Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.11.2013
admis

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7514/2013

HOTĂRÂRE
29.11.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7514/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta C.M. a solicitat anularea Hotărârii nr. 30634 din 10 februarie 2012, emisă de pârâtă Casa Județeană de Pensii Cluj, cu consecința obligării pârâtei la recunoașterea calității de refugiat și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 întrucât a dovedit cu declarații notariale faptul că familia sa a fost nevoită să se refugieze din motive etnice, în perioada 06 septembrie 1940 - 6 martie 1945, din localitatea Șutu, jud. Cluj în loc. Dângăul Mare, jud. Cluj.

Prin Sentința civilă nr. 895 din 20 noiembrie 2012 Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta C.M., împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj și, în consecință, a dispus anularea Hotărârii nr. 30634 din 10 februarie 2012 emisă de pârâtă, a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada septembrie 1940 - februarie 1945, să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 01 martie 2012 și să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 400 RON. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut ca fiind dovedită imposibilitatea de a depune înscrisuri cu caracter oficial și a procedat la audierea martorului B.A.

care, prin declarația dată în fața instanței, a confirmat calitatea de refugiat a reclamantei și a familiei acesteia, refugiul fiind determinat de persecuțiile etnice în urma cedării Ardealului de Nord. Din declarația martorului B.A. a reieșit faptul că reclamanta s-a refugiat împreună cu familia sa în localitatea Dângăul Mare, jud. Cluj, iar strămutarea reclamantei din localitatea de domiciliu în altă localitate în cursul anului 1940 s-a datorat persecuțiilor etnice instituite în perioada respectivă prin Dictatul de la Viena. Împotriva acestei hotărâri, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului se arată că recunoașterea calității de refugiat conform legii în cazul în care nu există niciun document oficial se bazează pe două declarații notariale.

Lipsesc în cazul de față actele oficiale concludente, dosarul fiind întocmit exclusiv pe baza de declarații de martor și a unei adeverințe a Arhivelor, în care se arată că nu există înregistrări cu numele petentului, prezumție a lipsei refugiului. Refuzul recurentei-pârâte a avut la bază neconcordanța între datele specifice refugiului martorilor și cele declarate în acțiune. Informațiile adunate de instanța de fond nu sunt suficiente pentru a acorda drepturile pe perioada respectivă. Martora a doua este doar amintită, însă nu e audiată și nici nu dă declarație în vreun fel. Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Potrivit art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre situațiile expres prevăzute de lege. Prin persoana care a fost strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice. Legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor persoanelor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor etnice.

Totodată, potrivit art. 6 din O.G. nr. 105/1999 și art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din ordonanță se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege. Intimata-reclamantă a încercat să dovedească că are calitatea de persoană refugiată prin intermediul probei testimoniale. În scopul evitării eventualelor abuzuri în stabilirea calității de persecutat din motive etnice, este necesar ca cel puțin unul dintre martori să dovedească cu acte că s-a aflat în aceeași situație cu reclamantul.

Simpla mutare a recurentei, dintr-o localitate în alta, nu poate fi considerată refugiu cauzat de persecuții etnice. Refuzul recurentei-pârâte a avut la bază neconcordanța între datele specifice refugiului martorilor și cele declarate în acțiune. Informațiile adunate de instanța de fond nu sunt suficiente pentru a acorda drepturile pe perioada respectivă. Martora a doua este doar amintită, însă nu e audiată și nici nu dă declarație în vreun fel. Așa fiind, cum intimata-reclamantă nu a făcut dovada în niciun fel că ar fi fost refugiată și că acest lucru ar fi fost consecința unor persecuții din motive etnice, în mod greșit, instanța de fond, a admis acțiunea. Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentei sunt întemeiate, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală.

În consecință, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea reclamantei C.M., ca neîntemeiată.

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva Sentinței civile nr. 895 din 20 noiembrie 2012 a Curții de Cluj, secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantei C.M., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2013. Procesat de GGC - AM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-11-29
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7513/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul M.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea Hotărârii nr. 32742 din data de
ÎCCJ 2014-05-27
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2455/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 920 din 23 noiembrie 2012, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată d
ÎCCJ 2013-03-14
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3309/2013
2011, reclamanta B.I. a solicitat pârâtei Casa Județeană de Pensii Maramureș recunoașterea statutului de refugiat, cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune acte de stare civilă, pre
ÎCCJ 2013-12-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7582/2013
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea adresată Curții de Apel Cluj, reclamanta S.V. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 3
ÎCCJ 2014-05-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2523/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Procedura în fața primei instanțe Prin acțiunea formulată, reclamanta C.R., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, a solicitat instanței anul
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă