ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.01.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 128/2012

HOTĂRÂRE
19.01.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 128/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 121 din 18 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 17790/118/2010 s-au dispus următoarele:

S-a făcut aplicarea art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului dispusă prin încheierea de ședință nr. 123 din 06 noiembrie 2010 a Tribunalului Constanța (dosar nr. 15357/118/2010) menținută prin încheierea nr. 103 din 15 noiembrie 2010 a Curții de Apel Constanța (dosar nr. 1500/36/2010).

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 06 noiembrie 2010 la zi.

1

) lit. a) și alin. (3) C. pen. pentru infracțiunea de tâlhărie, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, cu aplicarea art. 74 alin. (2) în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. condamnarea inculpatului G.N.S. la pedeapsa de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 215 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen. pentru infracțiunea de înșelăciune cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (2) în referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.N.S. la pedeapsa de 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatul G.N.S. deținut în Penitenciarul Poarta-Albă, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului dispusă prin încheierea de ședință nr. 123 din 06 noiembrie 2010 a Tribunalului Constanța (dosar nr. 15357/118/2010) menținută prin încheierea nr. 103 din 15 noiembrie 2010 a Curții de Apel Constanța (dosar nr. 1500/36/2010).

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii din 30 iulie 2009 precum și a reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 06 noiembrie 2010 la zi.

În baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. în referire la art. 346 C. proc. pen., art. 998-999 C. civ., art. 1003 C. civ. au fost obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 418.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă SC O.E. SRL Constanța, reprezentată prin administrator A.E.

În baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. în referire la art. 346 C. proc. pen., art. 998-999 C. civ. a fost obligat inculpatul G.N.S. către partea civilă SC A.G.D.S. SA Cealtachioi, jud. Tulcea, prin administrator D.G., la plata echivalentului în lei a sumei de 13.000 euro, la data efectuării plății, curs BNR, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 163 și urm. C. proc. pen. s-a dispus menținerea sechestrului asiguratoriu instituit prin ordonanța nr. 1850/P/2010 din 11 noiembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța asupra sumelor de 13.300 dolari USA și de 720 euro ridicate de la inculpatul G.N.S. și respectiv a sumei de 1.105 lei ridicată de la inculpatul S.C. (f.55 dos.u.p.vol.II).

S-a dispus menținerea sechestrului asiguratoriu instituit prin ordonanța nr. 1850/P/2010 din 29 noiembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța asupra mai multor bijuterii ridicate de la inculpații G.N.S. și S.C., individualizate în cuprinsul ordonanței (f.113-114 dos. u.p. vol.II).

S-a respins, ca nefondată, cererea formulată de numita G.M.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul S.C. la plata sumei de 1.380 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului (din care suma de 400 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu în favoarea Baroului Constanța - av. S.F. – deleg. nr. 5492/2010 urmând a se avansa din fondurile Ministerului Justiției).

A fost obligat inculpatul G.N.S. la plata sumei de 1.180 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului (din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu în favoarea Baroului Constanța - av. D.G. - deleg. nr. 5491/2010 a fost avansată din fondurile Ministerului Justiției).

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

La data de 29 octombrie 2010 partea vătămată A.E., reprezentantul părții vătămate SC O.E. SRL, a sesizat organele Secției 2 Poliție Constanța cu privire la faptul că, în cursul aceleiași zile, în jurul orei 18,10, a fost deposedat prin violență de o geantă ce conținea cantitatea de cca 4( patru) kilograme bijuterii din aur de către două persoane de sex masculin.

Partea vătămată A.E. a susținut că la data de 29 octombrie 2010, în jurul orei 18,20, a închis bijuteria aparținând SC O.E. SRL situată în Piața Tomis III din mun. Constanța, având asupra sa o geantă ce conținea bijuteriile din aur din punctul de lucru respectiv.

Administratorul SC O.E. SRL a mai declarat că în timp ce se deplasa către autoturismul său parcat în apropiere, s-au apropiat de el două persoane de sex masculin, una dintre ele îmbrâncindu-l, iar cealaltă smulgându-i geanta în care transporta bijuteriile. A pornit imediat în urmărirea celor două persoane, fără însă a reuși să o prindă, dar a strigat după ajutor „Hoții, Hoții”.

În urma informațiilor strânse în cauză, organele Secției 2 Poliție Constanța l-au identificat ca potențial participant la săvârșirea faptei pe inculpatul G.N.S. în legătură cu care existau date că oferea spre vânzare mari cantități de bijuterii din aur.

La data de 29 octombrie 2010 numitul G.N.S. avea calitatea de inculpat și în dosarul nr. 14542/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, cauză în care era suspectat de participare la sustragerea mai multor autoturisme.

În respectivul dosar, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța formulase, la data de 21 octombrie 2010, propunere de arestare preventivă față de inculpatul G.N.S., dar propunerea de arestare a inculpatului a fost respinsă la data de 22 octombrie 2010, judecătorul dispunând în baza art. 145 alin. (1) C. proc. pen., față de acesta măsura preventivă a obligării de a nu părăsi orașul Ovidiu, jud. Constanța.

