ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1919/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1454

din 16 noiembrie 2004 Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat

pe inculpatul Ș.I.T., în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 la

pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și potrivit art. 4 din aceeași Lege nr. 143/2000

a mai fost condamnat la 2 ani închisoare.

Cele două pedepse, s-au

contopit în baza art. 33 și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul având de

executat 6 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

Conform art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest și s-a dedus arestarea preventivă de la 29

iunie 2004 la zi.

S-a confiscat în baza art. 17

din Legea nr. 143/2000 cantitatea de 5,94 grame cannabis rămasă după expertiza

de laborator.

În fapt s-a reținut că, la

data de 28 iunie 2004 inculpatul a vândut martorului - denunțător C.A.C.,

cantitatea de 6,92 gr. cannabis pentru suma de 3.500.000 lei. Martorul a mai

arătat că lua legătura frecvent cu inculpatul, pe numele de T., cerându-i să-i

vândă diverse cantități de marijuana.

Împotriva acestei sentințe,

inculpatul a declarat apel și pe timpul soluționării acestuia, instanța, în

ședința publică de la 1 martie 2005, potrivit cerințelor art. 300

2

și art. 160

b

C. proc. pen., a verificat legalitatea și temeinicia

arestării preventive a acestuia.

Astfel, în baza textelor

menționate și reținând că, se impune în continuare privarea de libertate a

inculpatului, a menținut starea de arest a acestuia.

Împotriva acestei dispoziții

luată în ședința publică de la 1 martie 2005 a Curții de Apel București, secția

I penală, inculpatul a declarat în termen, recursul de față.

În motivarea orală a

acestuia, se susține că ar putea să continue judecarea sa, în stare de

libertate, el neprezentând pericol pentru societate și în plus ar dori, să-și

poată termina studiile universitare.

Recursul este nefondat.

Verificându-se actele

dosarului în raport de critica adusă, precum și din oficiu, se constată că

dispoziția instanței, de menținerea stării de arest a inculpatului, este pe

deplin justificată și determinată de gravitatea faptelor săvârșite dar și de

pericolul social ce-l reprezintă acesta și care deși era student, are

antecedente penale dar și probleme de sănătate de ordin psihiatric și consum de

droguri în antecedente.

Pentru toate aceste

considerente, recursul declarat va fi respins, ca nefondat, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se vor aplica și prevederile

art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul Ș.I.T., împotriva încheierii de ședință din 1 martie

2005 dată în dosarul nr. 148/2005 al Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul inculpat

să plătească statului suma de 800.000 lei, cheltuieli judiciare, din care suma

de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 18 martie 2005.