ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6064/2012

Deliberând, conform art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 14 octombrie 2011, reclamantul D.C. a solicitat îndreptarea erorii materiale din cuprinsul Sentinței civile 1034 din 14 iunie 2011 a Tribunalului Bacău, în sensul de a înlătura omisiunea pronunțării pe capătul de cerere în constatarea nelegalității Legii nr. 119/2010 și existența măsurilor și acțiunilor ilicite ale M.Ap.N., prin exces de putere și prin aplicarea abuzivă a legii, la calculul Deciziei 3326 din 1 ianuarie 2011 și constatarea nulității de drept a acestei decizii. În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 281 alin. (1) C. proc.

civ. Prin încheierea pronunțată în Dosarul nr. 15/110/2011 al Tribunalului Bacău la data de 23 noiembrie 2011 a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul Sentinței civile nr. 1034 din 14 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău, formulată de reclamantul D.C., ca nefondată. Instanța a constatat că nu sunt incidente dispozițiile legale invocate, având în vedere că asupra capetelor de cerere privind anularea Deciziei de recalculare nr. 3326 din 1 ianuarie 2011 și a capetelor de cerere accesorii, instanța a dispus prin sentința menționată, după disjungerea celorlalte capete de cerere și declinarea competenței, continuarea judecății, acordând termen la 12 octombrie 2011, iar prin Sentința civilă 1492 din 12 octombrie 2011 pronunțată în Dosarul 4018/110/ 2011, format după disjungere, instanța s-a pronunțat și asupra acestor capete de cerere.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamantul D.C. În motivarea recursului a fost criticată încheierea indicată susținându-se că instanța nu a judecat eroarea materială reclamată privind nelegalitatea Legii nr. 119/2010, limitându-se la analizarea Deciziei de recalculare nr. 3326 din 1 ianuarie 2011. Referitor la împrejurarea că prin Sentința civilă nr. 1492 din 12 octombrie 2011 au fost soluționate capetele de cerere privind anularea deciziei de recalculare s-a susținut că respectiva hotărâre nu a fost redactată, deși a fost promovat recurs împotriva acesteia. Prin Decizia civilă nr. 335 din 22 februarie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 15/110/2011, irevocabilă, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul D.C.

împotriva Încheierii de ședință din 23 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău, reținându-se următoarele: Prin Sentința civilă nr. 1034 din 14 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău au fost disjunse capetele de cerere formulate de reclamantul D.C. privind nulitatea și suspendarea dispozițiilor art. 4 lit. e), h) și ale art. 8 lit. a), h), i) din Ordinul Ministerului Apărării Naționale nr. 101/2010, privind anularea și suspendarea art. 1, 4, 7 din O.U.G. nr. 1/2001, respectiv privind nelegalitatea, suspendarea și anularea O.U.G. nr. 107/2010, fiind declinată competența de soluționare a acestora în favoarea Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ.

Prin această hotărâre au fost admise excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României referitor la capetele de cerere pentru recalcularea pensiei în baza Legii nr. 90/2007 și nulitatea Deciziei nr. 3326 din 1 ianuarie 2011, precum și capetele de cerere accesorii acesteia, respectiv excepția lipsei de obiect a capetelor de cerere privind întreruperea termenului de prescripție și obligarea la recalcularea pensiei în baza Legii nr. 90/2007. Referitor la judecata capetelor de cerere privind anularea Deciziei nr. 3326 din 1 ianuarie 2011 și a capetelor de cerere accesorie a fost stabilit termen pentru continuarea judecății, această judecată concretizându-se prin pronunțarea Sentinței civile nr. 1492 din 12 octombrie 2011 prin care a fost respinsă acțiunea ca nefondată.

