ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1345/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1345/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 1948
pronunțată în ședința publică din 23 octombrie 2003 de Tribunalul Suceava,
secția comercială și de contencios administrativ, a fost respinsă, ca
nefondată, acțiunea reclamantului municipiul Rădăuți prin primar împotriva
pârâtei SC R.B. SRL cu sediul social în Rădăuți, județul Suceava, având ca
obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 569.795.865 lei.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut, în esență, că între părți a intervenit contractul
de închiriere nr. 3523 din 24 decembrie 1997, cuantumul chiriei fiind stabilit
la 23.000 lei/mp. Ulterior reclamantul a modificat unilateral contractul, prin
adăugarea unui nou articol, art. 17 care prevedea că va fi reactualizată chiria
în raport cu rata inflației și devalorizarea monedei naționale față de dolarul
american. Prin sentința civilă nr. 71 din 18 ianuarie 2002, pronunțată de
Tribunalul Suceava, hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă,
s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de închiriere nr.
3523/1997, respectiv a art. 17 din acest contract. Din raportul de expertiză
contabilă realizat de expert F.Ș., care a luat în calcul și efectele
înlăturării art. 17 din contract, a concluzionat că pârâta în calitate de
chiriaș a achitat în totalitate obligațiile privind plata chiriei către
reclamant.
Curtea de Apel Suceava,
secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 37/5
februarie 2004, a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul având ca obiect
recursul declarat de reclamantul municipiul Rădăuți prin primar împotriva
sentinței nr. 1948 din 23 octombrie 2003 a Tribunalului Suceava, secția
comercială și de contencios administrativ, spre competentă soluționare Înaltei
Curți de Casație și Justiție.
Înalta Curte de Casație și
Justiție prin încheierea nr. 1269 din 11 mai 2004, în cadrul procedurii
admisibilității în principiu a recursului, a dispus scoaterea de pe rol și
trimiterea dosarului la Curtea de Apel Suceava pentru a soluționa apelul
declarat de reclamantul municipiul Rădăuți, prin primar, împotriva sentinței
civile nr. 1948 din 23 octombrie 2003 a Tribunalului Suceava, secția comercială
și de contencios administrativ, cu motivarea că, raportat la dispozițiile art.
282 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 282
1
C. proc. civ.,
calea de atac folosită de reclamant este apelul și nu recursul, deoarece
hotărârea atacată fiind pronunțată după intrarea în vigoare a prevederilor art.
I pct. 18 din O.U.G. nr. 58/2003 a fost modificat art. 720
8
C. proc.
civ.
Curtea de Apel Suceava,
secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 131 din 8
iulie 2004, a respins, ca nefondat, apelul promovat de reclamantul municipiul
Rădăuți prin primar, împotriva sentinței nr. 1948 din 23 octombrie 2003 a
Tribunalului Suceava, secția comercială și de contencios administrativ.
Pentru a decide astfel,
instanța de apel a stabilit că reclamanta nu este îndreptățită să pretindă o
chirie mai mare determinată de creșterea inflației și a liberalizării
prețurilor, deoarece nu a prevăzut acest aspect în contract. Contractul
reprezintă voința părților și nu este posibilă o modificare unilaterală a
clauzelor sale.
Împotriva deciziei nr. 131
din 8 iulie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de
contencios administrativ, a declarat recurs reclamantul municipiul Rădăuți prin
primar, care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și
netemeinicie, invocând ca temei de drept dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc.
civ.
Intimata pârâtă SC R.B. SRL
Rădăuți a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a cerut
admiterea excepției tardivității formulării recursului, iar pe fond respingerea
recursului.
Înalta Curte, analizând
materialul probator administrat în cauză, în raport de cererea de recurs a
reclamantei și excepția tardivității motivării recursului invocată prin
întâmpinare de pârâtă, constată nul recursul declarat de reclamantul municipiul
Rădăuți prin primar, pentru următoarele considerente.
Comunicarea deciziei nr. 131
din 8 iulie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de
contencios administrativ, a fost făcută reclamantului municipiul Rădăuți, prin
primar la data de 10 august 2004, conform dovezii de primire și a procesului
verbal de predare aflat la dosarul de apel, iar cererea de recurs motivată a
fost eliberată cu nr. 6287 din 15 septembrie 2004 din evidența Primăriei
Rădăuți și înregistrată la Curtea de Apel Suceava la data de 17 septembrie
2004.
Astfel va fi dată o
eficiență juridică maximă dispozițiilor imperative ale art. 301 alin. (1) C.
proc. civ., care prevăd că termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea
hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. În speță acest termen fiind depășit,
iar potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost
motivat în termenul legal.
De asemenea, reclamanta
urmează ca în temeiul art. 274 C. proc. civ., să oblige recurenta la plata
către intimata pârâtă SC R.B. SRL Rădăuți a sumei de 14.000.000 lei
reprezentând onorariu de asistență juridică, conform chitanței nr. 03521264102
din 15 februarie 2005 emisă de societatea civilă profesională de avocați „B. și
Asociații”.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E
Constată nul
recursul declarat de reclamanta Primăria municipiului Rădăuți împotriva
deciziei nr. 131 din 8 iulie 2004 a Curții de Apel Suceava.
Obligă recurenta la plata
către intimata pârâtă S.C. Răcoritoare Bucovina SRL Rădăuți a sumei de
14.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 25 februarie 2005.