art. 42 alin. (6) din Capitolul V al Anexei nr. 1 cuprinse în Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României nr. 195 din 16 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020, cauza fiind ulterior repusă pe rol.

La termenul din 15 septembrie 2020, Înalta Curte a luat în examinare excepția netimbrării recursului, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, în raport cu dispozițiile art. 248 alin. (1) și (2) C. proc. civ., reținând următoarele:

Instanța a stabilit în sarcina recurentei-pârâte o taxă judiciară de timbru aferentă soluționării recursului pendinte, în cuantum de 4.466,68 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, iar recurenta-pârâtă a fost înștiințată cu privire la obligația de achitare a acesteia, potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, însă nu s-a conformat în acest sens. De asemenea, nici nu a folosit mijlocul procesual reglementat de art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, pentru a contesta această taxă judiciară de timbru.

Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 stabilește că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părții i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.

Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta-pârâtă nu s-a conformat obligației de timbrare, potrivit mențiunilor din adresă și raport, acte ce i-au fost comunicate la 14 mai 2019, respectiv la 17 decembrie 2019, obligație asupra căreia, în virtutea dispozițiilor art. 177 alin. (3) C. proc. civ., nu s-a conformat nici pentru termenul de judecată, de astăzi, 15 septembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a da eficiență dispozițiilor art. 486 alin. (3) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de pârâta A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 708/2017 din 23 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 708/2017 din 23 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi,15 septembrie 2020.