ÎCCJ, Secția penală

Decizia nr. 478/RC/2016

Deliberând asupra recursului în casație, în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1099 din 12 noiembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, în baza art. 32 C. pen., raportat la art. 233 alin. (1) și art. 234 alin. (1) lit. a) și f) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 5 ani și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), e), f), h), l), n) și o) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., au fost interzise inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), e), f), h), l), n) și o) C. pen.

În baza art. 32 C. pen. raportat la art. 188 și 189 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 12 ani și 6 luni și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), e), f), h), l), n) și o) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., au fost interzise inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), e), f), h), l), n) și o) C. pen.

În baza art. 233 și 234 alin. (1) lit. a), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 10 ani și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), e), f), h), l), n) și o) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., au fost interzise inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), e), f), h), l), n) și o) C. pen.

În baza art. 38, art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 12 ani și 6 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 5 ani urmând ca inculpatul să execute 17 ani și 6 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), e), f), h), l), n) și o) C. pen.

În baza art. 43 alin. (2) C. pen., s-a adăugat pedeapsa de 17 ani și 6 luni închisoare la restul de pedeapsă rămas neexecutat de 3 ani, 10 luni și 12 zile din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1 din 09 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu, definitivă prin Decizia nr. 106 din 14 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă de 21 de ani, 4 luni și 12 zile, în condițiile art. 60 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), e), f), h), l), n) și o) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) C. pen., au fost interzise inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), e), f), h), l), n) și o) C. pen.

Conform art. 66 alin. (1) lit. l) C. pen., s-a interzis inculpatului dreptul de a se mai afla în municipiile Mangalia și Pitești.

Conform art. 66 alin. (5) C. pen., s-a interzis inculpatului dreptul de a comunica, de a se apropia de persoanele vătămate B. și C., cu părțile civile D. și E., de copiii acestora din urmă, F. și G., s-a interzis inculpatului dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă, școala acestora.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive din 26 mai 2015 până în prezent și în baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura arestului preventiv luată față de inculpat.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpat bâta folosită de acesta, iar în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 18.500 lei sustrasă de la partea civilă D.

În baza art. 19 și 397 C. proc. pen. raportat la art. 1349, 1357, 1381, 1385, 1387 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă a părților civile D. și E. și a fost obligat inculpatul la plata următoarelor sume: 10.000 lei daune materiale și 250.000 lei daune morale către partea civilă D. și 50.000 lei daune materiale și 250.000 lei daune morale către partea civilă E.

S-a luat act că persoanele vătămate B. și C. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 11.000 lei.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 260 lei, conform împuternicirii avocațiale nr. 3043 din 04 septembrie 2015, a rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că în data de 01 mai 2015, inculpatul A. a plecat din Sibiu, cu destinația 2 Mai, județul Constanța, cu intenția de a identifica un imobil, de unde să sustragă diverse bunuri.

În data de 02 mai 2015, a identificat pe raza localității Mangalia, într-o zonă periferică, un imobil impunător. Ajungând la concluzia că proprietarii sunt oameni înstăriți, inculpatul A. a luat hotărârea să sustragă bunuri de la aceștia.

Pentru a-și asigura succesul acțiunii sale, inculpatul a supravegheat un timp imobilul, stabilind faptul că locatarii sunt persoane în vârstă. În aceeași seară, în jurul orelor 21,30, inculpatul A. a revenit, având asupra sa o raniță în care intenționa să sustragă bunuri și un cuțit de mari dimensiuni, iar după ce și-a schimbat aspectul exterior, îmbrăcând hainele pe care le purta pe dos, a pătruns prin escaladare în curtea imobilului, iar de aici pe ușa din bucătărie, în interiorul casei.

Pentru a nu fi recunoscut cu ușurință, inculpatul s-a deghizat folosind în acest scop o șapcă și ochelari cu rame negre. Momentele descrise anterior au fost surprinse în detaliu de camerele de supraveghere montate în interiorul imobilului vizat de inculpat (volumul I dosar urmărire penală).

