ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1129/2018

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 17 mai 2017, sub nr. x/2017, petenta A. a solicitat punerea sub interdicție a pârâtei B. și numirea sa în calitate de tutore.

În motivarea cererii, petenta a arătat, în esență, că este fiica pârâtei, că aceasta suferă de schizofrenie paranoidă, boală care este progresivă, nefiind posibilă recuperarea stării sale de sănătate.

Reclamanta a arătat că pârâta, mama sa, are domiciliul în Brașov dar că, urmare a situației în care se află, locuiește împreună cu ea la Mănăstirea Sfinții llie și Lazăr, situată în jud. Cluj, mănăstire la care este maică. A arătat că, la data formulării acțiunii, pârâta este internată la spitalul Clinic Județean de Urgență, suferind o criză de tulburare psihotică.

Judecătoria Cluj-Napoca, prin Sentința nr. 5463 din 13 iulie 2017, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că pârâta locuiește în mod efectiv la Mănăstirea Sfinții Ilie și Lazăr, din jud. Cluj și, cum domiciliul de facto se afla în circumscripția de jurisdicție a Judecătoriei Gherla, raportat la prevederile art. 129 alin. (2) pct. 3 și art. 936 C. proc. civ., acestei instanțe îi revine competența de soluționare a acțiunii reclamantei.

Judecătoria Gherla, prin Sentința civilă nr. 1065 din 5 decembrie 2017 și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov, reținând că dispozițiile art. 936 C. proc. civ. ("cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul") instituie un caz de competență teritorială exclusivă iar pârâta are domiciliul stabil în Brașov, jud. Brașov.

Judecătoria Brașov, astfel învestită, prin Sentința civilă nr. 826 din 6 februarie 2018, la rândul său, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Gherla și, constatând ivit conflictul negativ de competență l-a înaintat, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut că dispozițiile art. 936 C. proc. civ. nu trebuie interpretate restrictiv, legiuitorul urmărind ca judecata și cercetările prevăzute de art. 938 alin. (2) C. proc. civ. să fie efectuate de instanța la care se găsesc cele mai multe date, informații și probe în legătură cu pârâta. Or, din moment ce pârâta are domiciliul de facto la Mănăstirea Sfinții Ilie și Lazăr, situată în raza de competență a Judecătoriei Gherla conform H.G. nr. 337/1993, această instanță este competentă să judece acțiunea reclamantei.

Înalta Curte, legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili în favoarea Judecătoriei Brașov, competența de soluționare a acțiunii, pentru considerentele care succed.

Art. 164 alin. (3) C. civ. prevede că "Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească", soluționarea cererii de punere sub interdicție judecătorească făcându-se potrivit dispozițiilor C. proc. civ. (art. 168 C. civ.), prin hotărârea de punere sub interdicție fiind desemnat și un tutore al persoanei ocrotite (art. 170 C. civ.).

Art. 94 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. prevede că judecătoriile judecă, în primă instanță, cererile date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel.

Potrivit art. 936 C. proc. civ., "Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul."

Textul de lege menționat este o normă imperativă, instituind un caz de competență teritorială absolută, criteriul exclusiv în raport de care este stabilită competența instanței fiind cel al domiciliului persoanei a cărei punere sub interdicție se cere.

Chestiunea de drept care a determinat ivirea conflictului negativ de competență privește interpretarea diferită pe care instanțele învestite cu acțiunea reclamantei au dat-o noțiunii de domiciliu al persoanei a cărei punere sub interdicție se solicită iar cu privire la acest aspect se rețin următoarele:

Potrivit art. 87 C. civ. "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală".

Totodată, art. 88 C. civ. definește reședința persoanei fizice ca fiind locul unde își are locuința secundară.

Art. 90 C. civ. consacră prezumția de domiciliu și prevede că "Reședința va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut" [alin. (1)]; "În lipsă de reședință, persoana fizică este considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar dacă acesta nu se cunoaște, la locul unde acea persoană se găsește." [alin. (2)].

Dovada domiciliului și a reședinței, conform art. 91 alin. (1) C. civ., se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate.

Din interpretarea textelor de lege menționate, reiese că prezumția de domiciliu - în cazul în care legea nu prevede altfel - operează în situația în care dovada domiciliului nu se poate face în sensul art. 91 C. civ., în speță, din copia cărții de identitate a pârâtei B., aflată la Dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca, reiese că domiciliul acesteia este în municipiul Brașov, jud. Brașov.

Așa fiind, prezumția de domiciliu în ce o privește pe pârâtă nu se aplică și, în raport de norma imperativă statuată prin art. 936 C. civ., Judecătoria Brașov este instanța competentă să soluționeze cererea de punere sub interdicție a pârâtei, chiar și în situația în care aceasta și-ar avea "locuința stabilă", conform susținerilor reclamantei, la mănăstirea Sfinții Ilie și Lazăr situată în jud. Cluj, împrejurare care, pentru considerentele expuse, nu este de natură a atrage o altă competență decât cea a Judecătoriei Brașov.

Având în vedere temeiurile arătate, Înalta Curte va stabili în favoarea Judecătoriei Brașov competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta. B., având ca obiect "punere sub interdicție".

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect "punere sub interdicție", în favoarea Judecătoriei Brașov.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2018.

Procesat de GGC - CT