ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2287/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2287/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 573 din 20 noiembrie 2012,
Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis
cererea formulată de reclamanta A.M.I., în contradictoriu cu pârâții Baroul
Galați și U.N.B.R., a dispus anularea deciziei din 14 iunie 2012 emisă de
Consiliul U.N.B.R. și a deciziei din 25 octombrie 2011 emisă de Consiliul
Baroului Galați și a obligat Consiliul Baroului Galați să emită decizia de
înscriere a reclamantei A.M.I. în Tabloul avocaților incompatibili.
Pentru a decide în
acest sens, prima instanță a reținut că Legea nr. 51/1995 republicată
și Statutul profesiei de avocat în forma în vigoare la data emiterii primei
decizii, prevăd la art. 28 lit. a) și respectiv art. 49 lit. a) că starea de
incompatibilitate determină suspendarea exercițiului profesiei de avocat pe
toată durata existenței acestei stări.
Cele două autorități
respingând cererea reclamantei de trecere în tabloul avocaților incompatibili
și reținând că decizia de primire în profesie nu mai produce efecte, au considerat
practic că a încetat calitatea de avocat datorită stării de incompatibilitate.
A apreciat
instanța că această aserțiune excede dispozițiunilor Legii nr. 51/1995,
care prevede cazurile de încetare a calității de avocat în art. 27 lit. a)-lit.
d), printre care nu se află și cel reținut de către cele două pârâte.
În realitate, starea
de incompatibilitate reprezintă nu o cauză de încetare, ci de suspendare a
calității de avocat, conform art. 28 lit. a) din Legea nr. 51/1995, iar cauza
de suspendare se răsfrânge practic și asupra deciziilor de primire în profesia
de avocat în sensul suspendării efectelor acestor decizii.
Pe de altă parte, a apreciat
instanța, a admite teza autorităților pârâte, ar însemna că orice
incompatibilitate duce în mod autonom la încetarea calității de avocat, iar
instituția suspendării ar rămâne lipsită de sens, la fel ca și tabloul
avocaților incompatibili.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs pârâtul Baroul Galați, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Analizând cu
prioritate excepția tardivității recursului, potrivit art. 137 C. proc.
civ., aplicabil și în recurs în temeiul art. 316 corelat cu art. 298 C. proc.
civ., Înalta Curte constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 301 C.
proc. civ. „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii”,
iar conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „hotărârea prin care s-a
soluționat acțiunea în contencios poate fi atacată cu recurs, în termen de 15
zile de la comunicare”.
Din dovezile de la
dosarul cauzei, rezultă că sentința atacată a fost comunicată la data de 17
decembrie 2012, iar recursul a fost înregistrat la data de 7 ianuarie 2013 prin
poștă, potrivit plicului aflat la dosar.
Având în vedere că
termenul de recurs, calculat conform dispozițiilor art. 101 alin. (1)
și alin. (5) C. proc. civ., s-a împlinit la data de 2 ianuarie 2013 (zi de
sărbătoare), prelungit la 4 ianuarie 2013, rezultă că a fost depășit termenul
legal de 15 zile prevăzut de textele legale sus citate.
Conform dispozițiilor
art. 103 alin. (1) C. proc. civ.: „neexercitarea oricărei căi de atac și
neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea,
afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost
împiedicată printr-o împrejurare mai sus de voința ei”.
Cum în cauză,
recurentul nu a pretins și nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în
termen a căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voința sa, Înalta
Curte, în temeiul art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din
Legea nr. 554/2004, va admite excepția tardivității recursului
și, pe cale de consecință, va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Baroul Galați împotriva sentinței nr. 573 din 20 noiembrie
2012 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal,
ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 16 mai 2014.