În Dosarul nr. 14542/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, în temeiul autorizației nr. 276 din 36 octombrie 2010 a Judecătoriei Constanța, au fost încuviințate interceptările și înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpatul G.N.S. prin intermediul postului telefonic cu nr.

În baza autorizației menționate au fost efectuate interceptări și înregistrări ale convorbirilor telefonice purtate de inculpat, stabilindu-se pe această cale că la data de 29 octombrie 2010, ora 18:28:40, acesta se afla în mun. Constanta, în zona Pieței Tomis III (releu Tomis Nord RTC/bld.Tomis nr. 318 Constanța).

La data și ora menționată inculpatul G.N.S. a purtat o discuție privind împrumutul unei sume de bani cu utilizatorul postului telefonic cu nr. (identificat ca fiind L.G.), iar în timpul acestei discuții, pe fundal se aude și vocea părții vătămate A.E., strigând „hoții! hoții! prindeți hoții! hoții! prindeți hoții! hoții!”.

Din convorbirea interceptată a rezultat că inculpatul G.N.S. nu a fugit și a continuat să vorbească cu interlocutorul său, împrejurare care demonstrează că inculpatul nu a săvârșit acte de executare, ci doar a supravegheat și a asigurat paza locului faptei și a supravegheat activitatea autorilor faptei de tâlhărie.

După săvârșirea faptei, inculpatul G.N.S. l-a apelat pe utilizatorul postului telefonic cu nr. care 1-a întrebat unde este și dacă a luat mașina, inculpatul răspunzând că este la City și că nu a trecut pe la mașină deoarece a fugit direct la City, spunându-i interlocutorului că îl așteaptă acolo. În timpul acestei discuții, inculpatul G.N.S. a fost localizat în zona City Park Mall.

La data de 29 octombrie 2010, ora 18:46:35 inculpatul G.N.S. apelează din nou utilizatorul postului telefonic cu nr. pe care îl întreabă dacă au ajuns la fermă, interlocutorul răspunzându-i că mai au puțin, inculpatul replicând că va ajunge și el și fiind localizat în timpul acestei discuții, în zona de acoperire a releului din Constanta.

La data de 29 octombrie 2010, ora 01:48:48, la solicitarea utilizatorului postului telefonic cu nr., inculpatul G.N.Ș. îi cere soției sale să îi lase pe băieți să intre în curte (pe durata acestei discuții inculpatul a fost localizat în aria de acoperire a releelor din Constanța.).

La aceeași dată, ora 18:49:50, inculpatul G.N.S. apelează din nou utilizatorul postului telefonic cu nr. căruia îi spune să nu împartă nimic până nu ajunge el. În timpul acestei discuții, acest inculpat este localizat în zona de acoperire a releului din oraș Ovidiu, jud. Constanța.

Din interceptările efectuate în Dosarul cu nr. 14542/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța s-a stabilit că inițial săvârșirea faptei fusese planificată de către autori pentru dimineața zilei de 29 octombrie 2010.

Din procesul-verbal de redare întocmit în urma interceptărilor convorbirilor telefonice purtate de inculpatul G.N.S. la data de 29 octombrie 2010, ora 08:01:31, a reieșit însă că acesta l-a apelat pe utilizatorul postului telefonic cu nr. pe care l-a întrebat dacă „șobolanul” (porecla inculpatului S.C.) a venit. Interlocutorul i-a răspuns că acesta a dispărut, iar pe durata discuției inculpatul G.N.S. a fost localizat pe releul din Ovidiu, jud. Constanța.

La data de 29 octombrie 2010, ora 08:11:25, inculpatul G.N.S. apelează utilizatorul aceluiași post telefonic pentru a-l întreba unde sunt ei, acesta răspunzându-i că sunt la Eden, după care între părți se realizează contactul vizual. În timpul discuției inculpatul G.N.S. este localizat pe releul din mun. Constanța, în apropierea complexului Eden situat în zona intersecției străzilor Soveja și Dionisie cel Mic din mun. Constanța.

La aceeași dată, ora 08:43:11, inculpatul G.N.S. apelează din nou pe utilizatorul postului telefonic cu nr. căruia îi spune că nu este loc, că sunt două mașini oprite, iar apelul a fost efectuat de pe raza releului din Constanța zonă situată în apropierea Pieței Tomis III.

Din respectivele interceptări telefonice și respectiv din discuțiile ce au fost purtate, reiese nu numai premeditarea săvârșirii faptei, dar și prudența autorilor care au refuzat să acționeze atâta timp cât în zonă se aflau potențiali martori, dar și faptul că activitatea infracțională a fost coordonată de către inculpatul G.N.S. care a luat legătura cu utilizatorul postului telefonic cu nr. și a stabilit locurile de întâlnire.

Inculpatul G.N.S. a fost și cel care după supravegherea zonei a hotărât să amâne săvârșirea faptei.

Încă din data de 29 octombrie 2010, inculpatul G.N.S. a purtat mai multe discuții cu o persoană de sex masculin căreia i-a oferit spre vânzare aur și, deși, inițial inculpatul a solicitat un preț de 70 lei/gr în final s-au înțeles asupra unui preț de 68 lei/gr.

