ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2168/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2168/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 21 octombrie 2020
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, la data de 27 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Cabinet de Avocat B. și BEJ C., întoarcerea executării silite, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2683 din 24 martie 2017 și de hotărârea de completare a dispozitivului din 25 mai 2017, ambele pronunțate de către Judecătoria Baia Mare, secția civilă, în dosarul nr. x/2016, soluție menținută de Tribunalul Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 1012/A/05.06.2018.
În cuprinsul cererii formulate, contestatoarea a arătat că prin sentința civilă nr. 2683 din 24 martie 2017, Judecătoria Baia Mare, secția civilă a admis contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. D. S.A., în contradictoriu cu intimatele S.C. A. S.R.L. și SCPEJ C., a anulat în parte încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare și a redus onorariul executorului judecătoresc, de la suma de 6000,02 RON la suma de 1175,01 RON, și onorariul avocatului, de la suma de 3500 RON la suma de 500 RON, a dispus întoarcerea executării silite și restituirea către contestator a sumelor de 4825,01 RON, din onorariul executorului judecătoresc și 3000 RON, din onorariul avocatului, a dispus restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru în cuantum de 881 RON, achitată conform chitanței nr. x din 14 aprilie 2016.
Prin hotărârea de completare a dispozitivului din 25 mai 2017, Judecătoria Baia Mare, secția civilă a admis cererea de completare a hotărârii formulată de contestatoarea S.C. D. S.A., în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.R.L., a anulat în parte încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare și a redus onorariul executorului judecătoresc, de la suma de 6678,18 RON la suma de 1307,81 RON, și onorariul avocatului, de la suma de 4500 RON la suma de 500 RON, a dispus întoarcerea executării silite și restituirea către contestator a sumelor de 5370,37 RON, din onorariul executorului judecătoresc, și 4000 RON, din onorariul avocatului, a dispus restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru în cuantum de 1000 RON, achitată conform chitanței nr. x din 14 aprilie 2016.
A mai arătat contestatoarea că prin adresa din 28 iunie 2018, creditoarea S.C. D. S.A. a notificat-o să îi restituie suma de 19.076,38 RON, compusă din 4825,01 RON, cu titlu de diferență onorariu executor, și 3000 RON, cu titlu de diferență onorariu avocat, aferente dosarului execuțional nr. x/2016, și 5370,37 RON, cu titlu de diferență onorariu executor, și 4000 RON, cu titlu de diferență onorariu avocat, aferente dosarului execuțional nr. x/2016.
La rândul său, contestatoarea a notificat avocatul și executorul judecătoresc să îi achite creditoarei S.C. D. S.A. sumele de bani solicitate în temeiul titlurilor executorii, însă aceștia au refuzat să dea curs solicitării sale.
De comun acord cu creditoarea, contestatoarea S.C. A. S.R.L. i-a virat creditoarei S.C. D. S.A. suma de 17195,38 RON, în trei tranșe lunare.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 723-726 C. proc. civ.
La data de 04 februarie 2019, intimata Cabinet de Avocat B. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.
La data de 15 februarie 2019, intimatul BEJ C. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată; totodată a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București motivat de faptul că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare domiciliul, sau după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar la momentul sesizării organului de executare, debitorul, respectiv S.C. D., avea sediul în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, sens în care cererea de întoarcere a executării silite este de competența Judecătoriei Baia Mare.
La data de 13 ianuarie 2020, instanța a pus în discuție excepția nulității actelor de procedură întocmite la termenele de judecată din data de 04 septembrie 2019 și 13 septembrie 2019, întrucât executorul judecătoresc nu a fost citat la sediul procesual ales; de asemenea, a repus în discuția părților excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, invocată de intimatul BEJ C..
Prin sentința civilă nr. 457/2020 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, a fost admisă excepția nulității și, în consecință, au fost anulate încheierile de ședință din data de 04 septembrie 2019 și 13 septembrie 2019; a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată soluționarea cauzei privind pe contestatoarea A. S.R.L. și pe intimații Cabinet de Avocat B. și BEJ C., în favoarea Judecătoriei Baia-Mare.
Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că, potrivit art. 153 din C. proc. civ., judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, președintele va amâna judecarea pricinii ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității.
S-a mai reținut că această sancțiune a nulității, invocată de intimatul BEJ C., se impune a fi aplicată actelor de procedură reprezentate de încheierile de ședință din 04 septembrie 2019 și din 13 septembrie 2019, întrucât acest intimat nu a fost citat la sediul procesual ales, iar sancțiunea nulității este prevăzută de art. 174 alin. (1) și (3), prin raportare la art. 153 alin. (2) C. proc. civ., vătămarea fiind prezumată în acest caz prevăzut de lege și rezidă în nerespectarea dreptului la apărare al părții nelegal citate.
