ÎCCJ, Decizia nr. 119/2019

ÎCCJ, Decizia nr. 119/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Prin Sentința penală nr. 318 din data de 22 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în baza art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina în sarcina inculpatului A., prin rechizitoriu, din infracțiunile de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen. și favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (2) din C. pen., în infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 272 alin. (1) și (2) și art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate în cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în primă instanță, respectiv, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/2016 din 6 iulie 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen. și favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (2) din C. pen. și a inculpatului B. pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

În cuprinsul actului de sesizare s-a reținut că Dosarul nr. x/2016 a fost constituit la data de 23.05.2016, ca urmare a disjungerii dispusă în Dosarul nr. x/2016, dosar format la rândul său prin disjungerea din Dosarul nr. x/2015 în care, prin rechizitoriul din data de 17.05.2016, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților C., D., E., F., G., H., I., J., SC K. SRL, ș.a. pentru comiterea de infracțiuni de corupție în legătură cu retrocedarea nelegală a unor imobile revendicate fără drept de inculpatul L. trimis în judecată prin același rechizitoriu, respectiv pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, spălarea banilor, dare de mită, abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.

S-a reținut în rechizitoriu că acuzațiile formulate împotriva inculpaților trimiși în judecată au vizat infracțiuni comise în perioada 2006 - 2013, în diferite forme de participație, în interesul obținerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov și M.. Astfel, începând cu 1 noiembrie 2006,C. împreună cu D., E., N., F. au constituit un grup infracțional (la care au aderat ulterior I., G., H., J.), având drept scop dobândirea întregii averi revendicate de L. în temeiul legilor speciale de retrocedare a proprietăților (Legea nr. 10/2001, Legea nr. 247/2005) prin infracțiuni de corupție/asimilate acestora, respectiv oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităților/instituțiilor deținătoare a acestor proprietăți sau altor persoane cu influență asupra funcționarilor publici în scopul determinării acestora să acționeze potrivit scopului grupului, instigarea și complicitatea la săvârșirea de către aceste persoane a infracțiunii de abuz în serviciu (prin punerea la dispoziție/semnarea înscrisurilor necesare), traficarea influenței reale asupra funcționarilor publici.

Legătura lui L. cu C. și asociații acestuia a fost determinată și s-a realizat pe fondul imposibilității celui prim menționat de a obține vreunul din bunurile pe care le-a revendicat în calitate de nepot de fiu al lui O., în condițiile în care nu a putut să justifice calitatea de persoană îndreptățită potrivit legii și să facă dovada că respectivele bunuri au fost expropriate de la antecesorul său și, mai mult, pentru unele dintre bunuri nu formulase cerere/notificare cu respectarea termenului prevăzut de lege. În acest context a căutat să intre în legătură cu oameni cu influență politică și cu resurse financiare care, în schimbul cedării unor părți importante din averea pretinsă, să determine funcționarii cu atribuții în domeniul luării deciziilor de retrocedare să aprobe cererile formulate cu eludarea dispozițiilor legale.

În anul 2005, în ansamblul preocupărilor sus-menționate, fiind nemulțumit de stadiul soluționării cererilor și de demersurile făcute de avocați sau mandatari, L. a intrat în legătură cu C. (prin intermediul numitei P., persoană care, de asemenea i-a fost prezentată ca având multe relații și, implicit influență și care s-a oferit să-i acorde sprijin în demersurile de identificare și recuperare a bunurilor preluate abuziv, în schimbul unei cote din dreptul de proprietate al bunurilor obținute), cunoscut la momentul respectiv și, de altfel, și ulterior ca o persoană influentă în lumea politică.