Începând cu data de 30 octombrie 2010, inculpatul G.N.S. a început să discute cu o persoană numită „T.”, ulterior identificată ca fiind martorul M.T. (utilizatorul postului telefonic cu nr. ) tot cu privire la vânzarea de bijuterii de aur, la prețul de 68 lei/gr, existând între aceste persoane mai multe discuții.

Din discuțiile telefonice purtate de inculpatul G.N.Ș. cu martorul M.T. a reieșit că moneda în care urma să se facă plata prețului bijuteriilor din aur a fost dolarul american, deși la data de 30 octombrie 2010 a existat o discuție între cei doi în care martorul M.T. i-a cerut inculpatului să primească Euro pentru a nu fi nevoit să schimbe.

Tot în data de 30 octombrie 2010, inculpatul G.N.S. a avut discuții și cu numitul M.A. (utilizatorul postului telefonic cu nr. ) care au vizat, de asemenea, tranzacționarea unei cantități de bijuterii.

La aceeași dată, inculpatul G.N.S. l-a apelat pe numitul M.A., al cărui telefon era închis, însă până să fie accesat serviciul de mesagerie vocală s-a auzit vocea inculpatului care spune cuiva din apropierea, „că a câștigat 380 de milioane”.

La data de 31 octombrie 2010, inculpatul G.N.S. a discutat cu inculpatul S.C. (utilizatorul postului telefonic cu nr. ) căruia i-a comunicat că persoana cu care se înțeleseseră să îi vândă aurul s-a „sucit”, iar motivul ar fi fost lipsa de numerar a cumpărătorului dar și lipsa de încredere a acestuia în inculpatul S.C., despre care credea că „ar vorbi aiurea”.

În cadrul acestei discuții, inculpatul G.N.S. îi spune coinculpatului S.C. că și el a vândut cumpărătorului doar jumătate din cantitatea sa și îi propune să vină la el pentru ca împreună „să îl bage în altă parte”.

La data de 06 noiembrie 2010, la locuințele inculpaților G.N.S. și S.C. au fost efectuate mai multe percheziții domiciliare.

La locuința inculpatului G.N.S. a fost găsită o cantitate însemnată de bijuterii din aur, ambalată într-o pungă de plastic de culoare neagră, inscripționată BALLON, în care se mai aflau și sumele de 13.300 dolari precum și 720 Euro.

Cu ocazia percheziției domiciliare, asupra inculpatului G.N.S. au mai fost găsite și telefoanele cu nr. de apel.

Procesul-verbal încheiat cu această ocazie a fost semnat fără obiecțiuni de către inculpatul G.N.S. (f.270-273 dos.u.p. vol.I).

La controlul corporal efectuat asupra inculpatului S.C. cu ocazia percheziției domiciliare au fost găsite două telefoane mobile cu nr. și respectiv nr., precum și două lănțișoare din aur, unul în lungime de aprox. 55 cm, cu zale model cifra 8 și unul în lungime de aprox. 50 cm, cu zale mici, plate și cu un pandantiv de cca 2 cm, reprezentând simbolul dolarului american, încrustat cu pietre albe (f.222 dos.u.p.vol.I).

Din examinarea listingurilor telefoanelor mobile furnizate de UTAI Constanța, a rezultat că telefonul mobil cu seria IMEI 35685602869974 a fost utilizat în intervalul 27 octombrie 2010 ora 11:06:42 - 29 octombrie 2010 ora 22:11:31 cu cartela telefonică cu nr., iar în intervalul 30 octombrie 2010, ora 09:38:42 - 03 noiembrie 2010, ora 21:04:04 cu cartela telefonică cu nr., acesta din urmă fiind numărul utilizat de către învinuitul M.A.

Bijuteriile ridicate de la domiciliul inculpatului G.N.S. au fost prezentate spre recunoaștere la data de 06 noiembrie 2010 reprezentantului părții vătămate A.E., precum și martorei B.B., angajată a SC O.E. SRL, în cadrul punctului de lucru situat în Piața Tomis III din mun. Constanța.

Atât A.E., cât și B.B. au recunoscut mai multe bijuterii ca fiind dintre cele transportate de A.E. la data de 29 octombrie 2010 și care i-au fost sustrase cu aceeași ocazie, bijuterii care făceau parte din gestiunea punctului de lucru Tomis III.

Cu acest prilej a fost încheiat și un proces-verbal semnat de către martoră în prezența unui martor asistent (f.210 dos.u.p. vol.I)

Totodată, atât A.E. cât și martora B.B. au recunoscut lănțișorul din metal galben ridicat din posesia inculpatului S.C. ca fiind una din bijuteriile sustrase.

La data de 28 noiembrie 2010, în faza de urmărire penală, o parte din bijuteriile ridicate de la inculpatul G.N.S. au fost prezentate spre recunoaștere și martorei S.E., gestionara punctului de lucru din incinta Tomis Mall care la rândul ei a recunoscut o parte dintre aceste bijuterii ca fiind din cele aflate în patrimoniului SC O.E. SRL anterior datei de 29 octombrie 2010.(f.68,71 dos.u.p. vol.II)

Martorul M.T. a declarat în faza de urmărire penală (f.207 vol.I) că la data de 30 octombrie 2010 a fost sunat de către nașul său S.G. care i-a spus că o persoană din orașul Ovidiu oferă aur spre vânzare și a luat legătura cu inculpatul G.N.S. cu care s-a întâlnit la locuința acestuia. Martorul a cumpărat cca 400 grame de bijuterii din aur (lanțuri, brățări, medalioane) cu prețul de 68 lei/gram, plătind în dolari americani.

