ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 457/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 457/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față,
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din
Camera de Consiliu din data de 02 februarie 2012, Curtea de Apel Iași, secția
penală și pentru cauze cu minori a admis sesizarea formulată de Judecătoria
Centrală de Instrucție Madrid, judecător P.R.R.G., Spania, privind executarea
mandatului european de arestare cu referința dosarului nr. 1/2007-T din 20
decembrie 2011 emis împotriva persoanei solicitate U.I.V., predat în Spania, la
data de 22 decembrie 2010, conform sentinței penale nr. 21/MEA din 26 noiembrie
2010, definitiva prin decizia penala nr. 4457 din 09 decembrie 2010 a I.C.C.J.
și în consecință.
În baza art. 115
alin. (3) din Legea nr. 302/2004, privitor la regula specialității, a acordat
consimțământul ca persoana solicitată U.I.V., să fie urmărită penal si pentru
infracțiunile prevăzute de art. 386.1 și 387 C. pen. spaniol descrise în
mandatul european de arestare din 20 decembrie 2011 cu respectarea regulii
specialității și sub condiția prevăzută de art. 87 alin. (2) din Legea nr.
302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Pentru a se pronunța
astfel, instanța a reținut, în esență, că, prin sentința penală nr. 21/MEA din
26 noiembrie 2010, definitivă prin decizia penală nr. 4457 din 09 decembrie
2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală a fost admisă sesizarea
formulată de Judecătoria Centrală de Instrucție Madrid, judecător P.R.R.G.,
privind executarea mandatului european de arestare cu referința dosarului nr.
13/2005-E din 29 septembrie 2010 emis împotriva persoanei solicitată U.I.V.
S-a dispus predarea persoanei
solicitate către autoritatea judiciară spaniolă emitentă Judecătoria Centrală
de Instrucție din Madrid, Spania, în vederea urmăririi penale pentru
infracțiunile prevăzute de art. 515.1 și 517, art. 386, 387 și 74, art. 237,
238 SS și 74, art. 248, 249, 250 și 74, art. 400, art. 392 și 390 C. pen.
spaniol descrise în mandatul european de arestare, cu respectarea regulii
specialității și sub condiția prevăzută de art. 87 alin. (2) din Legea nr.
302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Prin acel mandat s-a
reținut că a comis următoarele fapte:
- „Instalarea
dispozitivelor de citire și înregistrare și a aparatelor digitale cu scopul
precizat mai sus, în ziua de 4 septembrie 2004 în bancomatele băncii I. În
aceeași bancă au copiat cel puțin douăsprezece carduri de credit, emise de
banca I., și au scos mai târziu bani, în valoare de 17.931,80 euro. În această
bancă instalarea dispozitivului pentru copierea cardurilor de credit au
realizat-o I.N.S. și I.V.M. fiind păziți în exterior de către A.F.B.
Instalarea
dispozitivelor de citire și înregistrare și a aparatelor digitale cu scopul
precizat mai sus, în ziua de 18 septembrie 2004 în bancomatele băncii I.,
biroul nr. 31. În această bancă au copiat cel puțin opt carduri de credit emise
de banca I. și au scos bani în valoare de 8.220 euro. În această bancă
instalarea dispozitivului pentru copierea cardurilor de credit a fost realizată
de I.N.S. Precizăm că dispozitivul pentru copierea cardurilor a fost așezat și
scos în două ocazii, în aceeași zi.
Instalarea
dispozitivului de citire și înregistrare și a aparatelor digitale cu scopul
precizat mai sus, în ziua de 25 septembrie 2004, în bancomatele băncii I.,
biroul nr. 36. În această bancă au copiat opt carduri de credit, emis de banca
I., și au scos mai târziu bani în valoare de 11.003,20 euro.
Instalarea
dispozitivului de citire și înregistrare și a aparatelor digitale cu scopul
indicat mai sus, în ziua de 2 octombrie 2004, în bancomatele băncii I., biroul
nr. 5. În această bancă au copiat cincisprezece carduri de credit, emise de
banca I. și au scos bani în valoare de 17.391,97 euro. În această bancă
instalarea dispozitivului pentru copierea cardurilor de credit a fost realizată
de către G.I.C. și I.V.M., păziți din exterior de A.F.B.
Instalarea
dispozitivului de citire și înregistrare și a aparatelor digitale cu scopul
indicat mai sus, în ziua de 2 octombrie 2004, în bancomatele băncii I., biroul
nr. 69. În această bancă au copiat optsprezece carduri de credit, emise de
banca I. și au scos bani în valoare de 19.687,93 euro.