În cadrul discuțiilor purtate (în perioada august - septembrie 2006), bazându-se pe relațiile pe care le avea în lumea politică și astfel, pe influența pe care o putea avea asupra funcționarilor publici, direct sau prin intermediul asociaților săi, și intuind posibilitatea obținerii în mod necuvenit a unor bunuri de o valoare considerabilă, C. i-a promis lui L. că poate să îi recupereze averea revendicată, pretinzând că are relații în lumea politică și în justiție la cel mai înalt nivel, respectiv că, în calitate de fost șef al cancelariei primului ministru, Q., cunoaște politicieni de top, inclusiv pe primul ministru în funcție, A., și funcționari publici la nivelul instituțiilor centrale, că poate asigura serviciile unor firme de avocatură de renume, cu influență în justiție, făcând referire inclusiv la un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție aflat în relație cu unul dintre avocații de la firma de avocatură prezentată, cerând în schimb o parte considerabilă, între 50 - 80%, din fiecare bun care va fi obținut.

S-a reținut că numitul L. a fost de acord să cumpere influența pretinsă de C. și să îi dea acestuia un procent însemnat din ceea ce urma a se retroceda, cedându-i toate drepturile, succesorale și litigioase, asupra bunurilor respective, cu condiția însă ca C. să îi dea o sumă de bani în avans, date fiind eșecurile mandatarilor pe care i-a avut anterior, persoane care de asemenea erau cunoscute ca având influență în politică sau în justiție, chiar dacă nu la nivelul lui C..

Convins că prin influența și relațiile pe care le are poate obține bunurile respective și cunoscând valoarea de piață a acestora (avea deja casă la Snagov, iar zona Băneasa era, de notorietate, că era o zonă în plin avânt imobiliar), C. a fost de acord cu condiția pusă de L., dar pentru că nu dispunea de astfel de sume de bani de ordinul milioanelor de euro, a prezentat "afacerea" asociaților săi israelieni, numiții E. și F..

În ceea ce privește relația existentă între aceste persoane, s-a menționat faptul că E. a activat în România, până la formularea acuzațiilor împotriva sa în Dosarul nr. x/2015, în calitate oficială de consultant politic încă de la începutul anilor 2000, fiind pe rând consilier de imagine/politic pentru R. și S., Q. și T., A. și U., V. și S., o parte din această activitate fiind desfășurată împreună cu asociatul său N. (fost consilier al unui fost prim ministru israelian).

S-a precizat că E. ȘI N. au desfășurat în perioada 2005 - 2006 și alte afaceri în România, fiind asociați alături de H. în societatea W. SRL, având ca obiect principal de activitate marketing politic, cu care au dezvoltat nu doar o relație de afaceri, ci și o relație de prietenie, păstrată și în anii următori. În ceea ce îl privește pe H., acesta era și este un jurnalist cunoscut în România, care a acordat consultanță politică pentru Q., A. sau R., controlând ziarul X.. De asemenea, era binecunoscută relația acestuia cu A., care a participat invitat la nunta sa și cu care a menținut o legătură de prietenie după încetarea relațiilor comerciale derulate între U. și firma sa. În ceea ce-l privește pe F., s-a reținut că acesta controlează compania F., având o avere estimată de revista Y. la 3,6 miliarde de dolari. A intrat în afaceri în România în domeniul imobiliar în anii 2000, fiind unul dintre investitorii proiectului Roșia Montană.

În octombrie 2007 s-a înființat firma Z., companie cu profil imobiliar, având ca administrator pe inculpatul I., inculpatul C. deținând 50% din acțiuni, restul revenind offshore-ului AA., controlată de F., implicit de F.. Acesta este asociat în afaceri cu N., cunoscut pentru implicarea în dezvoltarea companiei BB., dar mai ales pentru faptul că a activat ca șef de cabinet al lui CC., fost prim ministru al Israelului. Din anul 2002, acesta activează în România și în țări din regiune (Ungaria, Austria, Serbia) ca și consultant politic și de PR.

Din înscrisurile de la dosar, s-a reținut că rezultă, de asemenea, legătura dintre N. și H., aceștia fiind asociați împreună cu E. în societatea DD., prin intermediul EE., care deține 30% din părțile sociale. Aceeași societate a avut încheiat un protocol de colaborare cu alte două companii străine, FF. (Israel) și GG. (SUA), în care este asociat N.. De asemenea, în societatea W. SRL, înființată în anul 2000, H., prin societatea HH. SRL, este asociat cu E..

