ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1278/2011

Ședința publică de la 24 martie 2011 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Petenții S.D. și S.A. prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, în contradictoriu cu intimații A.V.A.S. București și A.S. au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în sentința civilă nr. 34 din 20 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, în sensul modificării în cuprinsul hotărârii a numărului de înregistrare al contractului de garanție imobiliară, din 23704 cum eronat s-a consemnat, în 23761 din data de 29 iulie 1994. Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin încheierea din 12 octombrie 2010 a respins ca neîntemeiată cererea petenților S.D.

și S.A. În fundamentarea acestei soluții Curtea de Apel a reținut că din verificările efectuate în nici un înscris aflat la dosarul cauzei emanând de la petenți nu se menționează numărul 23761 ca fiind cel sub care a fost înregistrat în Registrul de transcripțiuni contractul de garanție imobiliară. A rezultat că în cauză instanța a redat și a menționat în cuprinsul sentinței comerciale nr. 34 din 20 februarie 2007 a cărei îndreptare se solicită, numărul 23704 din 29 iulie 1994 ca fiind cel care a fost înregistrat în Registrul de transcripțiuni contractul de garanție imobiliară, astfel cum a fost indicat de către petenți.

De asemenea, Curtea de Apel a constatat că între fotocopia aflată deja la dosarul cauzei privind contractul de garanție imobiliară precum și cea depusă odată cu cererea de îndreptare a erorii materiale de către petenți există neconcordanțe, ambele fotocopii nefiind suficient de lizibile pentru a se putea concluziona în sensul solicitat de către petenți prin cererea de îndreptare a erorii materiale. Împotriva încheierii din 12 octombrie 2010 a Curții de Apel București petenții S.D. și S.A. au declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În argumentarea motivului de recurs indicat recurenții au susținut că deși au depus la dosarul cauzei atât contractul de garanție imobiliară înregistrat în Registrul de transcripțiuni/inscripțiuni sub nr. 23761 din 29 iulie 1994, cât și extrasul din Cartea Funciară nr. 62264 din data de 24 octombrie 2010 din care rezultă în mod clar faptul că ipoteca a fost transcrisă sub nr. 23761/1994 și nu 23704, instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea motivând că din celelalte documente ar rezulta numărul transcripțiunii ca fiind 23704. Totodată, susțin recurenții, și în celelalte documente aflate la dosar este menționat tot numărul transcripțiunii ca fiind 23761 și nu 23704 dar datorită scrisului de mână ilizibil al funcționarului s-a presupus ca fiind 23704. Pentru aceste motive recurenții precizează că sunt îndeplinite condițiile art. 281 C. proc.

civ. și că instanța de fond în mod greșit a respins cererea pentru îndreptarea erorii materiale solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a încheierii recurate și admiterea acțiunii. Recursul este nefondat. Ipoteza reglementată de dispozițiile art. 281 C. proc. civ. privește erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri. În susținerea legalității soluției pronunțată de instanța de apel, Înalta Curte constată că instituția îndreptării erorilor materiale își regăsește aplicare în scopul remedierii greșelilor materiale care s-au strecurat în hotărâre. Înțelesul noțiunii de eroare materială exprimă acele greșeli care nu afectează legalitatea și temeinicia acesteia.

Instanța de fond a analizat corect înscrisurile depuse la dosar, iar invocarea unei chestiuni asupra căreia instanța nu s-a aflat în eroare și nici nu a săvârșit o greșeală materială nu poate fi soluționată în raport de dispozițiile art. 281 C. proc. civ. În concluzie, instanța de apel a interpretat corect dispozițiile art. 281 C. proc. civ. și a aplicat corect dispozițiile legale incidente, motiv pentru care Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de S.D. și S.A. împotriva încheierii din 12 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția VI-a comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții S.D. și S.A. împotriva încheierii din 12 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2011.