Curtea de Apel Bacău a reținut că aspectele referitoare la modalitatea de calificare a capetelor de cerere deduse judecății și de soluționare a acestora, precum este cel invocat prin recursul declarat în cauză, exced cadrului legal statuat de dispozițiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ. Astfel, omisiunea invocată de către recurent privind examinarea capătului de cerere referitor la nelegalitatea Legii nr. 119/2010 poate constitui obiectul unor eventuale căi de atac promovate împotriva hotărârilor pronunțate în cauză, pentru verificarea legalității și temeiniciei acestora, cu atât mai mult cu cât prin Sentința civilă nr. 1034/2011 s-a dispus disjungerea mai multor capete de cerere și fie declinarea competențelor de soluționare a acestora, fie acordarea unui alt termen pentru judecata fondului altora.

Împotriva deciziei Curții de Apel Bacău s-a formulat contestație în anulare de către contestatorul D.C. Acesta a invocat prevederile art. 318 alin. (1) C. proc. civ., susținând că instanța de recurs a omis să analizeze toate aspectele invocate prin recurs, aceasta constituind o eroare materială. Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, prin Decizia nr. 998 din 16 mai 2012, a respins ca nefondată contestația în anulare declarată de contestatorul D.C. împotriva Deciziei civile nr. 335 din 22 februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 15/110/2011, decizia fiind irevocabilă. Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele: Prin Decizia civilă nr. 335 din 22 februarie 2012 pronunțată în Dosarul nr. 15/110/2011 Curtea de Apel Bacău a soluționat recursul declarat împotriva Încheierii din 23 noiembrie 2011 a Tribunalului Bacău, analizând și răspunzând tuturor criticilor formulate de recurent împotriva acestei încheieri.

Astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 318 C. proc. civ., contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care presupune îndeplinirea condițiilor expres prevăzute de textul procedural menționat. S-a invocat de contestator o greșeală materială a instanței de recurs și o neanalizare de către aceasta a tuturor aspectelor invocate în cererea de recurs. Greșeala materială la care se referă prevederile art. 318 C. proc. civ. vizează erorile materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, ori contestatorul nu a invocat o astfel de greșeală. S-a susținut că instanța de recurs nu a analizat toate criticile formulate prin cererea de recurs, invocându-se astfel prevederile art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ. Nici această susținere nu este întemeiată, deoarece prin contestația în anulare formulată contestatorul reiterează criticile formulate pe calea recursului, analizate de instanța de recurs și soluționate prin Decizia civilă nr. 335/2012. Prin această decizie instanța de recurs a răspuns tuturor criticilor recurentului, motivând în detaliu modul în care instanța poate analiza susținerile acestuia într-o cale de atac formulată împotriva unei încheieri de îndreptare a unei erori materiale. Împotriva Deciziei nr. 998 din 16 mai 2012 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă a declarat recurs contestatorul D.C., susținând că „este nejustificată în drept". La termenul de judecată din data de 5 octombrie 2012, Înalta Curte apus în discuție, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului declarat de contestator, pe care, în temeiul dispozițiilor art. 137 C. proc.

civ., o va analiza cu prioritate. Potrivit art. 320 alin. (3) C. proc. civ. hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată. Decizia nr. 998 din 16 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, este irevocabilă, fiind pronunțată într-o contestație în anulare formulată împotriva unei hotărâri care nu mai era supusă nici unei căi de atac, fiind irevocabilă. Astfel, prin Decizia nr. 998 din 16 mai 2012, Curtea de Apel Bacău a respins ca nefondată contestația în anulare declarată de contestatorul D.C. împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs, care, conform art. 377 alin. (2) C. proc. civ., era irevocabilă, respectiv împotriva Deciziei civile nr. 335 din 22 februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 15/110/2011, prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul D.C.

împotriva Încheierii de ședință din 23 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău. Cum hotărârea atacată cu contestația în anulare este irevocabilă, hotărârea dată în contestație, respectiv Decizia nr. 998 din 16 mai 2012 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă are, la rândul său, caracter irevocabil astfel că, față de dispozițiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., nu mai poate fi supusă nici unei căi de atac. Așa fiind, Înalta Curte constată că recursul declarat de contestator împotriva Deciziei nr. 998 din 16 mai 2012 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă este inadmisibil, urmând a fi respins, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de contestatorul D.C. împotriva Deciziei nr. 998 din 16 mai 2012 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 octombrie 2012. Procesat de GGC - LM