Căutând bani sau alte valori, inculpatul A. a intrat și în camera în care se odihnea persoana vătămată B. În acest context, între cei doi a avut loc o confruntare fizică, inculpatul lovind victima de mai multe ori cu pumnii în zona feței, precum și cu arma pe care o avea asupra sa.

Atrasă de zgomot, în cameră a intrat și persoana vătămată C., care a încercat să sară în ajutorul fostului ei soț, dar fiind lovită, a fugit, strigând după ajutor.

Anticipând faptul că ar putea fi surprins de către vecinii alarmați, inculpatul A. a părăsit precipitat imobilul, fără a sustrage bunuri.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2072 din 19 mai 2015 al S.M.L. Constanța, numita C. nu a prezentat leziuni traumatice, dat fiind timpul scurs de la data incidentului și până la data prezentării în vederea examinării (volumul III dosar urmărire penală).

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2071/199/A1 din 27 mai 2015, întocmit de S.M.L. Constanța, B. a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur și prin lovire cu corp dur tăietor, ce pot data din 02 mai 2015 și necesită 8 - 9 zile îngrijiri medicale (volumul III dosar urmărire penală).

Datorită precipitării, în momentul în care a părăsit imobilul, inculpatul A. a abandonat lângă gardul imobilului o pereche de mănuși chirurgicale și o umbrelă de ploaie de culoare neagră.

Cu ocazia audierii părților civile B. și C., s-a procedat la recunoașterea după fotografie, ocazie cu care ambele l-au indicat ca autor al faptei din 02 mai 2015, pe inculpatul A. (volumul I dosar urmărire penală).

În cursul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare, arătând că scopul pătrunderii în incinta locuinței părților civile a fost de însușire a unor bunuri.

În data de 16 mai 2015, inculpatul A., aflându-se pe raza municipiului Pitești, a identificat o locuință modernă, care trăda bunăstarea proprietarilor și a luat decizia ca după lăsarea întunericului să pătrundă în interiorul acesteia pentru a sustrage bunuri.

Pentru a-și asigura succesul operațiunii, a supravegheat zona aprox. 30 de minute, stabilind astfel că în locuință se afla un bărbat și o femeie, împreună cu copiii lor, și s-a deghizat folosind același mod de operare, respectiv purtând o șapcă și ochelari cu ramă de culoare neagră.

Înainte de a pătrunde în imobil, inculpatul a luat din pădurea din apropiere o bâtă lungă de 1,5 m, după care prin escaladarea gardului a pătruns în curtea imobilului.

Ocolind clădirea, a surprins-o pe proprietara E. în timp ce se afla pe terasa casei și a lovit-o cu putere cu bâta în partea stângă a capului, după care, profitând de faptul că aceasta era inconștientă, a pătruns în interiorul locuinței prin ușa de acces în bucătărie.

Înarmat cu aceeași bâtă, inculpatul a urcat la etaj, unde l-a găsit pe numitul D. împreună cu fiul său, F., în vârstă de 5 ani, în timp ce fiica, G., de 8 ani, se afla în camera ei. Inculpatul A. a încercat să-l lovească pe D. cu bâta în zona capului, dar a ratat, astfel că amândoi au început să se lupte, lovindu-se cu pumnii și picioarele.

Cu această ocazie, victima a reușit să-i rupă inculpatului o bucată din articolul de vestimentație de culoare închisă pe care acesta îl purta.

După ce i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului și a constatat că victima D. este inconștientă, inculpatul a sustras din casă suma de 5.000 de euro și 7.000 de lei, după care a părăsit imobilul prin escaladarea gardului împrejmuitor din partea opusă porții de acces.

Cu ocazia cercetărilor efectuate de organele de poliție la aprox. 130 de metri de locuința familiei D. și E., a fost identificată o geacă de culoare neagră și o pereche de ochelari cu lentile transparente cu rame de culoare neagră (volumul I dosar urmărire penală), precum și bâta folosită de agresor asupra victimelor.

