ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1340/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 88

pronunțată în ședința publică de la 25 iunie 2004, de Curtea de Apel București,

secția a V-a comercială, a fost admisă excepția tardivității contestației la

executare și a fost respinsă, ca tardiv formulată, contestația la executare

declarată de contestatorul Consiliul Județean Giurgiu cu sediul în Giurgiu,

împotriva pârâtelor Primăria municipiului Giurgiu cu sediul în Giurgiu și

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului cu sediul în

București.

Pentru a hotărî astfel,

asupra excepției de tardivitate a contestației, instanța de fond a reținut că

potrivit dispozițiilor articolului 401 alin. (1) C. proc. civ., contestația se

poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință

de actul de executare pe care-l contestă. În speță se contestă executarea

silită însăși, contestatorul considerând că nu se poate executa dispozitivul

sentinței comerciale ce constituie titlu executoriu, iar din înscrisul depus în

probatoriu de către contestatorul debitor, respectiv adresa somație nr. 17 din

31 martie 2004, a executorului judecătoresc, rezultă că debitorul a fost somat

(anunțat) la data de 9 februarie 2004 de înființarea popririi pe baza titlului

executoriu reprezentat de sentința comercială nr. 120 din 14 noiembrie 2003 a Curții

de Apel București, secția a V-a comercială. Deoarece se regăsește chiar această

adresă la care se face referire, purtând număr de înregistrare la sediul

debitorului contestator, nr. 73 din 11 februarie 2004, rezultă că prezenta

contestație la executare a fost formulată de către debitor peste termenul de 15

zile definit de lege, de la data când a luat cunoștință de actul de executare

contestat.

Împotriva deciziei nr. 88

din 25 iunie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, a promovat recurs contestatorul Consiliul Județean Giurgiu, care a

criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie,

sub aspectul că în mod greșit a fost respinsă, ca tardiv, formulată contestația

la executare, deoarece actul de executare nr. 17/2004 a fost emis la data de 31

martie 2004, acțiunea a fost promovată la data de 1 aprilie 2004, iar potrivit

art. 399 C. proc. civ., contestația la executare se poate face împotriva

oricărui act de executare, deci pe cale de consecință și împotriva actului de

executare din data de 31 martie 2004.

Intimata pârâtă Ministerul

Transporturilor Construcțiilor și Turismului București, a depus întâmpinare

motivată în fapt și în drept prin care a solicitat respingerea recursului ca

nefondat.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, raportat și la criticile formulate în

cererea de recurs, constată că acestea sunt fondate, recursul urmând a fi admis

pentru următoarele considerente.

Prin cererea înregistrată la

data de 6 aprilie 2004, la Curtea de Apel București, Consiliul Județean

Giurgiu, a formulat o contestație la executarea silită privind titlul

executoriu reprezentat de sentința nr. 120 din 14 noiembrie 2003 a Curții de

Apel București, secția a V-a comercială, prin care s-a solicitat să fie lămurit

înțelesul, aplicarea și întinderea titlului executoriu. S-a indicat ca temei de

drept al contestației dispozițiile art. 399 și art. 400 alin. (2) C. proc.

civ., cu precizarea că se contestă actul de executare din 31 martie 2004.

Motivarea contestației la

executare, în esență este fundamentată pe împrejurarea că dispozitivul titlului

executoriu nu precizează sursa sau fondurile din care urmează a fi efectuată

plata, conturile de venituri și cheltuieli ale contestatoarei fiind diversificate,

existând o neînțelegere privind întinderea și aplicarea executării, care

conduce la imposibilitatea de a efectua plata.

De remarcat că, instanța de

fond a soluționat cauza sub aspectul excepției de tardivitate, prin admiterea

excepției și respingerea ca tardiv formulată a contestației la executare.

Verificând contextul în care

a fost promovată contestația la executare, urmează a da o eficiență juridică

maximă dispozițiilor art. 399 (1) și (2) C. proc. civ., aplicabile în speță,

deoarece împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act

de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați de

executare, deci inclusiv de debitorul Consiliul Județean Giurgiu, în cazul în

care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea

titlului executoriu. Raportat și la precizarea expresă că este contestat actul

de executare din data de 31 martie 2004, este respectată și cerința cuprinsă în

art. 401 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că o contestație se poate face

în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de actul

de executare pe care-l contestă, astfel că această contestație la executare va

fi apreciată ca fiind formulată în termenul legal.

Pentru aceste rațiuni juridice,

urmează a admite recursul declarat de contestatorul Consiliul Județean Giurgiu

împotriva sentinței nr. 88 din 25 iunie 2004, pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a V-a comercială, pe care o casează și va trimite cauza spre

rejudecare în fond a contestației la executare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

contestatorul Consiliul Județean Giurgiu împotriva sentinței nr. 88 din 25

iunie 2004 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, pe care o

casează și trimite cauza spre rejudecare în fond a contestației la executare,

la Curtea de Apel București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 februarie 2005.