ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6064/2012

Deliberând, conform

art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, constată

următoarele:

Prin cererea formulată la data de 14

octombrie 2011, reclamantul D.C. a solicitat îndreptarea erorii materiale din

cuprinsul Sentinței civile 1034 din 14 iunie 2011 a Tribunalului Bacău, în

sensul de a înlătura omisiunea pronunțării pe capătul de cerere în constatarea

nelegalității Legii nr. 119/2010 și existența măsurilor și acțiunilor ilicite

ale M.Ap.N., prin exces de putere și prin aplicarea abuzivă a legii, la

calculul Deciziei 3326 din 1 ianuarie 2011 și constatarea nulității de drept a

acestei decizii.

În drept, reclamantul

și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ.

Prin încheierea

pronunțată în Dosarul nr. 15/110/2011 al Tribunalului Bacău la data de 23

noiembrie 2011 a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale din

cuprinsul Sentinței civile nr. 1034 din 14 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul

Bacău, formulată de reclamantul D.C., ca nefondată.

Instanța a constatat

că nu sunt incidente dispozițiile legale invocate, având în vedere că asupra

capetelor de cerere privind anularea Deciziei de recalculare nr. 3326 din 1

ianuarie 2011 și a capetelor de cerere accesorii, instanța a dispus prin

sentința menționată, după disjungerea celorlalte capete de cerere și declinarea

competenței, continuarea judecății, acordând termen la 12 octombrie 2011, iar

prin Sentința civilă 1492 din 12 octombrie 2011 pronunțată în Dosarul 4018/110/

2011, format după disjungere, instanța s-a pronunțat și asupra acestor capete

de cerere.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamantul D.C.

În motivarea

recursului a fost criticată încheierea indicată susținându-se că instanța nu a

judecat eroarea materială reclamată privind nelegalitatea Legii nr. 119/2010,

limitându-se la analizarea Deciziei de recalculare nr. 3326 din 1 ianuarie

octombrie 2011 au fost soluționate capetele de cerere privind anularea deciziei

de recalculare s-a susținut că respectiva hotărâre nu a fost redactată, deși a

fost promovat recurs împotriva acesteia.

Prin Decizia civilă

nr. 335 din 22 februarie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 15/110/2011,

irevocabilă, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a respins ca nefondat

recursul declarat de reclamantul D.C. împotriva Încheierii de ședință din 23

noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău, reținându-se următoarele:

Prin Sentința civilă

nr. 1034 din 14 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău au fost disjunse

capetele de cerere formulate de reclamantul D.C. privind nulitatea și suspendarea

dispozițiilor art. 4 lit. e), h) și ale art. 8 lit. a), h), i) din Ordinul

Ministerului Apărării Naționale nr. 101/2010, privind anularea și suspendarea

art. 1, 4, 7 din O.U.G. nr. 1/2001, respectiv privind nelegalitatea,

suspendarea și anularea O.U.G. nr. 107/2010, fiind declinată competența de

soluționare a acestora în favoarea Curții de Apel Bacău, secția comercială și

de contencios administrativ.

Prin această hotărâre

au fost admise excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României

referitor la capetele de cerere pentru recalcularea pensiei în baza Legii nr.

90/2007 și nulitatea Deciziei nr. 3326 din 1 ianuarie 2011, precum și capetele

de cerere accesorii acesteia, respectiv excepția lipsei de obiect a capetelor

de cerere privind întreruperea termenului de prescripție și obligarea la

recalcularea pensiei în baza Legii nr. 90/2007.

Referitor la judecata

capetelor de cerere privind anularea Deciziei nr. 3326 din 1 ianuarie 2011 și a

capetelor de cerere accesorie a fost stabilit termen pentru continuarea

judecății, această judecată concretizându-se prin pronunțarea Sentinței civile

nr. 1492 din 12 octombrie 2011 prin care a fost respinsă acțiunea ca nefondată.

Curtea de Apel Bacău

a reținut că aspectele referitoare la modalitatea de calificare a capetelor de

cerere deduse judecății și de soluționare a acestora, precum este cel invocat

prin recursul declarat în cauză, exced cadrului legal statuat de dispozițiile

art. 281 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, omisiunea

invocată de către recurent privind examinarea capătului de cerere referitor la

nelegalitatea Legii nr. 119/2010 poate constitui obiectul unor eventuale căi de

atac promovate împotriva hotărârilor pronunțate în cauză, pentru verificarea

legalității și temeiniciei acestora, cu atât mai mult cu cât prin Sentința

civilă nr. 1034/2011 s-a dispus disjungerea mai multor capete de cerere și fie

declinarea competențelor de soluționare a acestora, fie acordarea unui alt

termen pentru judecata fondului altora.