Întrucât E. nu locuia permanent în România, acesta a avut nevoie de o persoană de încredere care să îi aducă la îndeplinire dispozițiile și să-l informeze permanent asupra stadiului afacerii. L-a ales pe I., persoană care a făcut parte din staff-ul său atunci când s-a ocupat atât de campania T. din anul 2004, cât și de campania U. din anul 2008. Ulterior, I. a ocupat funcția de consilier personal al șefului Cancelariei primului ministru în Guvernul A.

De asemenea, inculpatul I. apare alături de C., fiind dovedită astfel legătura apropiată dintre aceștia, în societatea II. SRL, unde C. deține 30% din părțile sociale, iar I. este administrator.

În realizarea scopului grupului, C. împreună cu ceilalți membrii, E., N., F., G., I., H., J. și D. și cumpărătorul de influență L. au ascuns natura ilicită a înțelegerii printr-un contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietății, încheiat între cumpărătorul de influență și societatea comercială K. SRL reprezentată de C..

Prin activitate infracțională desfășurată ulterior, prin comiterea de infracțiuni de corupție s-a reușit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, în anul 2007, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum și a M., în anul 2008, prejudiciul în dauna statului român fiind de 135.874.800 euro, sume care reprezintă, totodată, folos necuvenit pentru L., C. și asociații acestuia din grupul infracțional anterior menționat.

În perioada în care membrii grupului infracțional au reușit obținerea celor două bunuri - Pădurea Snagov și M. -, prin infracțiuni de corupție, respectiv anii 2007 - 2008, aceștia au fost implicați în mod direct și în activități politice, E. și H. acordând consultanță partidului aflat la guvernare, U., precum și primului ministru de la acel moment, A., consultanță cunoscută și promovată în mass-media. În plus, în aceeași perioadă, I. a fost angajat la Cancelaria primului ministru ca și consilier personal al lui B. (șeful Cancelariei), în activitatea desfășurată ocupându-se însă, exclusiv, de organizarea vizitelor în teritoriu ale primului ministru, vizite în care l-a și însoțit pe acesta.

În acest context, al implicării în viața politică, membrii grupului infracțional au pretins și au fost percepuți ca având influență la cel mai înalt nivel în statul român, aspect care a contat în realizarea înțelegerii infracționale cu cumpărătorul de influență, dar și în determinarea funcționarilor publici să aprobe retrocedările chiar cu încălcarea dispozițiilor legale. În concret, aceștia au pretins că pot obține retrocedarea bunurilor revendicate, urmare a relațiilor apropiate pe care le aveau cu primul ministru în funcție, relații notorii la acel moment (rezultate și din articolele de presă atașate la dosar - vol. III, dar și din declarațiile martorilor audiați), dovedite și prin acea că "omul lui E.", respectiv I., fusese numit consilier personal la Cancelaria primului ministru, A..

Fiind perceput drept consilier al prim-ministrului, I. a contribuit la întărirea convingerii cumpărătorului de influență L. în influența reală a grupului în lumea politică.

În acest context, pentru lămurirea legăturii între membrii grupului infracțional, a relațiilor acestora cu primul ministru din perioada 2007 - 2008, pentru a se stabili dacă primului ministru i s-a solicitat în vreun fel ajutorul pentru soluționarea favorabilă a cererilor de retrocedare de bunuri ori pentru valorificarea ulterioară a acestora, precum și pentru sa se stabili condițiile în care a fost angajat I., funcția deținută și nivelul real de influență al acestuia în Guvernul României, au fost citați pentru a fi audiați în calitate de martori în Dosarul nr. x/2015, A. și B..

În declarațiile date ca martori cei doi au făcut însă afirmații mincinoase și nu au spus tot ce știau în legătură cu faptele cu privire la care au fost întrebați, astfel că prin ordonanța din data de 16.05.2016 s-a dispus extinderea urmăririi penale și efectuarea în continuarea a urmăririi penale față de aceștia pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, iar în cazul lui A. și pentru infracțiunea de favorizarea făptuitorului.

