ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 413/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea atacată cu recurs Prin sentința civilă nr. 3397 din 21 octombrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea prin care reclamantele SC T.E. SRL și ASOCIAȚIA DE LOCATARI DIN BUCUREȘTI, SECTOR 3 au solicitat în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ constatarea nelegalității art. 89 alin. (2) din Ordinul Directorului General al A.N.C.P.I. nr. 633 din 29 decembrie 2006, care a abrogat Ordinul Ministrului Justiției nr. 2371/C/1997 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de carte funciară; aceeași acțiune a fost respinsă și pentru lipsa calității procesuale pasive față de pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor, instanța de fond a apreciat-o ca fiind întemeiată, motivat de faptul că emitentul ordinului contestat este pârâta A.N.C.P.I., instituție publică, cu personalitate juridică proprie și cu capacitate procesuală de drept administrativ pentru actele emise de ea. Pe fondul cauzei s-a reținut că dispozițiile art. 89 alin. (2) din Ordinul Președintelui A.N.C.P.I. nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară constituie o normă interpretativă a sintagmei persoana interesată din cuprinsul art. 34 al Legii nr. 7/1996 privind cadastru și publicitatea imobiliară, articol care stabilește regimul juridic al acțiunii în rectificare de carte funciară.

Totodată, instanța de fond a mai apreciat că din conținutul art. 34 din Legea nr. 7/2006 rezultă că acțiunea în rectificare de carte funciară nu este o acțiune de sine stătătoare, ci una care se grefează subsecvent pe o acțiune de fond, după cum reiese din sintagma dacă printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a constatat că.. Ori, consideră instanța de fond că în aceste condiții calitatea de persoană interesată se raportează la persoana care își justifică îndreptățirea de a obține rectificarea de carte funciară urmare a obținerii unei hotărâri judecătorești prealabile de constatare într-unul din sensurile de la pct. 1-4 ale art. 34 al Legii nr. 7/1996, justificându-și legitimitatea procesuală activă în acțiunea de fond, căreia i-a succedat rectificarea subsecventă a cărții funciare.

Fața de circumstanțele concrete ale cauzei, Curtea de apel a mai reținut că reclamantele nu au formulat o acțiune de rectificare a cărții funciare, grefată pe o acțiune de fond după cum este reglementat regimul juridic al acestei acțiuni, ci o plângere împotriva încheierii de carte funciară. Mai constată judecătorul fondului că, cu privire la plângerea împotriva încheierii de carte funciară ordinul contestat nu conține nici o referire relativ la persoanele îndreptățite a formula o atare plângere, astfel că analizarea acestui aspect se impune a fi făcută strict prin raportare la textul de lege, celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, analiză care este de competența instanței investite cu soluționarea plângerii.

Pe de altă parte, mai reține instanța de fond că art. 34 din Legea nr. 7/1996 reglementează un alt tip de acțiune, aceea a acțiunii în rectificare de carte funciară iar art. 98 alin. (2) din ordinul contestat în cauză interpretează sintagma persoană interesată din perspectiva acțiunii în rectificare de carte funciară, iar nu a plângerii împotriva încheierii de carte funciară. În condițiile în care reclamantele nu au invocat alte aspecte din care să rezulte vătămarea lor prin actul administrativ normativ a cărui anulare parțială se solicită decât cele derivând din propriile litigii purtate împotriva încheierii de carte funciară, aspecte care nu vizează acțiunea în rectificare de carte funciară și implicit sintagma persoană interesată din cuprinsul art. 89 alin. (2) al ordinului, instanța de fond a apreciat că, în cauză, nu este întrunită ipoteza normei legale cuprinsă în art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

2. Cererea de recurs Împotriva sentinței civile nr. 3397 din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamantele Asociația de Locatari din București, sector 3 și SC T.E. SRL invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia au susținut, în esență, următoarele: 2.1 Printr-o primă critică formulată, circumscrisă motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct .1 C. proc. civ., recurentele au invocat nelegala alcătuire a completului de judecată care a pronunțat hotărârea recurată. Astfel, recurentele au susținut că același judecător a participat la soluționarea prezentei cauze atât cu ocazia primei judecăți în fond când acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile față de A.N.C.P.I.

și pentru lipsa calității procesuale pasive față de M.I.R.A. cât si la judecata în fond după casare. Or, susțin recurentele că un judecător ce a luat parte la soluționarea unei pricini, spunându-și în acest fel părerea, nu poate soluționa cauza nici într-o cale de atac și nici în situația în care cauza s-ar afla în fond după casare. 2.2 Printr-o altă critică, circumscrisă motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentele au invocat lipsa de temei legal a hotărârii recurate în condițiile în care un act cu o forță juridică inferioară, respectiv art. 89 alin. (2) din Ordinul nr. 633 din 29 decembrie 2006, adaugă la lege în sensul că limitează sfera persoanelor care pot solicita rectificarea înscrierilor din cartea funciară, numai la acele persoane care au sau care au avut un drept referitor la imobil și mai mult decât atât impunând existența unei acțiuni de fond în prealabil.

