ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.05.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1511/2012

HOTĂRÂRE
09.05.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1511/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

formulată la data de 15 decembrie 2009 reclamatul B.T.A. a chemat în judecată A.N.R.P.

și C.C.S.D. precum și Universitatea Tehnică „G.A.” Iași, solicitând obligarea instituției

de învățământ să retrimită dosarul privind acordarea despăgubirilor  pentru imobilul

situat în Iași, str. Mitropolit Dosoftei, precum și obligarea primelor două

pârâte la plata despăgubirilor cuvenite.

În

motivarea cererii, reclamantul a învederat că, urmare a sentinței civile nr. 676

din 8 august 2004 a Tribunalului Iași, irevocabilă, Universitatea Tehnică „G.A.”

a emis decizia nr. 1316 din 12 iunie 2007 prin care s-a propus acordarea de  despăgubiri

pentru construcția și terenul în suprafață de 1.400 mp, imposibil de restituit în

natură.

Reclamantul

a precizat că dosarul constituit pentru acordarea despăgubirilor a fost depus

la A.N.R.P. care l-a respins în mod abuziv universității, aceasta nemaifinalizând

procedura legală de acordare a măsurilor reparatorii.

Prin

sentința nr. 631 din 29 iunie 2010 Tribunalul Iași a dispus obligarea

Universității Tehnice „G.A.” să trimită dosarul reclamantului la A.N.R.P. care,

la rândul ei, a fost obligată la plata despăgubirilor conform Deciziei nr. 1316/2007.

Recursul

declarat de A.N.R.P. a fost admis de Curtea de Apel Iași, secția contencios

administrativ și fiscal, prin decizia nr. 753 din 20 decembrie 2010 prin care

s-a casat sentința numai cu privire la capătul de cerere referitor la obligarea

recurentei, dispunând trimiterea dosarului aceleiași instanțe pentru soluționarea

petitului respectiv, în fond, în primă instanță.

Prin

aceeași hotărâre s-au menținut dispozițiile sentinței referitoare la soluționarea

cererii în contradictoriu cu Universitatea Tehnică G.A.

În

ședința publică din 9 mai 2011, Curtea de Apel Iași, secția contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a

A.N.R.P. și a respins acțiunea formulată față de această pârâtă, dispunând însă

admiterea acțiunii în contradictoriu cu C.C.S.D. care a fost obligată să emită decizie

privind acordarea despăgubirilor în condițiile Legii nr. 247/2005.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în esență că, în pofida

existenței unor hotărâri judecătorești irevocabile și a unor înscrisuri

relevante referitoare la imobilul în litigiu, care nu mai poate fi restituit în

natură - construcția fiind demolată, iar pe teren fiind edificat un cămin

studențesc - pârâta nu a finalizat procedura administrativă prevăzută de Titlul

VII al Legii nr. 247/2005,, refuzul soluționării cererii constituind o încălcare

evidentă și deosebit de gravă a prevederilor art. 6 din C.E.D.O.

Împotriva

sentinței a declarat recurs pârâta C.C.S.D., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Astfel,

pârâta a învederat că, după analizarea legalității respingerii cererii de restituire

în natură a imobilului, s-a constatat că dosarul corespunzător deciziei nr. 1316/2007

emisă de Universitatea Tehnică „G.A.” este incomplet, lipsind înscrisuri

privind descrierea construcției demolate și situația încasării despăgubirilor

la data preluării abuzive, în care sens s-au solicitat relații către entitățile

care ar putea deține acte relevante, precum și declarații pe propria răspundere

din partea reclamantului.

În

aceste împrejurări, a mai arătat pârâta, s-a considerat în mod eronat de către instanța

de fond că s-a depășit termenul rezonabil  pentru finalizarea procedurii administrative

prevăzute de Legea nr. 247/2005.

Analizând

actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile

art. 304 și 304

1

urmând a fi respins ca atare.

Astfel

cum a reținut instanța de fond, din înscrisurile prezentate de reclamant

rezultă suficiente elemente pentru a se proceda la evaluarea construcției demolate.

Reclamantul a depus atât fișa tehnică individuală a imobilului, fișa matricolă

a clădirii și terenului, contractul de vânzare - cumpărare, schița

construcției, precum și anexa 3 a Decretului nr. 37/1976 de expropriere în care

se precizează suprafața totală de 1.460 mp și suprafața construită de 107,56

mp.

În

raport și de faptul că, după restituirea dosarului la universitate, aceasta a

fost obligată prin hotărâre judecătorească irevocabilă să-l retrimită la autoritatea

învestită cu atribuții în finalizarea procedurii administrative prevăzute de

Legea nr. 247/2005, Curtea va constata că în mod întemeiat s-a reținut  refuzul

nejustificat al pârâtei de soluționare a cererii reclamantului de acordare a

măsurilor reparatorii, prin emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.

Față

de cele expuse mai sus, Curtea va constata că sunt neîntemeiate criticile aduse

sentinței, motiv pentru care va respinge recursul ca nefondat.

Respinge

recursul declarat de C.C.S.D. împotriva sentinței nr. 176 din 9 mai 2011 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 21 martie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-05-23
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4285/2011
actului de donație. Decizia nr. 453/2006 emisă de Universitatea Tehnică Iași a fost contestată în instanță de către reclamanta A.E., acțiunea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 5333/2006, reclamanta solicitând anularea de
ÎCCJ 2005-10-13
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7977/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1074 din 17 decembrie 2004, Tribunalul Iași a admis acțiunea formulată de reclamanții C.I., C.M. și C.V., în contradictoriu cu Un
ÎCCJ 2010-04-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 604/2013
Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 306 din 2 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Iași a fost respinsă excepția inadmisibilității și s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta S.M. în contradictor
ÎCCJ 2012-06-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3177/2012
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 4991 din 8 decembrie 2010, Curtea de Apel București, secția a VII-a de contencios administrativ și fiscal,
ÎCCJ 2009-02-25
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2093/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Iași, contestatoarea A.N.(C.F.), a solicitat anularea deciziei nr. 3 din 11 iulie 2006, emisă de Universitatea A.
Sursă