1.2 STAREA DE FAPT

În cadrul actelor de cercetare efectuate în Dosarul nr. x/2015, pentru lămurirea cauzei s-a dispus citarea, pentru a fi audiat ca martor, a lui A., în condițiile în care erau indicii că acesta ar avea cunoștință de activitatea infracțională a grupului sus-menționat, prin prisma relațiilor de afaceri sau de prietenie avute cu membrii acestuia. Audierea lui A. s-a impus față de împrejurarea că: E. s-a sustras urmăririi penale și nu a putut fi audiat în cauză; H. a contestat orice implicare; I. s-a prevalat de dreptul la tăcere, iar C. a pretins în declarația dată ca inculpat, că a acționat doar ca simplu mandatar al SC K. SRL și în limitele mandatului încredințat. În aceste condiții, s-a apreciat că declarația lui A. ar fi contribuit la lămurirea unor împrejurări esențiale vizând legătura dintre aceste persoane și implicarea lor în activitatea infracțională cercetată.

Din convorbirile telefonice interceptate în cauză în baza unor mandate de siguranță națională emise în privința persoanelor cercetate în Dosarul nr. x/2015, precum și din declarațiile unora dintre martorii deja audiați la acel moment, a rezultat că A. a avut un contact permanent cu unii dintre membrii grupului infracțional, cu care a cooperat o perioadă în mod direct, ca prim ministru sau președinte de partid, și cu care s-a întâlnit apoi frecvent și cu regularitate în toată perioada activității infracționale cercetate (respectiv sfârșitul anului 2013).

Ținând cont de calitatea avută la momentul comiterii faptelor cercetate, aceea de prim ministru al României, dar și de calitatea de la momentul audierii ca martor, președinte al Senatului, s-a reținut că audierea lui A. este utilă și va fi concludentă, atât prin prisma relațiilor personale avute cu persoanele cercetate, dar și, eventual, a informațiilor pe care le putea deține și de care ar fi putut lua cunoștință și urmare a funcțiilor deținute în stat, declarația urmând a fi apreciată chiar prin prisma acestor funcții, care ar fi dat o garanție a veridicității celor declarate ca martor.

Așa fiind, A. a fost audiat la data de 15.04.2016, iar înainte de a i se lua declarația i s-a adus la cunoștință că urmează să fie audiat ca martor pentru lămurirea următoarelor aspecte: retrocedarea către L. a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (JJ.); actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri; implicarea inculpaților E., F., N., G. în procedurile de retrocedare. .

După depunerea jurământului de martor, în declarația dată, acesta a făcut afirmații mincinoase și nu a spus tot ce știa în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale asupra cărora a fost întrebat, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea cercetărilor și tragerea la răspundere penală a inculpaților din dosar, raportat la relațiile avute cu membrii grupului infracțional, și la împrejurarea că avea cunoștință despre faptele pentru care aceștia erau cercetați.

Astfel, A. a declarat necorespunzător adevărului că: nu a avut cunoștință de activitatea numiților E., C. și asociații acestora din grupul infracțional, vizând achiziționarea drepturilor succesorale ale lui L. în România; nu-l cunoaște personal pe numitul N. (asociatul lui E.); nu a discutat cu C. despre taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor obținute de L., negând orice legătură și orice întâlnire cu acesta, precum și faptul că ar fi cunoscut orice aspect legat de dobândirea și valorificarea bunurilor revendicate de L.; nu are relații apropiate și nu a păstrat legătura cu H. și E., cu care s-a întâlnit doar sporadic și nu a avut relații comerciale cu acesta din urmă și nici nu știa că are societăți care, în afara consultanței politice, se ocupă de activități economice, aflând din presă, urmare a comunicatelor DNA, despre acest dosar; nu a avut o relație apropiată cu I., ascunzând totodată că are cunoștință de relația apropiată a acestuia cu E.; nu l-a prezentat pe E. altor politicieni din România.

