ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1370/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată, reclamanta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a formulat cerere de anulare și suspendare a următoarelor acte administrative:

- Decizia nr. 304.754 din data de 10 octombrie 2013 privind soluționarea contestației formulate de către Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., emisă de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Activității Economice" din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, înregistrată la sediul reclamantei sub nr. 4.658.201 din data de 12 octombrie 2013;

- Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din data de 10 iulie 2013 privind proiectul "Sistem informatic integrat pentru Casa de Pensii din cadrul M.A.I., cod SMIS x" întocmită de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Activității Economice" din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Prin Sentința civilă nr. 2078 din 30 iunie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a admis acțiunea formulată de reclamanta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Program Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, astfel cum a fost precizată;

- a anulat Decizia nr. 304754 din 10 octombrie 2013 privind soluționarea contestației administrative și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 10 iulie 2013;

- în baza dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004 a suspendat executarea Deciziei nr. 304754 din 10 octombrie 2013 privind soluționarea contestației administrative și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 10 iulie 2013, până la soluționarea definitivă a cauzei.

Împotriva Sentinței civile nr. 2078 din 30 mai 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Program Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din Noul C. proc. civ.

În esență, prin motivele de recurs dezvoltate au fost susținute următoarele critici în raport cu hotărârea primei instanțe:

• contrar celor reținute de prima instanță, autoritatea contractantă a folosit eronat prevederile art. 72 din O.U.G. nr. 34/2006, atât pentru clarificarea nr. x, cât și pentru clarificarea nr. y, ambele publicate în SEAP;

• în speță au fost încălcate și prevederile art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006;

• instanța de fond a ignorat și de altfel nici nu a înlăturat motivat argumentele autorității pârâte și nici nu a manifestat rol activ, conform art. 22 alin. (2) noul C. proc. civ.

• în mod eronat a fost admisă și cererea de suspendare a executării, printr-o motivare lacunară și superficială care însă nu este nici suficientă și nici concludentă pentru a răsturna prezumția de legalitate a Deciziei nr. 304754 din 10 octombrie 2013 pentru soluționarea contestației și nici a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare;

• cerințele prevăzute de art. 14 și 14 din Legea nr. 554/2004 nu sunt îndeplinite în cauză.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 11 noiembrie 2015 a fost admis în principiu recursul promovat de recurenta-pârâtă, pe baza raportului întocmit,iar conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ. a fost fixat termen, pentru judecarea recursului în ședință publică.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de nelegalitate invocate și față de apărările intimatei-reclamante, Înalta Curte, reevaluând ansamblul probator administrat în cauză precum și cadrul normativ aplicabil, constată că nu este fondat recursul, pentru argumentele expuse în continuare.

Intimata-reclamantă a supus instanței de contencios administrativ verificarea legalității Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 10 iulie 2013 prin care s-a reținut, referitor la procedura de atribuire derulată pentru încheierea contractului de furnizare nr. y din 23 decembrie 2009 faptul că s-a intervenit substanțial pe fișa de date inițială, care conținea multiple criterii restrictive, prin clarificări succesive neurmate de anularea procedurii/erată la anunțul de participare/prelungirea perioadei de depunere a ofertelor.

În concret, s-a reținut că autoritatea contractantă, respectiv intimata-reclamantă a folosit în mod eronat prevederile art. 72 din O.U.G. nr. 34/2006, atât pentru Clarificarea nr. x cât și pentru Clarificarea nr. y, iar conform O.U.G. nr. 66/2011, poziția 1.12 din Anexa nr. 1 i-a fost aplicată o corecție de 10% din valoarea eligibilă a contractului de achiziție.

Prima instanță a admis acțiunea reclamantei-intimate dispunând atât anularea actelor atacate, respectiv a Deciziei nr. 304754 din 10 octombrie 2013, privind soluționarea contestației administrative cât și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 10 octombrie 2013, cât și suspendarea executării celor două acte arătate, în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea definitivă a cauzei.

Considerentele decisive ale sentinței atacate sunt în opinia instanței de control judiciar corecte, fiind însușite de aceasta, în urma propriului demers de verificare a modului în care a fost aplicat cadrul normativ la datele factuale, concrete, ale cauzei.

Cu referire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., vizând motivarea sentinței

Astfel, răspunzând punctual criticilor recurentului-pârât circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte reține, contrar susținerilor acestuia că sentința fondului răspunde exigențelor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., judecătorul argumentând în manieră logică și coerentă soluția adoptată.

Nu se poate reține ca fiind întemeiată nici critica recurentului vizând lipsa de rol activ a judecătorului fondului căci, în raport de obiectul cauzei și de înscrisurile aflate la dosar, au fost analizate și examinate explicit toate dispozițiile legale incidente fiind înlăturate motivat susținerile pârâtei recurente.

Cu referire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Nefondate sunt în opinia instanței de recurs și toate criticile recurentei-pârâte vizând modalitatea în care prima instanță s-a pronunțat atât în ceea ce privește fondul cauzei, cât și cu referire la cererea de suspendare a executării actelor atacate.

Independent de împrejurarea că recurenta-pârâtă, prin cererea de recurs, a reiterat practic aspectele învederate și cu ocazia judecății în fond, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut cu justețe atât lipsa motivării actelor atacate cât și natura contradictorie a poziției recurentei-pârâte, câtă vreme s-a reținut atitudinea pretins nelegală numai în cazul Clarificărilor nr. x și nr. y deși nu s-a reținut ca fiind nelegală conduita reclamantei intimate în ceea ce privește Clarificarea nr. x, făcându-se mențiune exclusiv la Clarificarea nr. y care însă nici nu este reținută în nota de constatare.

Motivarea coerentă, în fapt și în drept a notei de constatare în ceea ce privește abaterea reținută și pretinsul prejudiciu cauzat se impunea cu atât mai mult cu cât chiar autoritatea pârâtă, prin actele atacate, a reținut dreptul autorității contractante, respectiv al intimatei-reclamante de a prelungi termenul limită de depunere a ofertelor, ceea ce, și în opinia Înaltei Curți semnifică faptul că în mod rațional și rezonabil nu se poate reține în sarcina acesteia neprelungirea termenului pentru a respecta principiile transparenței și a tratamentului egal, căci conduita nelegală, în adevăr implică nerespectarea sau încălcarea unei obligații, iar nu și atunci când este recunoscut și prevăzut un anumit drept de apreciere, cum este cazul dedus judecății.

În fine, nefondate sunt și criticile vizând soluția adoptată cu privire la cererea de suspendare întemeiată pe prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004, republicată.

Prima instanță a motivat îndeplinirea cumulativă a celor două cerințe respectiv cazul bine justificat cât și paguba iminentă, fiind justă și în aprecierea instanței de control judiciar concluzia potrivit cu care, în condițiile aprecierii actelor atacate ca nelegale și a adoptării soluției de anulare a acestora, măsura corelativă a suspendării de executare dispusă în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004 apare ca fiind nu doar legală dar și justificată.

Concluzionând, pentru toate cele mai sus arătate, apreciind în sensul că soluția instanței de fond a fost dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, în baza art. 496 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul de față ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Program Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, împotriva Sentinței civile nr. 2078 din 30 iunie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 aprilie 2016.

Procesat de GGC - MM