ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2106/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 695

din 25 mai 2004, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta B.G., în contradictoriu

cu Casa Județeană de Pensii Cluj și a anulat hotărârea nr. 13345 din 10 martie

2004, emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să îi recunoască reclamantei,

statutul de refugiată pe perioada 21 martie 1944 - 6 martie 1945 și să îi

acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1

ianuarie 2004.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, din probele dosarului, că părinții

reclamantei s-au refugiat din Cluj, în București și apoi, în județul Olt și că

în perioada de refugiu, respectiv la 21 martie 1944, s-a născut reclamanta

care, începând cu această dată și până la 6 martie 1945, având statut de

persoană refugiată, beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Totodată, în raport cu

dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate, care nu prevăd, în mod

expres, înlăturarea de la beneficiul legii, a persoanelor născute în refugiu,

instanța a mai reținut că în contextul general în care cetățenii români au

suferit prejudicii prin refugiere, nu se justifică aplicarea unui tratament

discriminatoriu, persoanelor născute în refugiu, statul având îndatorirea de

protecție și sprijin, în mod egal, a tuturor cetățenilor.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, susținând că, în mod

greșit, a fost încadrată reclamanta, în categoria persoanelor refugiate,

prevăzută de art. 2 din H.G. nr. 127/2002, având în vedere că nu și-a schimbat

domiciliul, fiind născută în comuna Osica de Sus, județul Olt și totodată, nu a

suferit persecuții din motive etnice, întrucât localitatea respectivă aparținea

Statului Român.

Recursul este nefondat.

Prin art. 1 lit. c) din O.G.

nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările

ulterioare și cu precizările din Normele aprobate prin H.G. nr. 127/2002, s-a

prevăzut acordarea drepturilor compensatorii, pentru persoanele care s-au aflat

în situația de refugiat, suferind persecuții din motive etnice.

În raport cu aceste

dispoziții legale, instanța de fond a reținut corect că reclamata fiind născută

în perioada refugiului părinților săi, dovedită cu actele oficiale depuse, și

cu declarațiile de martor, are, prin urmare, statutul de persoană refugiată, de

la data nașterii - 21 martie 1944 și până la 6 martie 1945, beneficiind, ca

atare, de măsurile reparatorii prevăzute de lege.

Față de aceste considerente,

urmează a se respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 695 din 25 mai

2004, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 martie 2005.