ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 771/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 771/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:
Prin Decizia nr. 180R din 19 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018.1, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, a admis excepția perimării și a constatat perimat recursul formulat de recurenții A. și B. împotriva Deciziei nr. 71 din 3 iulie 2018, pronunțată de Tribunalul Mureș, secția civilă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții A. și B., cu a cărui soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție în prezenta cauză, solicitând totodată repunerea în termenul de declarare a recursului.
În cuprinsul recursului, recurenții nu au indicat expres vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ. și nici nu au dezvoltat critici care să poată fi circumscrise acestor dispoziții legale.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 25 iulie 2019 și repartizat aleatoriu spre soluționare completului de filtru CF x.
Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac.
Prin raport s-a reținut că, în opinia raportorului, hotărârea atacată este susceptibilă de recurs, iar recursul este tardiv formulat și nu cuprinde critici care să poată fi circumscrise într-unul din motivele de casare expres prevăzute de lege.
Completul de filtru C10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
La data de 4 decembrie 2019, recurenții au depus punct de vedere la raport.
Analizând cererea de repunere în termenul de declarare a recursului, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 186 alin. (1) și (2) C. proc. civ., partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate; în acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen.
În cauză, prin cererea de repunere în termenul de declarare a căii de atac recurenții nu au adus argumente în susținerea acestei solicitări și nici nu au arătat care sunt motivele care i-au împiedicat să exercite recursul în termenul legal.
În aceste condiții, Înalta Curte constată că cererea de repunere în termen nu poate fi primită, întrucât recurenții nu au invocat existența unor motive temeinic justificate care să-i fi împiedicat să formuleze cererea de recurs în termenul de 5 zile prevăzut de dispozițiile legale.
În consecință, reținând că nu sunt sunt îndeplinite condițiile art. 186 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termen formulată de reclamanții A. și B.
Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția tardivității recursului reținută prin raport, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.
Calculul termenelor este reglementat de art. 181 C. proc. civ., iar la alin. (1) pct. 2 al aceluiași articol se prevede expres că atunci, când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul și nici ziua când acesta se împlinește.
În cauză, hotărârea care constată perimarea, respectiv Decizia nr. 180R a fost pronunțată la data de 19 iunie 2019, dată de la care curge termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului.
Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., în cauză, termenul de recurs s-a împlinit la data de 25 iunie 2019.
Potrivit mențiunii instanței de apel, aflată la dosar, recurenții-reclamanți au declarat recurs la data de 4 iulie 2019, cu nerespectarea termenului de 5 zile prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ.
Art. 185 alin. (1) C. proc. civ. prevede că atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Pentru aceste considerente, având în vedere că termenul legal pentru declararea căii de atac extraordinare a recursului a fost depășit, în temeiul art. 185 alin. (1) coroborat cu art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva Deciziei nr. 180/R din 19 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de repunere în termen formulată de reclamanții A. și B.
Anulează recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva Deciziei nr. 180/R din 19 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2020.