Martorul a precizat că la data de 01 noiembrie 2010 a fost contactat telefonic de către un anume „S.” (inculpatul S.C.) care i-a oferit spre vânzare 300 - 400 grame bijuterii din aur, dar a refuzat însă să cumpere aur de la „S.”, având dubii asupra provenienței bunurilor.

În legătură cu inculpatul S.C., în faza de judecată, martorul M.T. a declarat că a vorbit o singură dată la telefon cu acest inculpat ”S.”, în jurul datei de 01 noiembrie 2010, despre care i se spusese de către o altă persoană că ar avea bijuterii la vânzare. Deși au stabilit să se întâlnească a doua zi, întâlnirea nu a mai avut loc (f.118 c.j.)

Martorul M.T. 1-a recunoscut în faza de urmărire penală, din planșă foto, pe inculpatul G.N.S. ca fiind cel de care la data de 30 octombrie 2010 i-a vândut bijuteriile din aur.

Martora V.L., angajată la un bar din zona Pieței Tomis III, martor ocular, a declarat în cursul urmăririi penale că la data de 29 octombrie 2010, în timp ce se afla la locul de muncă, atenția i-a fost atrasă de partea vătămată A.E. care striga”Hoții”,”Hoții”. În acel moment 1-a observat pe A.E. care alerga după un tânăr de cca 1,70 - 1,75 cm, constituție astenică și ten alb și care a fugit în direcția unei benzinării Agip. În faza de urmărire penală, martora l-a recunoscut din planșa foto, ce i-a fost prezentată pe inculpatul S.C., în legătură cu care a susținut că, anterior comiterii faptei l-a observat în timp ce se plimba în zona bijuteriei aparținând SC O.E. SRL.

În legătură cu inculpatul S.C., martora V.L. a declarat în faza de judecată (f.117) că l-a văzut pe acel tânăr că după ce a lovit pe partea vătămată A.E., a fugit. La poliție când i-au fost prezentat mai multe fotografii l-a recunoscut pe acel tânăr pe care l-a văzut în seara respectivă alergând. A văzut când A.E. a fost lovit de un „infractor despre care a aflat că se numește S.”. Martora a susținut că nu poate să-l indice pe acel tânăr în fața instanței, pe care l-a recunoscut la poliție din poze, pentru că îi este frică. Poate să-l indice, dar îi este frică.

Reprezentantul părții vătămate, numitul A.E., a susținut în fața instanței de judecată (f.53) că îl recunoaște pe inculpatul S.C. ca fiind cel care a apărut de pe o platformă din spatele său și l-a îmbrâncit, căzând peste niște mașini parcate, după care S.C. i-a smuls geanta de pe umăr și a pus un picior pe el, a luat în brațe geanta și a fugit. Geanta era destul de grea, conținând cca 4 kg bijuterii, plus ambalaje. Inculpatul S.C. era însoțit și de un alt tânăr care fugea și el, și au mai apărut încă doi tineri, care „se făceau că aleargă după cei doi”, dar alergau încet.

În faza de urmărire penală, inculpatul G.N.S. audiat la data de 30 noiembrie 2010 a recunoscut săvârșirea faptei de tâlhărie reținută în sarcina sa, susținând că prin intermediul coinculpatului S.C. i-a cunoscut pe numiții G.P.A. și E.N. Acesta din urmă a venit cu propunerea de a sustrage o mare cantitate de aur de la o bijuterie din zona Tomis III, motiv pentru care în dimineața zilei de 29 octombrie 2010 s-au întâlnit în apropierea complexului Eden. De la această întâlnire a lipsit coinculpatul S.C., astfel că G.N.S. s-a deplasat împreună cu G.P.A. și E.N. Întrucât în zonă erau parcate două autoturisme și se aflau mai multe persoane, inculpatul G.N.S. a luat hotărârea să amâne săvârșirea faptei, plecând spre locuința sa din Ovidiu.

Inculpatul G.N.S. a recunoscut că a revenit în mun. Constanța, în aceeași zi, în jurul orelor 17,30 și s-a reîntâlnit cu coinculpatul S.C. dar și cu G.P.A. și E.N., deplasându-se apoi cu autoturismul marca Skoda cu nr. până în zona Tomis III unde inculpatul G.N.S. s-a deplasat către supermarketul Alfa Beta.

În timp ce inculpatul G.N.S. vorbea la telefon cu martorul L.G., despre o sumă de bani, a auzit vocea unui bărbat care striga „Hoții,Hoții” și l-a văzut pe E.N. alergând cu geanta părții vătămate A.E. flancat în față și în spate de către coinculpatul S.C. și de G.P.A.