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 162/A7/2015 al S.M.L. Argeș, din 03 iulie 2015, partea civilă E. prezintă leziuni traumatice produse prin lovire cu și de corp dur, ce pot data din 06 mai 2015, care i-au pus viața în primejdie și care necesită cca. 115 - 120 de zile îngrijiri medicale (volumul III dosar urmărire penală).

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 159/A7/2015 al S.M.L. Argeș, din 25 mai 2015, numitul D. prezintă leziuni traumatice produse prin lovire cu și de corp dur ce pot data din 16 mai 2015, și necesită 8 - 9 zile îngrijiri medicale (volumul III dosar urmărire penală).

Având în vedere că pe obiectele folosite de inculpatul A. și abandonate în câmpul infracțional cu ocazia săvârșirii celor două fapte ce fac obiectul prezentului dosar, au fost puse în evidență microurme de natură biologică umană pretabile a fi supuse unei analize genetice, în cauză au fost dispuse mai multe expertize genetice, după cum urmează:

- raport de constatare criminalistică nr. 758305 din 25 mai 2015 întocmit de Institutul Național de Criminalistică - Serviciul Biocriminalistică din cadrul I.G.P.R., care a concluzionat că pe bucata reprezentând fragment de material textil tip fâș de culoare neagră găsit și predat de persoana vătămată D. după eveniment, au fost identificate profile genetice aparținând unui bărbat, ce a fost notat URM 0003705 și introdus în baza de date CODIS - volumul III.

- raport de constatare criminalistică nr. 758315 din 26 mai 2015 întocmit de Institutul Național de Criminalistică - Serviciul Biocriminalistică din cadrul I.G.P.R., care a concluzionat că pe geaca din material textil de culoare neagră și ochelarii cu rame negre a fost pus în evidență un profil genetic majoritar al unei persoane de sex masculin notat URM 0003705.

- raport de constatare criminalistică nr. 758323 din 25 mai 2015 întocmit de Institutul Național de Criminalistică - Serviciul Biocriminalistică din cadrul I.G.P.R., care a concluzionat că pe proba în litigiu - umbrelă, au fost identificate celule epiteliale din care s-a obținut un profil genetic majoritar aparținând unei persoane de sex masculin notat URM 0003783, identic cu profilul genetic notat URM 0003705, prezentat în anexa raportului criminalistic nr. 758305 din 25 mai 2015

- raport de constatare criminalistică nr. 758337 din 27 mai 2015 întocmit de Institutul Național de Criminalistică - Serviciul Biocriminalistică din cadrul I.G.P.R., care a concluzionat că profilul genetic al inc. A. este identic cu profilul genetic prezentat în raportul criminalistic 758305 din 25 mai 2015, cu cel prezentat în cadrul raportului criminalistic nr. 758315 din 26 mai 2015, probabilitatea de regăsire a unui profil genetic identic într-o populație de indivizi neînrudiți genetic fiind estimată a fi de 1/1.382.000.000.000.000.000.000.

Conform răspunsului primit din partea autorităților franceze, există o potrivire pozitivă între profilul ADN al inculpatului A. și profilul ADN ridicat la data de 03 iulie 20114 de Brigada de Jandarmerie și St. Cheron - Essonne - Franța Metropolitană unde s-a comis un furt cu extremă violență de către doi indivizi ce purtau cagule. De asemenea, autoritățile franceze au comunicat faptul că inculpatul A. și complicii săi sunt suspecți în alte 15 cazuri de furt cu violență comise pe teritoriul Franței (volumul I dosar urmărire penală).

Cu ocazia audierii sale, în cursul urmăririi penale, inculpatul a avut un comportament oscilant, dând declarații nesincere. În cadrul cercetării judecătorești, inculpatul a sfârșit prin a-și recunoaște faptele comise.

Având în vedere probatoriul administrat, instanța de fond a constatat că acesta dovedește, dincolo de orice îndoială rezonabilă, existența faptelor și vinovăția inculpatului în comiterea lor.

