ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1761/2020

Ședința publică din data de 23 septembrie 2020

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin decizia nr. 909 din 03 octombrie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a constatat perimat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1027/A din 21 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția I civilă, în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimații-pârâți Comisia Locală de Fond Funciar Prunișor, jud. Mehedinți, Comisia Județeană de Fond Funciar Mehedinți, B. și C..

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurentul-reclamant A., cu a cărui soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cererea de recurs, recurentul a solicitat repunerea pe rol a dosarului nr. x/2015, fără a aduce critici de nelegalitate deciziei atacate și fără a invoca incidența vreunuia dintre cazurile de casare, expres și limitativ, prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 04 noiembrie 2019 și repartizat aleatoriu spre soluționare completului de filtru CF x.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac, după efectuarea procedurilor de comunicare.

Prin raport s-a reținut că, în opinia raportorului, decizia atacată este susceptibilă de recurs, recursul este formulat cu depășirea termenului prevăzut de lege și nu cuprinde critici de nelegalitate.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat recurentului-reclamant la 22 mai 2020, intimatei C. la 21 mai 2020, intimatei Comisia Locală de Fond Funciar Prunișor la 25 mai 2020, iar intimatelor B. și Comisia Județeană de Fond Funciar Mehedinți la 22 mai 2020, potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția tardivității recursului reținută prin raport, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Calculul termenelor este reglementat de art. 181 C. proc. civ., iar la alin. (1) pct. 2 al aceluiași articol, se prevede expres că, atunci când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul și nici ziua când acesta se împlinește.

În cauză, hotărârea care constată perimarea, respectiv decizia nr. 909 a fost pronunțată la data de 03 octombrie 2019, dată de la care care curge termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., referitor la calculul termenelor procedurale stabilite pe zile, în cauză, termenul de recurs s-a împlinit la data de 09 octombrie 2019.

Înalta Curte constată că cererea de recurs a fost transmisă prin fax la data de 23 octombrie 2019 și înregistrată la Curtea de Apel Craiova la 25 octombrie 2019.

Având în vedere dispozițiile art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., menționate anterior, referitoare la termenul de declarare a recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea, Înalta Curte reține că recursul declarat în cauză a fost formulat cu depășirea termenului legal.

Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Articolul invocat prevede sancțiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege.

În raport de cele prezentate, având în vedere că termenul legal pentru declararea căii de atac extraordinare a recursului a fost depășit, Înalta Curte, în temeiul art. 185 alin. (1) coroborat cu art. 421 alin. (2) C. proc. civ., constată că recursul declarat de recurentul-reclamant A. este tardiv formulat.

Înalta Curte reține și împrejurarea că cererea de recurs nu este motivată și nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină, nefiind respectate dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. care dispun în sensul că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

În cauză, prin decizia nr. 909 din 03 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, s-a constatat perimat recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1027/A din 21 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, reținându-se că de la data suspendării pricinii, respectiv 21 martie 2019, cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din vina părții.

Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a solicitat instanței repunerea pe rol a dosarului nr. x/2015, fără a aduce critici de nelegalitate cu privire la soluția pronunțată și fără a invoca incidența vreunuia dintre cazurile de casare, expres și limitativ, prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte reține că a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate a deciziei atacate și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din același act normativ.

În raport de toate aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 909 din 03 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 909 din 03 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2020.