Inculpatul G.N.S. a mai arătat că cei trei (inculpatul S.C. și G.P.A., E.N.) au fugit spre b-dul Al. în direcția Dacia, iar el s-a deplasat pe jos către City Park Mall, unde a luat legătura cu E.N. sau G.P.A. A luat un taxi și s-a deplasat la locuința sa din oraș Ovidiu, unde au venit și ceilalți și unde a primit mai multe bijuterii din aur, cât și o sumă de bani, care a și fost găsită cu ocazia percheziției domiciliare. A înstrăinat o parte din bijuterii către martorul M.T.

Inculpatul S.C. a recunoscut în privința sa, în faza de urmărire penală (dosar nr. 1500/36/2010 a Curții de Apel Constanța) la data de 15 noiembrie 2010, fapta pentru care este cercetat. A susținut că a comis respectiva faptă de tâlhărie împreună cu alte persoane, dar fără participarea lui G.N.S. Bijuteriile au fost sustrase de el, pe care însă le-a scăpat pe jos, astfel că au fost luate de către băieții cu care a comis fapta. Recunoaște că la percheziția domiciliară efectuată la locuința sa au fost găsite două lanțuri din aur, iar unul dintre acestea a fost recunoscut de către partea vătămată A.E. ca aparținându-i.

În fața instanței de judecată inculpatul S.C. nu a mai recunoscut participarea sa, la data de 29 octombrie 2010, la comiterea faptei de tâlhărie.

Simpla retractare de către inculpatul S.C. a declarației anterioare (indiferent de organul judiciar în fața căreia a fost făcută) în care a recunoscut comiterea faptei de tâlhărie, nu poate îndreptăți instanța la înlăturarea declarației de recunoaștere cu atât mai mult cu cât se coroborează cu restul materialului probator de la dosar, apreciindu-se că exprimă adevărul, în considerarea și a disp. art. 69 C. proc. pen.

De altfel, cu prilejul confruntării efectuate de către instanță, a celor doi inculpați, inculpatul G.N.S. a susținut că inculpatul S.C. a participat la comiterea faptei de tâlhărie, văzându-l fugind cu geanta de care fusese deposedat partea vătămată A.E., împreună cu alți doi băieți G.P.A. și E.N. (f.52).

Partea vătămată SC O.E. SRL, prin administrator A.E., s-a constituit parte civilă în procesul penal în contra inculpaților, cu suma de 418.000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat și nerecuperat (f.49 c.j.). În susținerea acțiunii civile au fost depuse la dosar înscrisuri doveditoare.

Potrivit declarațiilor reprezentanților părții vătămate, la data de 26 iulie 2009, numitul D.G. a fost contactat de către numitul B.F.G., persoană cu care mai avusese anterior colaborări de aceeași natură, scopul discuției fiind procurarea unui mijloc de transport pentru livrarea unei cantități de rapiță.

La data de 27 iulie 2009, numitul D.G. a fost contactat de o persoană care s-a prezentat sub numele „G.” și care a afirmat că deține un mijloc de transport adecvat scopului arătat, adăugând că a doua zi la sediul SC A.G.D.S. SA se va prezenta un șofer cu un autotir pentru a ridica marfa.

Administratorul D.G. a declarat în faza de urmărire penală că marfa care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 72 din 24 iunie 2009 a fost încărcată în două autotiruri, unul înmatriculat sub nr., condus de către numitul S.D.R., iar altul înmatriculat sub nr., condus de o persoană de sex masculin care s-a prezentat sub numele P.I. și care a afirmat că a venit la sediul SC A.G.D.S. SA din partea lui „G.”.

Persoana care s-a prezentat sub numele de „P.I.” a comunicat verbal reprezentanților societății o serie și un număr de carte de identitate, respectiv KT nr. 607058, date care au fost trecute în avizul de însoțire a mărfii nr. 57 din 28 iulie 2009 emis de SC A.G.D.S. SA către SC G.I.I. SRL.

Administratorul D.G. a mai declarat că transportul efectuat cu autotirul înmatriculat sub nr. și condus de către S.D.R. a ajuns la destinație marfa, fiind livrată conform înțelegerii,însă numitul „P.I.” nu a mai răspuns la apelurile telefonice efectuate de reprezentanții SC A.G.D.S. SA, iar marfa care îi fusese încredințată nu a mai ajuns la destinație, respectiv în Portul Constanța.

Numitul D.G. l-a contactat telefonic pe martorul B.F.G. care i-a comunicat că bănuiește adevărata identitate a persoanei care s-a prezentat sub numele „P.I.” și a cerut reprezentantului SC A.G.D.S. SA să se deplaseze până în orașul Ovidiu pentru a-l identifica pe acesta.

În cursul zilei de 29 iulie 2009, martorul B.F.G. s-a deplasat la sediul Politiei orașului Ovidiu unde agentul principal de politie, martorul A.S., căruia i-a relatat cele petrecute precum și faptul că îl bănuiește de comiterea faptei pe G.N.S., le-a prezentat o fotografie a acestuia reprezentantului SC A.G.D.S. SA, D.G. precum si martorului S.D.D. Aceștia l-au recunoscut pe inculpatul G.N.S. ca fiind cel care s-a prezentat la societate sub o identitate falsă și a preluat marfa pe care apoi nu a mai livrat-o.