În drept, fapta inculpatului A. care, în data de 02 mai 2015 a pătruns prin efracție, violare de domiciliu și, totodată, înarmat cu un cuțit în domiciliul părților civile B. și C., în scopul de a sustrage bunuri dar care, după ce i-a agresat pe cei doi proprietari a părăsit imobilul fără a reuși să-și însușească niciun bun, a fost încadrată în dispozițiile de art. 32 C. pen. rap. la art. 233 alin. (1) C. pen., coroborat cu art. 234 alin. (1) lit. a) și f) C. pen.

Fapta inculpatului A. care, la data de 16 mai 2015 a lovit-o cu o bâtă în zona capului pe partea civilă E., cu intenția de a-i suprima viața, urmărind ca prin aceasta să își asigure intrarea în imobilul de unde intenționa să sustragă bunuri, a fost încadrată în dispozițiile art. 32 C. pen. rap. la art. 188 C. pen. și art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului A. care, în aceeași împrejurare, înarmat cu o bâtă a pătruns în casa soților D. și E. unde l-a lovit pe D. de mai multe ori cu pumnii și picioarele provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat 8 - 9 zile de îngrijiri medicale, după care a sustras din incinta locuinței sumele de 5.000 euro și, respectiv, 7.000 lei, a fost încadrată în dispozițiile art. 233 C. pen. rap. la art. 234 alin. (1) lit. a), d) și f) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, judecătorul fondului a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen., respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, respectiv faptul că inculpatul a procedat la comiterea faptelor după o serie de acte preparatorii prin care s-a informat asupra posibilităților materiale ale victimelor, a pătruns prin efracție și deghizat, pe timp de noapte în domiciliile victimelor, iar în momentul comiterii faptelor a comis acte de violență de o violență extremă, doar intervențiile de ultim moment ale părților civile sau opoziția înverșunată au făcut ca rezultatul actelor sale să nu înregistreze un deznodământ fatal; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunilor, - în urma loviturilor primite partea civilă E. a suferit leziuni traumatice de o gravitate foarte mare, care i-au pus viața în pericol, iar celelalte părți civile au suferit și ele de pe urma agresiunilor o serie de leziuni traumatice, iar faptul că nu au fost mai grave s-a datorat ripostei date de acestea la actele violente ale inculpatului; motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit ce au constat în încercarea de a-și spori patrimoniul cu o serie de bunuri însușite pe nedrept; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale inculpatului, și anume condamnările suferite în trecut pentru comiterea unor fapte de violență, cazierul său judiciar înregistrând mai multe condamnări pentru fapte de tâlhărie încă din perioada minorității, iar din informații primite de la autoritățile franceze a rezultat că inculpatul este suspect în 15 cazuri de furt cu violență comise pe teritoriul Franței; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, inculpatul manifestând inițial o atitudine oscilantă, apoi a sfârșit prin a recunoaște comiterea faptelor, dar și faptul că, întrebat fiind de către procuror dacă ar mai comite fapte de acest gen inculpatul nu a avut nicio ezitare în a recunoaște că ar continua să comită fapte violente în cazul în care s-ar afla în libertate; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, respectiv inculpatul are 34 de ani, studii elementare (3 clase), stare de sănătate bună, este necăsătorit, cu un copil minor, nu are nicio ocupație și nicio calificare profesională.

Instanța de fond a considerat că toate circumstanțele reținute conferă faptelor un caracter agravant, iar profilul moral și psihologic al inculpatului oferă o persoană aflată într-un conflict cvasipermanent cu legea penală, nărăvită spre rău de la vârste fragede, cazierul judiciar arătând totodată că majoritatea faptelor sunt comise de inculpat cu o agresivitate extremă, și cu posibilități de reinserție socială minime, motiv pentru care pedepsele stabilite pentru faptele concurente au fost orientate spre maximul prevăzut de lege.

De asemenea, instanța a avut în vedere că faptele au fost comise de inculpat în stare de recidivă, atât postcondamnatorie, față de condamnarea la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare stabilită prin Sentința penală nr. 09 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu, definitivă prin Decizia nr. 106 din 14 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu, cât și postexecutorie, față de celelalte două condamnări suferite de inculpat pe perioada cât a fost major.

