ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2136/2020

Ședința publică din data de 20 octombrie 2020

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 la data de 09.08.2013 sub nr. x/2013, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimata B. S.A., contestație la executare, prin care a solicitat anularea tuturor actelor de executare din dosarul nr. x/2013 al B.E.J. C., anularea încheierii din 28.06.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, desființarea popririi făcute asupra pensiei, întoarcerea executării silite și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată. Totodată, contestatorul a solicitat suspendarea executării silite.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 la data de 27.07.2015 sub nr. x/2015, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimații B.E.J. C. și S.C. B. S.A., contestație la executare, prin care a solicitat anularea actului de executare reprezentat de încheierea nr. 35/2013 din 15 iulie 2013 emisă de executorul judecătoresc C., de stabilire a cheltuielilor de executare; anularea executării; obligarea intimaților în mod solidar la plata de despăgubiri pentru paguba materială cauzata contestatorului în cuantum de 4.224 RON și a cheltuielilor de judecată; obligarea executorului la plata de despăgubiri pentru paguba morală în cuantum de 10.000 RON; suspendarea executării.

Prin încheierea din 05.05.2016, instanța a admis excepția conexității și a dispus conexarea dosarului nr. x/2015 cu dosarul nr. x/2013 aflat pe rolul completului C15.

Prin sentința civilă nr. 994/24.02.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2013, Judecătoria Sectorului 1 București a admis în parte cererea privind pe contestatorul A. și pe intimata S.C. B. S.A., a anulat încheierea de încuviințare a executării silite, respectiv încheierea din 28 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr. x/2013, a anulat executarea silita înseși ce face obiectul dosarului de executare nr. 35/2013 al B.E.J C., dispunând întoarcerea executării silite, prin restabilirea situației anterioare. A respins cererea de obligare a intimaților la plata daunelor morale și cererea de acordare de cheltuieli de judecată, ca neîntemeiată.

Prin decizia nr. 228A din 29 ianuarie 2018, Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins apelul formulat de apelantul-contestator A. împotriva sentinței civile nr. 994 din 24 februarie 2017, pronunțată de Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr. x/2013.

Prin decizia nr. 614 din 2 septembrie 2019, Curtea de Apel București, secția III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului BEJ C. și excepția inadmisibilității recursului, ca nefondate. A fost respins, ca nefondat, recursul formulat de recurentul contestator împotriva deciziei nr. 228A din 29 ianuarie 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă.

Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel București a formulat recurs contestatorul A..

La 6 iulie 2020, Înalta Curte a procedat, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin care s-a concluzionat că recursul este exercitat împotriva unei hotărâri definitive, pronunțată în recurs de curtea de apel, astfel că urmează a fi analizată de către completul de filtru admisibilitatea căii de atac.

Prin rezoluția instanței din 23 iulie 2020 a fost stabilit termen de judecată la data de 20 octombrie 2020, când Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra chestiunii inadmisibilității recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

Dispozițiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. statuează în sensul că sunt supuse recursului hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Totodată, prin art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se prevede că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Recursul declarat în cauză de către contestatorul A. a fost formulat împotriva deciziei nr. 614 din 2 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în recurs.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, prevederile art. 129 din Constituția României statuând în sensul că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

Față de dispozițiile legale anterior menționate, precum și de împrejurarea că hotărârea atacată este definitivă, fiind pronunțată într-un recurs declarat de același contestator, se constată că decizia atacată nu mai este supusă acestei căi de atac.

Pentru toate aceste considerente în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul formulat de contestatorul A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 614 din 2 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 octombrie 2020.