Martorii B.N., I.M. și U.P. au recunoscut în faza de urmărire penală, din planșele foto, care le-au fost prezentate pe inculpatul G.N.S. ca fiind cel care la data de 28 iulie 2009 s-a prezentat la SC A.G.D.S. SA conducând autotirul cu nr. și care a încărcat o cantitate de rapiță.

În urma verificărilor efectuate în baza de date informatizată privind evidența autoturismelor s-a stabilit că sub nr. este înmatriculat autoturismul marca Vauxhall Astra Merit, de culoare roșie al cărui proprietar este SC O.C.V.G. SA.

S-a mai stabilit cu prilejul cercetărilor efectuate, în baza de date informatizată a persoanelor,că posesorul cărții de identitate seria declarată de inculpat reprezentanților SC A.D.S. SA si menționată în avizul de însoțire a mărfii este A.N. din mun. Mangalia, jud. Constanta.

Martorul B.F.G. a declarat că în jurul datei de 26 iulie 2009 a fost contactat de către inculpatul G.N.S. care aflase că era în căutarea unui transportator care să livreze o cantitate de răpită din județul Iași până în Portul Constanța.

Martorul a arătat că în dimineața zilei de 29 iulie 2009 a fost contactat de numitul D.G. care i-a spus că șoferul recomandat de el, respectiv inculpatul G.N.S., nu a mai ajuns la destinație si nici nu răspunde la telefon.

Partea vătămată SC A.G.D.S. SA, prin administrator delegat D.G., s-a constituit parte civilă în procesul penal în contra inculpatului G.N.S. cu suma de 13.000 Euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat și nerecuperat, respectiv contravaloarea cantității de 38.620 kg rapiță.(f. 250 u.p. vol.II și 46 c.j.)

La stabilirea și aplicarea pedepselor instanța a avut în vedere criteriile generale și obligatorii prevăzute de art. 72 C. pen.

Astfel, s-a ținut seama de gradul concret, destul de ridicat, de pericol social al faptelor comise, împrejurările concrete în care fiecare inculpat a acționat, în privința faptei de tâlhărie, pe timp de noapte, profitându-se că se înserase, într-un loc public, împreună cu un alt participant, în baza unei rezoluții infracționale prestabilite, contribuția efectivă a fiecărui inculpat, S.C. în calitate de autor, iar G.N.S. în calitate de complice, iar în privința faptei de înșelăciune, inculpatul G.N.S., prezentându-se sub o identitate falsă, creând aparența de veridicitate, forma de vinovăție cu care au acționat și anume intenția directă conform art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen., cuantumul mare al prejudiciilor cauzate, valorile sociale însemnate lezate și ocrotite de normele penale, referitoare la patrimoniul persoanelor, dar și la integritatea fizică, dispozițiile din partea generală a codului penal și limitele de pedeapsă fixate în partea specială.

Referitor la persoana inculpaților, s-a reținut că inculpatul S.C. este născut la data de ... 1987, studii trei clase, cu antecedente penale, manifestând o conduită oscilantă pe parcursul procesului penal, iar inculpatul G.N.S., este născut la data de... 1984, studii 8 clase, căsătorit, fără antecedente penale la data comiterii faptelor,adoptând o poziție sinceră.

În privința inculpatului S.C. s-a reținut drept circumstanță atenuantă judiciară împrejurarea că este foarte tânăr, având un nivel de instruire foarte redus, studii trei clase, și deși cunoscut cu antecedente penale, nu are însă statutul de recidivist, astfel că s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. și a fost coborât în mod corespunzător cuantumul pedepsei închisorii sub minimul special prevăzut de lege.

În cuprinsul rechizitoriului s-a reținut că inculpatul G.N.S. la data de 30 noiembrie 23010 a formulat un denunț prin care a adus la cunoștința organelor de urmărire penală, săvârșirea unei infracțiuni contra patrimoniului cu consecințe deosebit de grave precum si a două infracțiuni de trafic de droguri de către mai multe persoane din mun. Constanța. Acest aspect a fost confirmat și de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța,prin adresa din data de 12 ianuarie 2011, (f.39 c.j.), prin care s-a arătat că în urma denunțului făcut de către inculpatul G.N.S. s-a reușit identificarea unei persoane care desfășura activități de trafic de droguri care de altfel a și fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2002. S-a apreciat a fi îndeplinite condițiile pentru care inculpatul G.N.S. să fie beneficiarul disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002,în dosar nr. 17790/118/2010.

Întrucât infracțiunea de tâlhărie se încadrează în exigențele textului art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003-infracțiune gravă -, la care face trimitere art. 19 din Legea nr. 682/2002, (infracțiune contra patrimoniului, care au produs consecințe deosebit de grave), urmează ca inculpatul G.N.S. să beneficieze de această circumstanță legală de reducere cu jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

În cauză, în privința inculpatului G.N.S. s-a prevăzut prin rechizitoriu și s-a solicitat și de către apărătorul acestuia reținerea și a circumstanței atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. întrucât pe parcursul urmăririi penale inculpatul a dezvăluit și identitatea celorlalți participanți la săvârșirea faptei de tâlhărie.