Instanța de fond a considerat că se impune interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), e) și f) C. pen., deoarece o persoană condamnată pentru comiterea unor fapte de acest gen este incompatibilă cu deținerea unor demnități publice sau să fie desemnată în funcția de tutore sau curator. De asemenea, s-a apreciat, în interesul superior al minorului, că se impune interzicerea drepturilor părintești ale inculpatului pentru a nu constitui pentru copilul său un exemplu cu totul și cu totul negativ. Interzicerea dreptului prev. de art. 66 alin. (1) lit. h) C. pen. a avut în vedere faptul că inculpatul a comis infracțiunile ajutându-se de instrumente apte a fi folosite ca arme, iar interdicția de a se mai afla în municipiile Mangalia și Pitești este justificată prin pericolul pe care îl reprezintă pentru ordinea publică prezența inculpatului pe teritoriul acestor localități.

În ceea ce privește latura civilă, prima instanță a reținut că persoanele vătămate D. și E. s-au constituit părți civile cu următoarele sume: 10.000 lei daune materiale și 250.000 lei daune morale D. și 50.000 lei daune materiale și 250.000 lei daune morale E. Instanța a considerat că acțiunile agresive ale inculpatului au produs un prejudiciu atât de natură materială, ce a constat pe de o parte în cheltuielile avansate de părți pentru spitalizare, îngrijiri medicale și ajutorul oferit de diverse persoane la treburi casnice și pentru care s-a făcut dovada existenței și mărimii acestuia cu martorii H., I., J., cât și de natură morală, respectiv traumele psihice suferite de aceste două părți civile, turnura dramatică înregistrată în viețile lor după comiterea faptelor, schimbarea radicală a stilului de viață, a contactelor socio-profesionale, împrejurări de natură să producă un prejudiciu moral imens. La toate acestea s-au adăugat traumele suferite de cei doi copii minori ai părților civile, ambii martori oculari la cele întâmplate, despre care martorii audiați au arătat că prezintă sechele de pe urma celor observate de ei, suferințe care sunt de natură să sporească drama prin care trec cele două părți civile D. și E.

În aceste condiții, în baza art. 19 și 397 C. proc. pen. rap. la art. 1349, 1357, 1381, 1385, 1387 C. civ., prima instanță a admis acțiunea civilă a părților civile D. și E. și l-a obligat pe inculpat la plata următoarelor sume: 10.000 lei daune materiale și 250.000 lei daune morale către partea civilă D. și 50.000 lei daune materiale și 250.000 lei daune morale către partea civilă E. Instanța a mai constatat că partea civilă D. a făcut o cerere de constituire parte civilă pentru plata unor daune materiale care nu acoperă întregul prejudiciu material înregistrat în patrimoniul acestuia, motiv pentru care sumele de bani ce depășesc valoarea acestuia capăt de cerere au fost confiscate.

S-a luat act că persoanele vătămate B. și C. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul A., susținând că instanța ar fi trebuit să rețină în favoarea sa procedura simplificată prev. de art. 396 alin. (10) C. proc. pen. sau cel puțin disp. art. 75 C. pen., privind circumstanțe atenuante, având în vedere recunoașterea faptelor, împrejurarea că are în întreținere un copil minor, este integrat în familie și a fost de acord să plătească despăgubirile pentru prejudiciul pe care l-a produs.

Prin Decizia penală nr. 592/A din 18 mai 2016 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 1099 din 12 noiembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. x/109/2015, a fost desființată, în parte sentința și, rejudecând:

A fost înlăturată din pedeapsa complementară și accesorie aplicată inculpatului interdicția de a exercita drepturile părintești prev. de art. 66 alin. (1) lit. e) C. pen.