S-a reținut că aceste aspecte declarate de martor sunt necorespunzătoare adevărului, fiind contrazise de declarațiile altor martori sau suspecți audiați, dar și de datele rezultate în urma punerii în aplicare a unor mandate de siguranță națională, respectiv convorbirile purtate de inculpații din dosarul inițial x/2015, inclusiv cu A..

Astfel, fiind întrebat în mod expres despre relația cu E., H., N., F., I., dar și despre relația existentă între aceste persoane și implicarea lor în achiziționarea bunurilor revendicate de L., inculpatul A. a declarat următoarele:

"Pe E. l-am cunoscut în prima jumătate a anului 2007, iar acesta a acordat consultanță politică U.. Ulterior ne-am mai văzut sporadic dar nu am avut relații comerciale cu acesta, nici nu știam că are societăți care se ocupă de activități economice în afara consultanței politice.

Pe F. l-am cunoscut după anul 2008, fiindu-mi prezentat de E. ca fiind un important om de afaceri, dar nu-mi amintesc dacă a menționat că este unul dintre investitorii din proiectul Roșia Montană. Oricum la acel moment nu mai aveam vreo funcție publică, fiind doar deputat.

Nu-mi aduc aminte să-l fi cunoscut pe N., numele mi-e cunoscut dar nu pot preciza sigur dacă am auzit numele în presă sau într-o discuție, însă știam că face parte dintr-un grup de consultanți politici. Nu-l cunosc pe G..

Îl cunosc pe domnul I. care a lucrat consilier la Cancelaria Prim-ministrului în timpul mandatului meu, iar sarcina lui era aceea de a organiza vizitele în teritoriu împreună cu alte persoane din echipă. Nu știu cât a fost domnul I. consilier, nu cred că tot mandatul și nici nu pot să precizez cum a fost ales/numit în această funcție. L-am reținut întrucât în timpul vizitelor în teritoriu acesta îmi prezenta anumite puncte, aspecte în legătură cu obiectul vizitei. Nu știu care este legătura dintre I. și E. dar aceștia se cunosc.

Cu I. m-am întâlnit ulterior încetării funcției sale când a venit și m-a vizitat la Senat.

L-am cunoscut pe H. în calitate de ziarist, iar ulterior în perioada 2007 - 2008 U. a avut contract cu firma acestuia, pe probleme de comunicare, analiză politică. Nu știu dacă din firma lui H. făcea parte și E. dar au fost discuții/întâlniri la care au participat împreună. De asemenea, am dat curs invitațiilor publicației pe care o conduce (X.) pentru interviuri. Nu sunt prieten cu H., dar pot spune că am avut o relație apropiată la nivel de familie, dar care s-a încheiat. Atât cu E. cât și cu H. am încetat legăturile atunci când aceștia au acordat consultanță președintelui R. . Nu știu dacă au avut vreun contract cu acesta dar au jucat rol de consultanți politici.

(...)

Arăt că nu știam despre această intenție/afacere (achiziționarea drepturile succesoarele ale lui L. în România n.n.) pe care intenționau să o desfășoare în România. Fosta soție nu mi-a adus la cunoștință că a discutat cu E. despre aceste aspecte.

(...)

Cred că între cei doi (H. și E. n.n.) era o relație de colaborare în ceea ce privește consultanța. Nu pot să precizez mai mult de atât." (declarație martor A. în Dosar nr. x/2015)

În actul de sesizare s-a reținut că declarațiile sunt mincinoase, cu rea-credință inculpatul ascunzând adevărul, urmărind astfel să împiedice sau să îngreuneze ancheta penală desfășurată împotriva unor persoane cu care are relații apropiate de prietenie, din actele dosarului (articole de presă, comunicate) rezultând că acesta a cunoscut acuzațiile aduse inculpaților din Dosarul nr. x/2015, răspunzând chiar în interviuri date în presă întrebărilor reporterilor privind implicarea sa ori menționarea numelui său în așa numitul "dosar al retrocedărilor". Mai mult, inculpatul a știut de existența acestui dosar chiar înainte ca acuzațiile să fie făcute public, în condițiile în care fosta soție, KK., a fost audiată ca martor înainte de efectuarea urmăririi penale în cauză, împotriva unei persoane determinate, iar inculpatul a dat de asemenea interviuri în presă cu privire la posibila implicare (afirmată de unii ziariști) a fostei sale soții.