Înainte de toate
aceste operațiuni, în ziua de 17 august 2004, în jurul orei 23:00, A.F.B. și
I.V.M., au încercat să scoată bani cu cardurile de credit pe care le
falsificaseră împreună cu ceilalți membrii ai organizației, dar aceste carduri
au fost respinse.
În jurul orei 23:00
din ziua de 9 octombrie 2004, la intrarea biroului băncii I. nr. 55, au fost
arestați I.N.S., A.F.B. și G.I.C., în momentul în care aceștia încercau să
îndepărteze dispozitivul pentru copierea cardurilor, pe care îl instalaseră
câteva zile înainte. În noaptea de 9 spre 10 octombrie, după ce inculpații
numiți înainte au fost arestați, s-a prezent în același loc și I.V.M., despre
care nu se știe unde se află în acest moment."
Ulterior predării,
autoritățile spaniole au descoperit și alte fapte penale pentru care urmează să
fie urmărit și i-au solicitat dacă renunță la regula specialității și persoana
a declarat că nu renunță la această regulă.
În aceste condiții,
Judecătoria Centrală de Instrucție Madrid, judecător P.R.R.G. a emis mandatul
european de arestare cu referința dosarului nr. 1/2007-T din 20 decembrie 2011,
împotriva persoanei solicitate U.I.V., care în prezent este predat în Spania,
la data de 22 decembrie 2010, conform sentinței penale nr. 21/MEA din 26
noiembrie 2010, definitivă prin decizia penală nr. 4457 din 09 decembrie 2010 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Din conținutul
mandatului european de arestare rezultă că persoana solicitată U.I.V. urmează
să fie urmărită penal și pentru infracțiunile prevăzute de art. 386.1 și 387 C.
pen. spaniol, descrise în mandatul european de arestare amintit.
Având în vedere că
persoana solicitată, în prezent este predată în Spania, în baza altui mandat
european de arestare, pentru comiterea unor fapte penale și că autoritățile
spaniole au descoperit și alte fapte penale pentru care urmează să fie urmărit
i-au solicitat să declare dacă renunță la regula specialității și persoana a
declarat că nu renunță la această regulă.
Pentru acest motiv,
Judecătoria Centrală de Instrucție Madrid, judecător P.R.R.G., a solicitat
consimțământul autorităților române, respectiv Curții de Apel Iași, ca persoana
solicitată U.I.V., să fie urmărită penal și pentru infracțiunile prevăzute de
art. 386.1 și 387 C. pen. Spaniol.
S-a mai reținut că,
potrivit dispozițiilor art. 115 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, privitor la
regula specialității, și constatând că în sarcina persoanei predate,
autoritățile spaniole ulterior predării au descoperit și alte fapte penale
pentru care urmează să fie urmărit și că persoana predată nu renunță la această
regulă, sesizarea este întemeiată, astfel că s-a acordat consimțământul ca
persoana solicitată U.I.V., să fie urmărită penal și pentru infracțiunile
prevăzute de art. 386.1 și 387.
Împotriva încheierii
din Camera de Consiliu din data de 02 februarie 2012 a Curții de Apel Iași,
secția penală și pentru cauze cu minori a declarat recurs persoana solicitată
U.I.V. fără a-l motiva în scris și fără a se prezenta în instanță pentru a-l
susține.
La termenul de
judecată din data de 16 februarie 2012, instanța, din oficiu, a invocat
excepția inadmisibilității recursului în raport de dispozițiile art. 115 alin.
(3) din Legea nr. 302/2004.
Recursul este
inadmisibil.
Potrivit
dispozițiilor art. 115 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, privitor la regula
specialității „în relația cu alte state membre decât cele prevăzute la alin.
(1), consimțământul autorității judiciare române de executare este necesar. În
acest sens, judecătorul competent se pronunță, prin încheiere definitivă, dată
în camera de consiliu, fără citarea părților, în termen de cel mult 30 de zile
de la primirea cererii, fără a aduce atingere garanțiilor la care se referă
art. 97".
Așa fiind, cum
încheierea pronunțată în Camera de Consiliu de către Curtea de Apel Iași secția
penală și pentru cauze cu minori la data de 02 februarie 2012 este definitivă,
cum de altfel era menționat și în dispozitivul hotărârii, văzând și
dispozițiile art. 385
15
pct. 1 lit. a), teza a II-a C. proc. pen.,
Înalta Curte constată că aceasta nu mai putea fi atacată cu recurs, astfel că
va respinge recursul ca inadmisibil și va dispune potrivit dispozitivului
prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de persoana solicitată U.I.V. împotriva
încheierii din 2 februarie 2012 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru
cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 86/45/2012.
Onorariul de avocat
pentru apărătorul din oficiu, în sumă de 320 lei, se va plăti din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 16 februarie 2012.