Inculpatul G.N.S. nu poate fi însă beneficiarul a două circumstanțe atenuante, pentru o singură împrejurare și anume și cea legală, ca efect al aplicării art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și cea judiciară, prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. ca urmare a recunoașterii vinovăției sale.

Este adevărat că inculpatul G.N.S. a fost sincer și a recunoscut săvârșirea celor două infracțiuni, în fața instanței de judecată, dar această atitudine nu poate justifica reținerea a două circumstanțe atenuante pentru aceeași împrejurare și implicit beneficiul său în privința a două norme legale de reducere a pedepsei pentru același aspect.

În considerarea acestor motive, s-a apreciază că reținerea disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. ca efect al recunoașterii vinovăției, exclude aplicarea și a disp. art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

Totodată, în privința inculpatului G.N.S. s-a avut în vedere și împrejurarea că este tânăr, are familie, un nivel de instruire mediu, ocupație, mecanic auto la SC C.S.T. SRL și a conștientizat pe deplin gravitatea faptelor comise, și consecințele produse, la data comiterii faptelor nu poseda antecedente penale, astfel că urmează au fost reținute în favoarea sa și disp. art. 74 alin. (2) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., respectiv art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.

În privința laturii civile, s-a constatat că sunt îndeplinite în mod cumulativ cerințele prevăzute de art. 998-999 C. civ., privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie (existența unui prejudiciu cert și determinat, a unei fapte ilicite, a existenței raportului de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită, a vinovăției fiecărui inculpat).

Inculpatul G.N.S., recunoscând în mod necondiționat, în fața instanței de judecată, comiterea ambelor infracțiuni, în dauna părților vătămate SC O.E. SRL și SC A.G.D.S. SA Ceatalchioi, a achiesat în acest fel și la pretențiile civile formulate de către reprezentanții legali ai acestora.

De altfel, se constată în considerarea disp. art. 1169 C. civ. că părțile civile au făcut dovada pretențiilor civile formulate.

Partea civilă SC O.E. SRL Constanța a depus la dosarul cauzei acte doveditoare cu privire la proveniența și gestiunea pct. de lucru Tomis III în data de 29 octombrie 2010 (înscrisuri-file nr. 137-153 c.j.), făcând proba prejudiciului cauzat prin fapta celor doi inculpați, în sumă de 418.000 lei, reprezentând contravaloarea bijuteriilor din aur sustrase. În acest sens s-au avut în vedere și depozițiile martorelor B.B. și S.E., angajate, care au făcut referire la prejudiciul cauzat și la cuantumul acestuia.

Partea civilă SC A.G.D.S. SA Ceatalchioi,jud. Tulcea a făcut dovada pretențiilor civile formulate, respectiv contravaloarea cantității de 38.620 kg rapiță, în valoare de 13.000 euro (contract de vânzare-cumpărare din 24 iunie 2009, aviz de însoțire a mărfii nr. 57 din 28 iulie 2009) f.131-134 dos. u.p. vol. II.

Față de aceste considerente, în baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. în referire la art. 346 C. proc. pen., art. 998-999 C. civ, art. 1003 C. civ. au fost obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 418.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă SC O.E. SRL Constanța, reprezentată prin administrator A.E.

În baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. în referire la art. 346 C. proc. pen., art. 998-999 C. civ. a fost obligat inculpatul G.N.S. către partea civilă SC A.G.D.S. SA Cealtachioi, jud. Tulcea, prin administrator D.G., la plata echivalentului în lei a sumei de 13.000 euro, la data efectuării plății,curs BNR, cu titlu de despăgubiri civile.

Împotriva sentinței penale nr. 121 din 18 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 17790/118/2010 au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, inculpații S.C. și G.N.S. și numita G.M.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a criticat greșita aplicare a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 pentru inculpatul G.N.S., în sensul că pedeapsa nu a fost redusă potrivit cauzei speciale de reducere a limitelor de pedeapsă; greșita reținere în favoarea inculpaților a circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. (2) C. pen. Nu a mai fost susținut motivul de apel referitor la greșita aplicarea a dispozițiilor art. 320

1

Inculpatul S.C. a criticat greșita sa condamnare, apreciind că din probele administrate nu rezultă cu certitudine vinovăția sa, solicitând achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., în subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei aplicate de prima instanță.

Inculpatul G.N.S. a solicitat reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., cu motivarea că a înlesnit descoperirea celorlalți participanți, cu consecința reducerii pedepsei și aplicării dispozițiilor art. 861 C. pen., mai ales că pedeapsa sa este prea aspră, prin raportare la inculpatul S.C., care nu a beneficiat de nici o cauză specială de reducere a pedepsei.

Apelanta G.M. a criticat greșita menținere a sechestrului asupra sumei de 5.000 dolari SUA, care îi aparține, fiind împrumutată de la o altă persoană pentru achiziționarea unui autoturism.

Prin decizia penală nr. 78 din 14 iunie 2011, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta G.M. împotriva sentinței penale nr. 121 din 18 martie 2011 a Tribunalului Constanța, în Dosarul nr. 17790/118/2010.