A fost dedus la zi arestul preventiv.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Onorariul parțial al avocatului din oficiu pentru inculpat, în sumă de 130 lei, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a decide astfel, curtea a reținut că dispozițiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen. se aplică în cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune ce se pedepsește cu detențiune pe viață, legiuitorul înțelegând astfel să excludă de la beneficiul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă, infracțiunile cu un conținut ridicat de pericol social sancționate cu detențiunea pe viață, inculpatul neputând beneficia de dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. având în vedere regimul sancționator instituit de lege pentru infracțiunea săvârșită. De asemenea, curtea a apreciat că pedepsele aplicate inculpatului nu sunt severe în raport de faptele comise și nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante față de inculpat.

În schimb, curtea a considerat că prima instanță în mod greșit a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară și pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor părintești, considerând că o astfel de interdicție nu este necesară, pe termen lung putând afecta chiar interesul minorului de a stabili și dezvolta legături cu unul dintre părinții săi, chiar dacă acesta se află în stare de detenție.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs în casație Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, admis în principiu prin Încheierea nr. 363/RC din 27 septembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte, secția penală, în Dosar nr. x/109/2015.

Examinând recursul în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prioritar, Înalta Curte amintește că cererea de recurs în casație urmează a fi examinată în limitele fixate prin încheierea de admitere în principiu a recursului în casație de față, respectiv numai cu privire la cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. referitor la pedeapsa aplicată pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat.

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac în anulare, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 433 C. proc. pen., judecarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Conform art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, dacă "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege."

Cazul de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. este corespondentul fostului art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. anterior, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013. Drept urmare, jurisprudența referitoare la acest caz de casare poate fi valorificată pentru a stabili incidența cazului de recurs în casație prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. Din această perspectivă, se constată că pot fi încadrate în dispozițiile legale menționate erorile care se produc în legătură cu aplicarea pedepsei de către instanța de fond prin stabilirea unei pedepse neprevăzută de lege sau prin depășirea limitelor legale.

Recurentul a invocat cazul de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., criticând modul în care instanța de apel a aplicat dispozițiile privind tentativa, apreciind că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de omor calificat în forma tentativei excede limitei maxime care ar fi putut fi aplicată de instanță.

Înalta Curte reține că potrivit art. 33 alin. (2) C. proc. pen. tentativa se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată, ale cărei limite se reduc la jumătate. Când pentru infracțiunea consumată legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață, iar instanța s-ar orienta spre aceasta, tentativa se sancționează cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.

Infracțiunea de omor calificat prev. de art. 188 rap la art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen. se pedepsește cu detențiune pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

În cauză, recurentul a fost condamnat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 32 rap. la art. 188 și art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen., instanța orientându-se spre maximul special al pedepsei.

Drept urmare sunt aplicabile dispozițiile art. 33 alin. (2) teza I C. pen. potrivit căruia "tentativa se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată, ale cărei limite se reduc la jumătate".

Se constată că pedeapsa de 12 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 32 rap. la art. 188 și art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen. se încadrează în limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor, limita maximă de 25 ani închisoare fiind redusă la jumătate.

Aprecierea legalității limitelor de pedeapsă în calea de atac a recursului în casație se face în funcție de încadrarea juridică reținută/menținută prin hotărârea atacată.

Raportat la această împrejurare, instanța de recurs în casație verifică dacă pedeapsa stabilită de instanța de fond/apel se încadrează în limite legale, nefiind abilitată de lege să analizeze critici vizând greșita individualizare a pedepsei, întrucât acestea exced cazurilor de casare prevăzute de lege, circumscrise numai la chestiuni de legalitate, precum și limitelor fixate prin încheierea de admitere în principiu a recursului în casație de față.

De altfel, contrar susținerilor recurentului inculpat și în situația în care instanța s-ar fi orientat spre pedeapsa detențiunii pe viață, sancțiunea aplicată prin hotărârile recurate ar fi fost legală, situându-se între minimul și maximul special, care, așa cum rezultă din dispozițiile art. 33 alin. (2) teza a II-a C. pen., sunt de la 10 la 20 ani.

Față de cele ce preced, în baza art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 592/A din 18 mai 2016 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/109/2015.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 592/A din 18 mai 2016 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. x/109/2015.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8 noiembrie 2016.

Procesat de GGC - CT