Împotriva deciziei

Curții de Apel Bacău s-a formulat contestație în anulare de către contestatorul

D.C.

Acesta a invocat

prevederile art. 318 alin. (1) C. proc. civ., susținând că instanța de recurs a

omis să analizeze toate aspectele invocate prin recurs, aceasta constituind o

eroare materială.

Curtea de Apel Bacău,

secția I civilă, prin Decizia nr. 998 din 16 mai 2012, a respins ca nefondată

contestația în anulare declarată de contestatorul D.C. împotriva Deciziei

civile nr. 335 din 22 februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în

Dosarul nr. 15/110/2011, decizia fiind irevocabilă.

Pentru a decide

astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin Decizia civilă

nr. 335 din 22 februarie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 15/110/2011 Curtea de

Apel Bacău a soluționat recursul declarat împotriva Încheierii din 23 noiembrie

2011 a Tribunalului Bacău, analizând și răspunzând tuturor criticilor formulate

de recurent împotriva acestei încheieri.

Astfel cum este

reglementată de dispozițiile art. 318 C. proc. civ., contestația în anulare

este o cale extraordinară de atac care presupune îndeplinirea condițiilor

expres prevăzute de textul procedural menționat.

S-a invocat de

contestator o greșeală materială a instanței de recurs și o neanalizare de

către aceasta a tuturor aspectelor invocate în cererea de recurs. Greșeala

materială la care se referă prevederile art. 318 C. proc. civ. vizează erorile

materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, ori

contestatorul nu a invocat o astfel de greșeală.

S-a susținut că

instanța de recurs nu a analizat toate criticile formulate prin cererea de

recurs, invocându-se astfel prevederile art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ. Nici această susținere nu este întemeiată, deoarece prin contestația în

anulare formulată contestatorul reiterează criticile formulate pe calea

recursului, analizate de instanța de recurs și soluționate prin Decizia civilă

nr. 335/2012. Prin această decizie instanța de recurs a răspuns tuturor

criticilor recurentului, motivând în detaliu modul în care instanța poate

analiza susținerile acestuia într-o cale de atac formulată împotriva unei

încheieri de îndreptare a unei erori materiale.

Împotriva Deciziei

nr. 998 din 16 mai 2012 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă a declarat

recurs contestatorul D.C., susținând că „este nejustificată în drept".

La termenul de

judecată din data de 5 octombrie 2012, Înalta Curte apus în discuție, din

oficiu, excepția inadmisibilității recursului declarat de contestator, pe care,

în temeiul dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., o va analiza cu prioritate.

Potrivit art. 320

alin. (3) C. proc. civ. hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi

de atac ca și hotărârea atacată.

Decizia nr. 998 din

16 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, este

irevocabilă, fiind pronunțată într-o contestație în anulare formulată împotriva

unei hotărâri care nu mai era supusă nici unei căi de atac, fiind irevocabilă.

Astfel, prin Decizia

nr. 998 din 16 mai 2012, Curtea de Apel Bacău a respins ca nefondată

contestația în anulare declarată de contestatorul D.C. împotriva unei hotărâri

pronunțate în recurs, care, conform art. 377 alin. (2) C. proc. civ., era

irevocabilă, respectiv împotriva Deciziei civile nr. 335 din 22 februarie 2012,

pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 15/110/2011, prin care a fost

respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul D.C. împotriva Încheierii

de ședință din 23 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău.

Cum hotărârea atacată

cu contestația în anulare este irevocabilă, hotărârea dată în contestație,

respectiv Decizia nr. 998 din 16 mai 2012 a Curții de Apel Bacău, secția I

civilă are, la rândul său, caracter irevocabil astfel că, față de dispozițiile

art. 320 alin. (3) C. proc. civ., nu mai poate fi supusă nici unei căi de atac.

Așa fiind, Înalta

Curte constată că recursul declarat de contestator împotriva Deciziei nr. 998

din 16 mai 2012 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă este inadmisibil,

urmând a fi respins, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de contestatorul D.C. împotriva Deciziei nr. 998 din 16 mai 2012 a

Curții de Apel Bacău, secția I civilă, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 5 octombrie 2012.

Procesat de GGC - LM