ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4242/2004

Asupra recursului în anulare de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 332 din 21 octombrie 2003, Judecătoria Vatra Dornei a dispus achitarea inculpaților V.L.A. și S.V., pentru infracțiunea prevăzută de art. 96 C. silvic, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. Au fost respinse pretențiile civile formulate de D.S. Suceava. Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că nu a fost dovedită ocuparea fără drept de către inculpați a terenului, aceștia fiind posesori de bună credință și folosind terenul așa cum era deja îngrădit și cum fusese folosit anterior de membrii familiei B.V., de asemenea, posesori de bună credință.

Prin decizia penală nr. 51 din 19 ianuarie 2004, Tribunalul Suceava, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei și partea civilă D.S. Suceava. Decizia a rămas definitivă prin nerecurare. Împotriva acestor hotărâri, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în anulare, în baza art. 409 și a art. 410 alin. (1) partea I pct. 8 C. proc. pen. S-a susținut că instanțele au comis o eroare gravă de fapt achitându-i pe inculpați. Procurorul general a argumentat că expertiza tehnică efectuată de un specialist în domeniul topografic, în cursul cercetării penale, nu a lămurit aspectele contestate de ambii inculpați și atestate de declarațiile membrilor familiei acestora.

De asemenea, instanțele de judecată nu s-au pronunțat asupra efectuării unei noi expertize topografice solicitată de inculpați și prorogată a fi discutată după administrarea probei testimoniale. Se consideră necesară efectuarea acestei probe, în cursul cercetării penale care nu a fost completă și s-a solicitat casarea ambelor hotărâri pronunțate și restituirea cauzei la procuror în baza art. 333 C. proc. pen. Recursul în anulare este fondat, pentru considerentele ce urmează: Potrivit art. 333 alin. (1) C. proc. pen., în tot cursul judecății instanța se poate desesiza și restitui dosarul procurorului, când din administrarea probelor sau din dezbateri rezultă că urmărirea penală nu este completă și că în fața instanței nu s-ar putea face completarea acesteia decât cu mare întârziere.

Or, instanțele de judecată constatând că urmărirea penală nu este completă, întrucât expertiza tehnică topografică nu a lămurit toate aspectele cauzei, și anume susținerile făcute în apărare de către inculpați, potrivit cărora ei au folosit terenul fostă proprietate privată a familiei B.V., iar nu terenul D.S. cum a susținut, fără a face dovezi suficiente, acuzarea. Chiar dacă, în ședința publică din 21 octombrie 2003, apărarea inculpaților a declarat că renunță la efectuarea acestei probe, instanța de fond trebuia să observe că, potrivit art. 331 C. proc. pen., pentru lămurirea faptelor și împrejurărilor cauzei era necesară administrarea acestei noi probe privind efectuarea unei alte expertize topografice.

Pe de altă parte, renunțarea la efectuarea probei cu expertiză s-a făcut de apărător, în lipsa inculpaților, fără ca aceștia să-și exprime personal achiesarea la această renunțare. Or, solicitarea probei s-a făcut de apărător în prezența inculpaților, în ședința din 20 mai 2003, dată la care proba era tot atât de necesară ca și la data soluționării cauzei. Constatând că urmărirea penală nu este completă, iar în fața instanței completarea acesteia nu s-ar putea face decât cu mare întârziere, Înalta Curte va admite recursul în anulare, va casa hotărârile atacate și va dispune restituirea cauzei procurorului, conform art. 333 C. proc. pen., pentru efectuarea unei noi expertize topografice, cu obiectivele indicate de inculpați în ședința din 20 mai 2003 a Judecătoriei Vatra Dornei (dosar nr. 837/2003).

Onorariul de avocat în sumă de 400.000 lei, pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale nr. 332 din 21 octombrie 2003 a Judecătoriei Vatra Dornei și a deciziei penale nr. 51 din 19 ianuarie 2004 a Tribunalului Suceava, privind pe inculpații V.L.A. și S.V. Casează hotărârile sus-menționate și restituie cauza pentru rejudecare Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei. Onorariul în sumă de 400.000 lei pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 august 2004.