ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 351/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2/2013 la data de 10 decembrie 2013 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se aprecieze asupra calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul A.

Prin Sentința civilă nr. 802/10 martie 2014, Curtea de Apel București a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. (2010), recurenta arată că instanța de fond a încălcat prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 prin faptul că a înlăturat în mod nejustificat dintre documentele doveditoare a calității de lucrător al Securității a intimatului A., a referatului cu propunere de trecere în cadrul SIP, întocmit de intimat (chiar dacă nu a fost semnată de acesta) și aprobat de mr. B. A fost neglijată astfel și decizia Curții Constituționale nr. 672/2012 din cuprinsul căreia rezultă că astfel de documente pot fi administrate ca probe.

În ce privește prezumția de nevinovăție reținută în sarcina intimatului de către Curtea de Apel București, se arată că acest aspect este nerelevant deoarece dispozițiile legale amintite nu urmăresc să stabilească vinovăția foștilor ofițeri de Securitate ci doar consemnarea publică a acelora care au contribuit la încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului.

Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, prin "lucrător al Securității" se înțelege "orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului".

Curtea de Apel București a reținut că singurul act relevant propus de reclamanta recurentă Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în dovedirea calității de lucrător al Securității a intimatului A. este referatul aflat în copie la fila 28 dos. fond, în cuprinsul căruia este menționat numele intimatului (în calitate de ofițer care este de acord cu referatul), dar care nu a fost nici scris și nici semnat de către acesta ci doar de către ofițerul care l-a întocmit și de către ofițerul șef al serviciului corespunzător din fostul Minister de Interne.

În condițiile în care referatul nu a fost nici scris și nici semnat de către intimat, instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada calității de "lucrător al Securității", în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Sentința este legală, recursul întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. (2010) fiind neîntemeiat.

Astfel, în acord cu motivarea Curții de Apel București, Înalta Curte reține că simpla menționare a numelui intimatului în condițiile mai sus amintite, nu este de natură să formeze convingerea instanței că intimatul a fost "lucrător al Securității", în sensul dispozițiilor legale deja menționate.

Este adevărat că înscrisul are valoare probatorie și ar fi putut să justifice pretenția recurentei dar numai dacă se corobora cu alte probe, ceea ce nu este cazul în speță.

Distinct de cele arătate, Înalta Curte amintește recurentei că starea de fapt reținută de prima instanță nu poate face prin ea însăși obiectul recursului, care este limitat la motive de nelegalitate.

Or, deși invocă art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, recurenta critică în esență starea de fapt.

De asemenea, criticile referitoare la prezumția de nevinovăție sunt nerelevante, nefiind de natură să conducă la casarea sentinței.

Așa fiind, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 497 C. proc. civ. (2010), Înalta Curte urmează să respingă recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva Sentinței civile nr. 802 din 10 martie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 februarie 2017.

Procesat de GGC - GV