ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5500/2013

Asupra cererii de revizuire constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 10 noiembrie 2011 pe rolul Tribunalului Giurgiu, reclamantul M.Gh., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Giurgiu a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care pârâta să fie obligată la plata drepturilor prevăzute de art. 100 și art. 169 din Legea nr. 263/2010 începând cu luna ianuarie 2011. Prin Sentința civilă nr. 926 din 4 decembrie 2011, Tribunalul Giurgiu, secția civilă a admis acțiunea astfel cum a fost formulată și a dispus obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei cu luarea în considerare la determinarea punctajului anual și a dispozițiilor art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

Prin Decizia civilă nr. 2826 din 10 aprilie 2012, Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, cu majoritate, a admis recursul declarat de recurenta pârâtă Casa județeană de Pensii Giurgiu și a modificat în tot sentința recurată, în sensul că a respins acțiunea ca neîntemeiată. Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Decizia civilă nr. 1560 din 14 martie 2013, a respins ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul M.Gh. Împotriva Deciziei civile nr. 2826 din 10 aprilie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., reclamantul M.Gh. a formulat cerere de revizuire. Revizuentul susține că această decizie a instanței de recurs este contrară Deciziei civile nr. 1821R/12 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind Proprietatea Intelectuală, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale (în care d-na A.V. a formulat opinie separată, în sensul respingerii ca nefondat a recursului formulat de Casa de Pensii Giurgiu); de asemenea, este contrară și Deciziei civile nr. 2826 din 10 aprilie 2012 a Curții de Apel București, în Dosarul nr. 2745/122/2011, în care s-a formulat opinia în sensul posibilității de aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 100/2008 și a O.U.G. nr. 209/2008 chiar și în ipoteza în care, în prealabil, solicitantul drepturilor de asigurări sociale a beneficiat de prevederile O.U.G.

nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005. La primul termen de judecată din 27 noiembrie 2013, instanța a invocat din oficiu excepția tardivității formulării cererii de revizuire. Față de excepția tardivității, Înalta Curte reține următoarele: Cererea de revizuire nu poate fi promovată oricând, ci este supusă unor anumite termene procedurale ce decurg din momente diferite în funcție de motivul pe care se întemeiază cererea de revizuire. Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

”Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: 1. În cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. (1) de la comunicarea hotărârii definitive iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare, pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. (2) de la pronunțarea ultimei hotărâri.” Astfel, textul menționat prevede că termenul de revizuire este de o lună și se calculează, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ., când hotărârile au fost date de instanța de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare, iar pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2) (hotărâri potrivnice date de instanțe de recurs), de la pronunțarea ultimei hotărâri.

De asemenea, potrivit art. 101 alin. (3) C. proc. civ. “Termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.” Norma invocată reglementează un termen legal peremptoriu, astfel că depășirea lui atrage decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale extraordinară de atac, sancțiunea procedurală aplicabilă fiind aceea a respingerii cererii ca tardiv formulate, în temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ.

Așa cum deja s-a arătat, cererea de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 2826 din 10 aprilie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a fost formulată la data de 30 aprilie 2013 (așa cum rezultă din Dosarul nr. 2745/122/2011 al Înaltei Curți de Casație și Justiție), prin urmare, cu depășirea termenului legal de o lună de la pronunțarea ei, astfel cum prevede art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., motiv pentru care se va dispune respingerea ei ca tardiv declarată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul M.Gh. împotriva Deciziei civile nr. 2826 din 10 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2745/122/2011. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 noiembrie 2013. Procesat de GGC - LM