ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2850/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1809

pronunțată în ședința publică din 7 noiembrie 2003 de Tribunalul Gorj, secția

comercială și contencios administrativ, a fost admisă în parte cererea în

pretenții formulată de SC C. SA Târgu Jiu, împotriva pârâtei D.G.F.P. Gorj, în

sensul că a obligat pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 737.054.383 lei

la care se adaugă suma de 37.500.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că reclamanta SC C. SA Târgu Jiu a solicitat

obligarea pârâtei D.G.F.P. Gorj la plata sumei de 1.110.776.820 lei,

reprezentând repararea prejudiciului cauzat prin încasarea nelegală a sumei de

335.177.073 lei la data de 26 ianuarie 1999, prejudiciu calculat pentru

perioada 26 ianuarie 1999 - 31 martie 2003, prin aplicarea indicelui de inflație

și care să fie reactualizat după rămânerea definitivă și irevocabilă a

hotărârii ce se va pronunța în cauză.

Pe fondul cauzei, în esență,

s-a arătat că prin sentința civilă nr. 705 din 11 decembrie 2000, pronunțată de

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ, rămasă definitivă și

irevocabilă prin decizia nr. 314 din 31 ianuarie 2002 a Curții Supreme de

Justiție, secția de contencios administrativ, a fost admisă acțiunea

reclamantei SC C. SA Târgu Jiu, dispunându-se restituirea în contul societății

a sumelor încasate nelegal în cuantum de 335.177.073 lei.

Conform raportului de

expertiză întocmit de experta contabilă S.M.M., urmare a examinării

documentației existente la dosar, s-a concluzionat că valoarea inflației pentru

perioada 26 ianuarie 1999 - 31 martie 2003 este de 737.054.383 lei.

Curtea de Apel Craiova, secția

comercială, prin decizia nr. 150 din 6 aprilie 2004, a admis apelul declarat de

A.F.P. Târgu Jiu, împotriva sentinței nr. 1809 din 7 noiembrie 2003 a

Tribunalului Gorj, secția comercială și de contencios administrativ și a

schimbat sentința în sensul că a admis în parte acțiunea intimatei reclamante

și a obligat pe apelanta pârâtă la plata sumei de 65.788.508 lei în loc de

737.054.385 lei.

Pentru a decide astfel,

instanța de apel a stabilit că în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize de

expert S.M.M., care într-o primă variantă a calculat inflația datorată de

apelanta pârâtă la suma de 737.054.383 lei, pentru perioada 26 ianuarie 1999 -

27 noiembrie 2002, în a doua variantă la suma de 332.440.344 lei, pentru

perioada 1 aprilie 2000 - 31 martie 2003, pentru perioada 26 ianuarie 1999 - 1

aprilie 2000, intervenind prescripția de 3 ani și a concluzionat că ținând

seama și de datoriile societății către A.F.P., valoarea inflației rămâne la

suma de 65.788.508 lei. Deci inflația trebuie să fie calculată la soldul rămas

necompensat și nu la întreaga sumă, așa cum s-a calculat în varianta propusă de

expert și reținută de instanța de fond, iar în speță sunt aplicabile

dispozițiile decretului lege nr. 167/1958, termenul de prescripție fiind de 3

ani.

Împotriva deciziei nr. 150

din 6 aprilie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a

promovat recurs reclamanta SC C. SA Târgu Jiu, care a criticat această hotărâre

judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectele că nu au fost

corect analizate documentele existente la dosar, pentru că nu se puteau calcula

majorări la sumele rămase de rambursat societății și pe care A.F.P. consideră

că le-a diminuat din procesul verbal din 27 noiembrie 2002 și fiind diminuate

din suma pretinsă de pârâtă (1.122.843.195 – 335.177.073 = 737.054.383), precum

și împrejurarea că nu a fost avut în vedere termenul de 5 ani prevăzut de art. 142

din O.G. nr. 61/2002, fiind invocat ca temei de drept al recursului

dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

Intimata pârâtă A.F.P. Târgu

Jiu a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a cerut

respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în

cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge ca

nefondat recursul promovat de reclamanta SC C. SA Târgu Jiu, pentru următoarele

considerente.

Printr-o corectă și

integrală apreciere a probelor, instanța de apel a stabilit adevărata situație

de fapt și de drept, întinderea drepturilor și obligațiilor corespunzătoare

precum și cadrul legal aplicabil. A fost dată o eficiență juridică maximă

raportului de expertiză care a cuprins răspunsul la obiecțiile formulate de A.F.P.

a municipiului Târgu Jiu, avându-se în vedere perioada de prescripție de 3 ani

și faptul că această sumă a fost compensată treptat cu datoriile reclamantei

către A.F.P., valoarea obligației pentru suma rămasă plătită în plus fiind de

65.788.508 lei.

Amplu documentat și bine

argumentat, în faza procesuală a apelului au fost expuse toate modalitățile de

calcul care au impus ca inflația să fie raportată numai la soldul rămas

necompensat și nu la întreaga sumă în litigiu. De asemenea perioada luată în

calculul inflației este 26 ianuarie 1999 - 25 martie 2001, cu referință numai

pentru soldul lunar care rămâne de compensat și pe indici de inflație aferentei

fiecărei luni din perioada respectivă. În contextul expus anterior, apare

nejustificată critica la greșita aplicare a întinderii prescripției și termenul

prevăzut de lege, aceste aspecte fiind pe deplin clarificate atât de actele

depuse de părți cât și de varianta expertizei motivat reținută în speță.

Rațiunile juridice și

argumentele expuse anterior, fac ca toate criticile formulate în cererea de

recurs de reclamanta SC C. SA Târgu Jiu să fie înlăturate ca neîntemeiate,

urmând a respinge ca nefondat recursul promovat, nefiind îndeplinite nici una

din dispozițiile art. 304 C. proc. civ., menținând ca legală și temeinică

decizia nr. 150 din 6 aprilie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția

comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC C. SA Târgu Jiu, împotriva deciziei nr. 150 din 6 aprilie 2004

a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 13 mai 2005.