În ceea ce privește excepția necompetenței teritoriale, invocată de intimatul BEJ C., această instanță a apreciat că se impune a fi reanalizată în urma admiterii excepției nulității.
S-a arătat că reclamanta A. S.R.L. a învestit instanța cu o cerere de întoarcere a executării, iar nu de pretenții, pe calea dreptului comun, fapt ce rezultă din motivarea cererii de chemare în judecată, din temeiul de drept indicat, dar și din răspunsul la lămuririle solicitate în ședință publică.
În aceste condiții, în materie de competență, această instanță a reținut că sunt incidente prevederile speciale instituite prin art. 723-726 C. proc. civ., art. 724 alin. (3) C. proc. civ. prevăzând expres că întoarcere a executării, formulată pe cale separată, va fi solicitată instanței de executare, respectiv judecătoriei de la sediul debitorului, potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ.
În dosarele de executare indicate în cererea de chemare în judecată, respectiv nr. 111/2016 și nr. 112/2016, instrumentate de BEJ C., calitatea de debitor aparține societății D. S.A., cu sediul în Baia Mare, județul Mureș, iar ceea ce prezintă importanță sub aspectul competenței instanței de executare este domiciliul/sediul debitorului la data sesizării organului de executare.
Conchizând, având în vedere caracterul de ordine publică al normei de competență prevăzute de art. 724 alin. (3) C. proc. civ. și dispozițiile art. 129 alin. (2) pct. 3, raportat la art. 130 alin. (2) și art. 131 C. proc. civ., în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, invocată prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Baia-Mare.
Învestită prin declinare, Judecătoria Baia Mare, secția civilă, prin sentința civilă nr. 4859/2020 din 17 iulie 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Cabinet de Avocat B. și SCPEJ C., în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București; a constatat existența conflictului negativ de competență între Judecătoria Baia Mare și Judecătoria Sectorului 5 București, a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.
În motivare, această instanță a reținut că, prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat "întoarcerea executării", efectuată în temeiul sentinței civile nr. 2689/2017, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr. x/2016, menținută prin decizia civilă nr. 1012/A din 05 iunie 2018, pronunțată de Tribunalul Maramureș, cu consecința obligării pârâtului Cabinet de Avocat B. la plata sumei de 7000 RON, reprezentând diferență de onorariu avocațial, și a pârâtului SCPEJ C. la plata sumei de 10.195,38 RON, reprezentând diferență onorariu executor judecătoresc.
Prin încheierea din 13 iunie 2019, Judecătoria Sectorului 5 București a respins excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâtul SCPEJ C. și a constatat că acțiunea care vizează întoarcerea executării este de fapt o acțiune în pretenții, fiind aplicabile dispozițiile art. 116, art. 112 și art. 107 C. proc. civ., competența fiind alternativă.
Aceeași instanță, însă, după ce a constatat lipsa de procedură cu SCPEJ C., a anulat încheierile de ședință din 04 septembrie 2019 și 13 septembrie 2019, a admis excepția necompetenței teritoriale și a dispus declinarea competenței soluționării cauzei civile, în favoarea Judecătoriei Baia Mare.
A mai reținut această instanță că raportat la obiectul acțiunii deduse judecății, instanța nu a fost sesizată cu o veritabilă cerere de întoarcere a executării, ci o acțiune în pretenții, întrucât nu există un dosar execuțional pe rolul SCPEJ C., în baza titlurilor executorii arătate în cuprinsul cererii pentru a fi competentă instanța de executare, respectiv Judecătoria Baia Mare.
S-a mai arătat că pârâții nu au sediul în raza teritorială a Judecătoriei Baia Mare, iar reclamanta a sesizat Judecătoria Sectorului 5 pentru soluționarea cererii sale, instanță care, de altfel, a calificat inițial acțiunea ca fiind o acțiune în pretenții și a stabilit competența în favoarea sa, însă, ulterior, a apreciat că este ținută de denumirea dată cererii de chemare în judecată ca fiind o "cerere de întoarcere a executării" și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Baia Mare, ca instanță de executare.