În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și inculpații S.C. și G.N.S. – deținuți în Penitenciarul Poarta Albă împotriva sentinței penale nr. 121 din 18 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. 17790/118/2010.

În baza art. 382 alin. (2) C. proc. pen. a desființat în parte sentința penală apelată și, rejudecând:

A înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), c) alin. (2

1

) lit. a) și alin. (3) C. pen. reținută în sarcina inculpatului S.C. și a făcut aplicarea art. 76 alin. (2) C. pen.

A înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. pentru infracțiunea de complicitate la tâlhărie prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), c) alin. (2

1

) lit. a) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

A majorat pedeapsa aplicată inculpatului S.C. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), c) alin. (2

1

) lit. a) și alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2) și art. 76 alin. (2) C. pen. de la 8 ani și 2 luni închisoare la 10 ani închisoare.

A redus cuantumul despăgubirilor civile la care au fost obligați în solidar inculpații S.C. și G.N.S. către partea civilă SC O.E. SRL Constanța de la 418.000 lei la 376.371,60 lei.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 383 alin. (1

1

) C. proc. pen. raportat la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut arestarea preventivă a inculpaților S.C. și G.N.S.

Măsura dispusă a fost comunicată administrației locului de deținere.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților perioada arestării preventive de la data de 18 martie 2011 la zi.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recursuri inculpații G.N.S. și S.C., solicitând admiterea acestora astfel cum s-a reținut în practicaua prezentei decizii.

Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 3856 alin. (1) și art. 3857 C. proc. pen., constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Starea de fapt reținută în cauză este corectă, fiind fundamentată pe ansamblul probelor administrate în cele două faze ale procesului penal.

De altfel, recurenții inculpați nu contestă decât cuantumul pedepselor stabilite în cauză, apreciat ca fiind prea mare.

Sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor, Înalta Curte apreciază că acestea au fost just individualizate, atât în ceea ce privește cuantumurile, dar și ca modalitate de executare.

Potrivit dispozițiilor art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și nu mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea conținând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie reindividualizată în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite, pe viitor, săvârșirea de fapte penale.

În speță, instanța de apel a apreciat corect asupra gravității faptelor și a împrejurărilor în care au fost comise, coroborate cu persoana inculpaților.

Cu privire la inculpatul G.N.S., în cauză au fost avute în vedere două cauze speciale de reducere a pedepsei, respectiv art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. (pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina sa) și art. 19 din Legea nr. 682/2002 [pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1) alin. (2) lit. c), alin. (2)1 lit. a) și alin. (3) C. pen.].

Prin urmare, Înalta Curte apreciază, așa cum corect a reținut și instanța de apel, că reducerea pedepselor aplicate acestui inculpat este nejustificată, în condițiile în care deja a beneficiat de cele două cauze speciale de reducere a limitelor speciale de pedeapsă, cât și de reținerea circumstanței prev. de art. 74 alin. (2) C. pen., cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

Așa încât, în raport și de circumstanțele reale de comitere a faptelor, Înalta Curte a apreciat că o nouă reducere a pedepselor stabilite acestui inculpat ar determina atenuarea mult prea mare a tratamentului sancționator și, implicit, nerealizarea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt reglementate de dispozițiile art. 52 C. pen.

Referitor la inculpatul S.C., Înalta Curte apreciază că, în mod corect, instanța de control judiciar a majorat pedeapsa aplicată acestuia de prima instanță pentru fapta comisă, având în vedere gradul ridicat de pericol social al acesteia, modalitatea concretă în care a fost săvârșită, prejudiciul creat, cât și circumstanțele personale ale inculpatului (conduita procesuală nesinceră, concluziile referatului de evaluare).

Prin urmare, din aceleași motive, nici pentru acest inculpat nu se justifică reducerea pedepsei aplicate în cauză.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G.N.S. și S.C., ca nefondate, conform dispozitivului.

Se va deduce din pedepsele aplicate fiecărui inculpat durata reținerii și arestării preventive.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G.N.S. și S.C. împotriva deciziei penale nr. 78/ P din 14 iunie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Deduce din pedepsele aplicate fiecărui inculpat, durata reținerii și arestării preventive de la 6 noiembrie 2010 la 19 ianuarie 2012.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 ianuarie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2346/2012
art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care a fost condamnat inculpatul la 4 ani închisoare. În baza art. 211 alin. (1), (2) lit. c), (2 1 ) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhări
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 314/2015
ani închisoare. În baza art. 61 alin. (1) teza a II-a C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de pedeapsă neexecutat de 1180 zile din pedeapsa de 7 ani și 9 luni închisoare și 2 ani interzicerea drept
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1162/2013
a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen. În baza art. 133 din Legea nr. 295/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1), lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.T.A., l
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1052/2012
Asupra recursurilor penale de față; Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 262 din 21 iunie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 18309/118/2010 al Tribunalului Constanța au fost respinse cererile
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3092/2012
art. 86 5 C. pen., s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 373 din 26 februarie 2010 pronunțată de Judecătoria Brăila, definitivă prin decizia p
Sursă