ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6631/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6631/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2001)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 5 octombrie 2000
reclamanta P.M. a chemat în judecată pe pârâții C.P. și SC B.C.SRL București
pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata sumei de
155.000.000 lei reprezentând premiu obținut la tragerile pe taloane din 10
septembrie 2000, premiu acordat de pârâta SC B.C. SRL București și încasat de
pârâta C.P.
În motivarea acțiunii reclamanta a
arătat că a cumpărat biletul câștigător pe care a înserat numărul său de
telefon, însă l-a completat pe numele pârâtei C.P., care refuză însă să-i
recunoască și să-i predea premiul obținut, deși, la data achiziționării de
către reclamantă a celor 500 de bilete printre care s-a aflat și cel
câștigător, pârâta nici nu a avut cunoștință despre această operațiune.
Învestit cu soluționarea cauzei,
Tribunalul București, secția a V–a civilă și de contencios administrativ, prin
sentința nr. 180 din 14 martie 2001, a anulat ca insuficient timbrată acțiunea
reclamantei, soluție confirmată de Curtea de Apel București, secția a III–a civilă,
care, prin decizia nr. 492/A din 13 noiembrie 2001, a respins ca nefondat
apelul reclamantei P.M.
Pentru a hotărî astfel, instanțele
au reținut și motivat că, în ședința publică din 14 februarie 2001, tribunalul
a pus în vedere reclamantei că are obligația să timbreze acțiunea cu suma de
9.845.000 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru și cu suma de 50.000 lei
reprezentând timbru judiciar, aducându-i-se la cunoștință totodată și
consecințele nerespectării acestei obligații legale. Reclamanta nu a plătit
integral sumele arătate și nici nu a formulat contestație împotriva impunerii
acestei obligații în condițiile Legii nr. 146/1997 și O.G. nr. 13/2001.
Instanțele au mai reținut că,
reclamanta nu beneficiază de scutire de plata taxelor de timbru și timbrului
judiciar întrucât cu privire la persoanele împotriva cărora a formulat plângeri
s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Împotriva deciziei dată în apel,
prin care s-a confirmat soluția tribunalului, în termen legal, a declarat
recurs reclamanta P.M. care a criticat hotărârile date în cauză sub cuvânt că
instanțele au încălcat prevederile art. 15 lit. o) din Legea nr. 146/1997 în
temeiul cărora acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru și a timbrului
judiciar și în condițiile în care reclamanta a sesizat organele de urmărire
penală pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu referire la premiul ce
i se datorează, așa încât pretențiile sale decurg dintr-o cauză penală.
Recursul nu este fondat.
Rezultă din actele și lucrările
dosarului că recurenta-reclamantă P.M. a sesizat organele de urmărire penală
pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, indicând ca autori ai faptei,
atât pe pârâta-intimată C.P., cât și pe un ofițer din cadrul IGP, Direcția
Poliției Economico-Financiare. Prin adresele nr. 889146 din 15 decembrie 2000 a
Poliției sectorului 2 București, Secția a 9–a Poliție (dosar apel) și nr.
127/P/2001 din 16 februarie 2001 a Parchetului Militar București (dosar apel)
se arată că atât cu referire la pârâta C.P., cât și cu privire la ofițerul de
poliție s-a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât cercetările efectuate
nu au stabilit întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii reclamate.
Potrivit art. 15 lit. o) din Legea
nr. 146/1997, sunt scutite de taxe de timbru acțiunile și cererile, inclusiv
cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la cauzele penale, inclusiv
despăgubirile civile pentru daunele materiale și morale decurgând din acestea.
În conformitate cu art. 24 lit. o)
din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 (aprobate prin
Ordinul ministrului justiției nr. 760/c din 22 aprilie 1999), sunt scutite de
taxele judiciare de timbru, potrivit legii, acțiunile și cererile referitoare
la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale și
morale decurgând din acestea, formulate cu prilejul soluționării dosarului
penal sau prin acțiune civilă separată, introdusă la instanța civilă potrivit
dispozițiilor art. 19 și art. 20 C. proc. pen. sau ca urmare a amnistiei
intervenite în cursul procesului penal.
Din dispozițiile legale citate
rezultă că pentru a fi incidentă scutirea de plata taxelor judiciare de timbru,
trebuie să fie sau să fi fost pendinte o cauză penală. Prin folosirea de către
legiuitor a sintagmei „cauză penală” se înțelege situația în care acțiunea
penală, ce are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au
săvârșit infracțiuni, a fost pusă în mișcare printr-un act de inculpare
prevăzut de lege.
În cazul discutat, scutirea de plata
taxelor judiciare de timbru intervine atunci când persoana vătămată nu s-a
constituit parte civilă în procesul penal, când procesul penal a fost
suspendat, când prin hotărâre definitivă instanța penală a lăsat nesoluționată
acțiunea civilă, ori atunci când persoana vătămată reclamă repararea unor
pagube ce s-au născut ori s-au descoperit după pronunțarea hotărârii penale de
primă instanță sau atunci când intervine, așa cum stipulează Normele
metodologice citate, unul din cazurile în care punerea în mișcare sau
exercitarea acțiunii penale este împiedicată (amnistia).
Pe cale de consecință, simpla
plângere adresată organului de urmărire penală prin care o persoană reclamă
săvârșirea unei pretinse infracțiuni, plângere neurmată, cum este cazul în
speță, de punerea în mișcare a acțiunii penale, nu înseamnă, în sensul normelor
citate, cauză penală, situație în care nu intervine scutirea de plata taxelor
judiciare de timbru.
Față de cele ce preced, recursul
reclamantei se privește ca nefondat și va fi respins în consecință.
Văzând și dispozițiile art. 274 C.
proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de reclamanta P.M. împotriva deciziei nr. 492 A din 13 noiembrie 2001
a Curții de Apel București, secția a III – a civilă.
Obligă recurenta-reclamantă la
5.000.000 lei cheltuieli de judecată, către intimata-pârâtă C.P.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2004.