ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1357/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 91 din 15 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/95/2013* s-a respins cererea de recuzare a completului de judecată C6R compus din judecătorii: A., B. și C., formulată de recurenta Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei Fărcășești.

Pentru a pronunța această încheiere s-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (1) pct. 1 noul C. proc. civ. judecătorul este incompatibil de a judeca atunci când și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție în cauza pe care a fost desemnat să o judece.

Faptul că judecătorii recuzați au făcut parte din completul care a pronunțat Decizia nr. 7668 din 4 decembrie 2014 în Dosarul nr. x/95/2013 prin care a fost admis recursul și casată cauza cu trimitere spre rejudecare, nu poate fi apreciat ca un aspect din care să rezulte în mod obligatoriu faptul că și-au exprimat părerea cu privire la cauza dedusă judecății, întrucât prin hotărârea respectivă completul de judecată nu a analizat fondul litigiului și nici nu a făcut aprecieri de natură a se concluziona că și-ar fi spus părerea în privința aspectelor invocate în prezenta cauză.

Astfel cum rezultă din considerentele deciziei anterior pronunțate, s-a reținut, în esență, de către instanța de recurs că este incident motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din noul C. proc. civ., în sensul că instanța de fond nu a analizat apărările pârâtei, de care nu a făcut vorbire în considerentele hotărârii, ceea ce a făcut imposibilă efectuarea controlului judiciar, motiv pentru care s-a dispus ca în rejudecare să se procedeze la examinarea cererii reclamantei, luându-se în considerare și apărările pârâtei.

Totodată, s-a reținut în decizia de casare că existența unor "hotărâri ale consiliului local verificate pentru legalitate de către prefect nu împiedica instanța de fond să analizeze apărările pârâtei privind legalitatea cheltuielilor efectuate de către reclamantă în raport de dispozițiile legale menționate în întâmpinare".

Altfel spus, ceea ce a constatat instanța de casare a fost faptul că prezența referatului de legalitate acordat de prefect în temeiul Legii nr. 340/2004 nu înlătură controlul judiciar de legalitate, control care de altfel a fost realizat de instanța de fond investită cu rejudecarea cauzei.

Însă, în cererea de recurs, recurenta UAT - comuna Fărcășești nu mai reia acest aspect și nu contestă posibilitatea instanței de judecată de a cenzura legalitatea cheltuielilor prevăzute în hotărârile consiliului local, prin prisma prevederilor legale ci invocă faptul că, la acordarea referatului de legalitate, Instituția Prefectului a analizat aceleași dispoziții legale (avute în vedere și de Curtea de Conturi și ulterior de instanța de fond) și nu au fost găsite elemente de nerespectare a acestora.

În aceste condiții, nu există nicio împrejurare din care să rezulte că membrii completului de judecată și-ar fi spus părerea cu privire la soluția în cauza pe care au fost desemnați să o judece în sensul prevăzut de dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 1 noul C. proc. civ.

De altfel, anterior, judecătorii care fac parte din completul investit cu soluționarea cauzei au formulat cerere de abținere întemeiată pe prevederile art. 42 pct. 13 noul C. proc. civ., invocând în fapt aceleași aspecte, cerere care a fost respinsă prin încheierea nr. 84 din data de 1 octombrie 2015.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei Fărcășești susținând că aceasta a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 42 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs se arată că, împotriva Sentinței civile nr. 381 din 20 martie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/95/2013*, prin care a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei Fărcășești în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Gorj, reclamanta a formulat recurs, iar acesta a fost repartizat completului C6 Contencios. Aceeași magistrați au pronunțat și Decizia nr. 202 din 23 martie 2015 în Dosarul nr. x/95/2013, prin care s-a casat cauza cu trimitere spre rejudecare, motivându-se că nu are relevanță dacă toate aceste beneficii au fost acordate în baza unor Hotărâri ale Consiliului Local, deși aceasta este una din apărările și criticile aduse sentinței atacate.

Față de această împrejurare, consideră că într-o astfel de situație magistrații și-au exprimat anterior părerea cu privire la soluție în cauza pe care au fost desemnați să o judece.

Examinând cauza și încheierea atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că prezentul recurs este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. "judecătorul este, de asemenea incompatibil de a judeca ... atunci când și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluție în cauza pe care a fost desemnat să o judece", iar potrivit pct. 13 al aceluiași articol "judecătorul este, de asemenea incompatibil de a judeca ...atunci când există elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.."

Astfel, Înalta Curte constată că, faptul că judecătorii desemnați să soluționeze cererea de recurs formulată în al doilea ciclu procesual au făcut parte și din completul care a pronunțat Decizia nr. 7668 din 4 decembrie 2014 în Dosarul nr. x/95/2013 prin care a fost admis recursul și casată hotărârea primei instanțe cu trimitere spre rejudecare, nu denotă în mod întemeiat aparența de imparțialitate, întrucât prin hotărârea respectivă completul de judecată nu a analizat fondul litigiului dedus judecății și nici nu a făcut aprecieri de natură a se concluziona că și-ar fi spus părerea în privința aspectelor invocate în actuala cale de atac.

De asemenea, din considerentele deciziei anterior pronunțate, în esență, s-a reținut de către instanța de recurs că este incident motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., în sensul că instanța de fond nu a analizat apărările pârâtei, de care nu a făcut vorbire în considerentele hotărârii, ceea ce a făcut imposibilă efectuarea controlului judiciar, motiv pentru care s-a dispus ca în rejudecare să se procedeze la examinarea cererii reclamantei, luându-se în considerare și apărările pârâtei.

Totodată, s-a reținut în decizia de casare că existența unor "hotărâri ale consiliului local verificate pentru legalitate de către prefect nu împiedica instanța de fond să analizeze apărările pârâtei privind legalitatea cheltuielilor efectuate de către reclamantă în raport de dispozițiile legale menționate în întâmpinare".

Altfel spus, ceea ce a constatat instanța de casare a fost faptul că, prezența referatului de legalitate acordat de prefect în temeiul Legii nr. 340/2004 nu înlătură controlul judiciar de legalitate, control care de altfel a fost realizat de instanța de fond investită cu rejudecarea cauzei.

Având în vedere că, în cererea de recurs adresată Curții de Apel Craiova, recurenta UAT - comuna Fărcășești nu a mai reluat acest aspect și nu a contestat posibilitatea instanței de judecată de a cenzura legalitatea cheltuielilor prevăzute în hotărârile consiliului local, prin prisma prevederilor legale ci a invocat faptul că, la acordarea referatului de legalitate, Instituția Prefectului a analizat aceleași dispoziții legale (avute în vedere și de Curtea de Conturi și ulterior de instanța de fond) și nu au fost găsite elemente de nerespectare a acestora, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 42 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Față de aceste considerente Înalta Curte constată că, nu există nicio împrejurare care să creeze suspiciuni în ceea ce privește imparțialitatea și obiectivitatea membrilor completului de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ. și care să aducă atingere dreptului la un proces echitabil.

Față de aspectele de fapt și de drept mai sus-redate, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală încheierea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei Fărcășești împotriva Încheierii nr. 91 din 15 octombrie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2016.

Procesat de GGC - MM