Consideră recurentele că, astfel, se condiționează rectificarea cărții funciare de existența unei acțiuni de fond, lucru de neacceptat în lumina dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 7/1996. Totodată, susțin recurentele că pentru a avea calitatea de persoana interesată în formularea acțiunii în rectificarea cărții funciare este suficientă doar dovedirea interesului și a încălcării unor drepturi raportat la imobilul a cărei rectificare se solicită. Impunerea existenței unei acțiuni de fond ca și condiție preexistentă în formularea acțiunii în rectificare apare, astfel în vădită contradicție cu dispozițiile Legii nr. 7/1996, fiind pe cale de consecință nelegală. Mai arată recurentele că dispozițiile art. 89 alin. (2) încalcă drepturile reclamanților datorită faptului că un neproprietar și-a intabulat în mod nelegal imobilul situat în București, sector 3 și în baza acestei intabulări instanța de judecată a dispus evacuarea unor persoane fizice și juridice din imobil.

În acest sens, susțin recurentele că manifestă interes, fiind titularele unor contracte de închiriere în imobil, și sunt vătămate prin încheierea de înscriere în cartea funciară nr. 11845 din 09 mai 2005. 3. Hotărârea instanței de recurs Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate de recurentele-reclamante, circumscrise motivelor de recurs prev. de art. 304 pct. 1 și pct. 9 C. proc. civ. cât și sub toate aspectele, potrivit art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs pentru considerentele arătate în continuare. 3.1 Înalta Curte, văzând dispozițiile art. 24 și art. 27 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., va înlătura motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 1 C. proc.

civ., constatând că judecătorul care a participat la soluționarea cauzei pe excepție în primul ciclu procesual nu este incompatibil în a participa la judecarea cauzei in fond în caz de rejudecare după casare. Astfel, în cauză, nu poate fi reținut nici un impediment legal pentru ca judecătorul, ce a făcut parte din completul de judecată care a soluționat cauza, pe excepție, în primul ciclu procesual, să nu fi pășit la cercetarea fondului, în rejudecare, cum în mod greșit se susține în cererea de recurs. 3.2 Totodată, Înalta Curte va înlătura și criticile circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., constatând că nu poate fi reținută lipsa de temei legal a hotărârii recurate, în sensul invocat prin cererea de recurs.

Astfel, potrivit art. 34 din Legea cadastrului și a publicității nr. 7/1996 Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost greșit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.

Înalta Curte, constată că din analiza și interpretarea sistematică a textului legal mai sus redat, rezultă că în materia rectificării cărții funciare sfera noțiunii de persoană interesată este determinată de calitatea de titular al unui drept real imobiliar supus înscrierii în cartea funciară, drept lezat printr-o înscriere, precum și de existența unei hotărâri judecătorești irevocabile prin care sa se constate existența vreuneia dintre ipotezele redate la pct. 1-4 ale art. 34 din Legea nr. 7/1996. În consecință, în mod corect judecătorul fondului a apreciat că, în materia rectificărilor înscrierilor în cartea funciară, calitatea de persoană interesată se raportează la persoana care-și justifică îndreptățirea de a obține rectificarea urmare a obținerii unei hotărâri judecătorești prealabile de constatare a unui drept in legătură cu un imobil determinat.

Totodată, potrivit art. 89 alin. (2) din Ordinul nr. 633/2006. pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, Rectificarea unei înscrieri în cartea funciară poate fi cerută de orice persoană interesată. Prin persoană interesată se înțelege acea persoană care a avut sau are un drept referitor la imobilul înscris în cartea funciară, drept ce a fost lezat prin înscrierile anterioare. Așadar, este de necontestat că dispozițiile art. 89 alin. (2) din Ordinul nr. 633/2006 definește noțiunea de parte interesantă, în acord cu dispozițiile art. 34 din Legea nr. 7/1996, fără a restricționa posibilitatea oricărei persoane care manifestă un interes, în sensul Legii nr. 7/1996, de a solicita rectificarea înscrierilor în cartea funciară, cum în mod greșit susțin recurentele.

În consecință, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 89 alin. (2) din Ordinul nr. 633 din 29 decembrie 2006 sunt în acord cu actul normativ în executarea căruia au fost emise, respectiv art. 34 din Legea nr. 7/2006, și nu sunt de natură a aduce atingere dispozițiilor art. 21 din Constituția României și art. 13 din CEDO, cum în mod greșit susțin recurentele. Față de considerentele expuse, Înalta Curte va înlătura toate criticile formulate de recurentele-reclamante constatând că în mod legal instanța de fond, raportând dispozițiile legale incidente în cauză la situația concretă invocată de recurente, a considerat că în cauză nu este întrunită ipoteza normei legale cuprinsă în art. 1 alin. (1) din LCA.

Așadar, toate considerentele expuse, converg către concluzia că soluția de respingere a cererii reclamantelor, pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală, motiv pentru care recursul va fi respins, ca nefondat, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarate de SC T.E. SRL și ASOCIAȚIA LOCATARILOR ( CHIRIAȘILOR) DIN BUCUREȘTI, SECTOR 3 împotriva sentinței civile nr. 3397 din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2011.