Instanța a concluzionat că dispozițiile art. 116 C. proc. civ. privind alegerea competenței de către reclamant sunt imperative, reclamantul având alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, iar Judecătoria Baia Mare nu se regăsește printre acestea, motiv pentru care a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a acțiunii civile, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, prin care contestatoarea A. S.R.L. a solicitat întoarcerea executării silite, în contradictoriu cu intimații Cabinet de Avocat B. și BEJ C., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2683 din 24 martie 2017 și de hotărârea de completare a dispozitivului din 25 mai 2017, ambele pronunțate de către Judecătoria Baia Mare, secția civilă, în dosarul nr. x/2016.
Conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 5 București și Judecătoria Baia Mare a fost generat de modul de stabilire a obiectului acțiunii deduse judecății.
Judecătoria Sectorului 5 a apreciat că contestatoarea A. S.R.L. a înțeles să învestească instanța cu o cerere de întoarcere a executării, iar nu cu o acțiune în pretenții, formulată pe calea dreptului comun, iar Judecătoria Baia Mare a reținut că acțiunea dedusă judecății este o acțiune în pretenții, iar nu o veritabilă cerere de întoarcere a executării, întrucât nu există un dosar execuțional în baza titlurilor executorii arătate în cuprinsul cererii.
Înalta Curte constată că prin încheierea din 13 septembrie 2019, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, instanța a respins, ca neîntemeiată, excepția necompetenței teritoriale invocată de BEJ C., reținându-se, în esență, că cererea dedusă judecății prin care se solicită întoarcerea executării silite vizează, în fapt, pretenții împotriva debitorilor pârâți, fiind aplicabile dispozițiile art. 116, art. 112 și art. 107 C. proc. civ., competența teritorială fiind alternativă, iar reclamanta are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
La termenul de judecată acordat în cauză, respectiv la 13 noiembrie 2019, Judecătoria Sectorului 5 București a reținut că societatea constestatoare A. S.R.L. a precizat că obiectul cauzei este întoarcerea executării silite, potrivit temeiurilor de drept invocate, respectiv art. 723-726 C. proc. civ., și având în vedere nelegala îndeplinire a procedurii de citare cu intimatul BEJ C., la sediul procesual ales, instanța a amânat cauza în vederea citării intimatului, cu solicitarea de a-și exprima poziția procesuală în raport cu cele reținute la termenele anterioare, inclusiv sub aspectul procedurii de citare.
La data de 23 decembrie 2019, intimatul BEJ C. a răspuns solicitărilor instanței, arătând că, la termenele din 04 septembrie 2019 și 13 noiembrie 2019, nu a fost legal citat la sediul procesual ales, iar cu privire la calificarea juridică a cererii de chemare în judecată, a precizat că instanța a fost învestită cu o cerere de întoarcere a executării silite, competența de soluționare fiind în favoarea instanței de executare, respectiv Judecătoria Baia Mare.
Judecătoria Sectorului 5 București, la termenul din 13 ianuarie 2020, a pus în discuție excepția nulității actelor de procedură întocmite la termenele de judecată din data de 04 septembrie 2019 și 13 septembrie 2019, întrucât executorul judecătoresc nu a fost citat la sediul procesual ales; în subsidiar, a repus în discuția părților excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, invocată de intimatul BEJ C..
Prin sentința civilă nr. 457/2020 din 20 ianuarie 2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, a fost admisă excepția nulității și, în consecință, au fost anulate încheierile de ședință din data de 04 septembrie 2019 și 13 septembrie 2019; a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată soluționarea cauzei privind pe contestatoarea A. S.R.L. și pe intimații Cabinet de Avocat B. și BEJ C., în favoarea Judecătoriei Baia-Mare.
Prin urmare, având în vedere succesiunea cronologică a actelor de procedură îndeplinite în cauză, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 5 București și-a stabilit competența general, material și teritorial, raportat la natura cererii cu care a fost învestită, procedând, totodată, la calificarea acesteia, prin încheierea interlocutorie din data de 13 septembrie 2019, aspect în raport de care instanța nu se mai putea dezînvesti, ținând cont de dispozițiile art. 235 C. proc. civ., care dispun în sensul că:
"Instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase."
Așadar, cum prin încheierea din 13 septembrie 2019, Judecătoria Sectorului 5 București, verificându-și competența, a pronunțat o încheiere interlocutorie asupra căreia nu mai poate reveni, competența, astfel stabilită, a rămas câștigată în favoarea acestei instanțe și, în acest fel, o eventuală necompetență teritorială s-a acoperit.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii formulate de contestatoarea A. S.R.L., în contradictoriu cu intimații Cabinet de Avocat B. și BEJ C., în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cererii formulate de contestatoarea A. S.R.L., în contradictoriu cu intimații Cabinet de Avocat B. și BEJ C., în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 octombrie 2020.