Cercetările efectuate au stabilit că A. are o relație apropiată cu E., care a lucrat împreună cu H. pentru campania U. din anul 2008, păstrând legătura cu acesta și după încetarea contractului, contrar celor susținute de inculpat.

Din înscrisurile de la dosar, precum și din declarațiile martorilor, s-a apreciat că rezultă faptul că H. și E. au încheiat un contract cu U. având ca obiect consultanță politică/electorală, derulat în perioada 2007 - 2008 (perioadă în care s-au retrocedat bunurile Pădurea Snagov și M.), dar aceștia au prestat astfel de servicii și pentru inculpatul A., candidat la alegerile parlamentare din anul 2008 pentru Camera Deputaților într-un colegiu electoral din județul Ilfov. Deși cei doi ar fi trebuit să asigure strategia electorală a partidului la nivel național, s-au ocupat în mod direct și de strategia de campanie a candidatului A., fără a se încheia vreun contract distinct, separat și cu acesta.

Dacă între A. și H. exista o relație de prietenie la acel moment, care dura deja de mai mulți ani (din anul 2005 sau 2006), soțiile celor doi fiind prietene, prin intermediul acestuia, dar și urmare a contractului de consultanță politică derulat, s-a realizat și legătura apropiată între E. și inculpat, legătură care durează și la momentul actual (fapt dovedit de convorbirile telefonice interceptate în cauză cu autorizarea prealabilă a judecătorului, convorbiri purtate la sfârșitul anului 2015, redate în dosar).

Sub acest aspect, s-a subliniat faptul că în anul 2008, E. a fost văzut în repetate rânduri la Guvernul României, vizitându-l pe premierul de atunci A., vizite nejustificate prin prisma activității premierului, cu atât mai mult cu cât contractul de consultanță cu partidul din care cel din urmă făcea parte era încheiat. S-a precizat că la momentul respectiv, E. și asociații săi din grupul infracțional, făceau demersuri asidue pentru a obține, prin corupție, bunuri revendicate de L., iar în această activitate, pentru a-l convinge pe cel din urmă că grupul are influență reală, dar și pentru a determina funcționari să încalce legea la soluționarea cererilor de retrocedare, s-a prevalat de legătura cu primul-ministru, afirmată prin prisma faptului că atât E., cât și I. lucrează ca și consilieri ai acestuia.

Deși persoane din anturajul inculpatului A. au declarat, ca martori, că E. l-a vizitat pe acesta la guvern, s-a reținut că inculpatul a ascuns cu bună-știință în declarația dată ca martor acest aspect, declarația fiind mincinoasă prin omisiune, în condițiile în care sensul acestei declarații date ca martor a fost acela că nu a avut o relație personală cu E., care a lucrat doar pentru partid și nu pentru el personal, urmărind prin aceasta să-l ajute pe E., dar și pe H. și pe ceilalți inculpați din Dosarul nr. x/2015 să-și poată susține o apărare în sensul că nu ar fi avut o relație cu primul-ministru și, prin urmare, nu ar fi putut-o invoca în activitatea de trafic de influență de care erau acuzați.

În acest sens, s-au redat declarațiile date de martorii LL., MM., H., NN.:

"În campania electorală din anul 2008 am deținut funcția de coordonator organizatoric al campaniei, coordonator politic fiind OO.. Partidul avea un contract de consultanță politică cu firma lui H., contract care privea inclusiv campania electorală. Precizez că pentru campania electorală la contractul cadru cu firma lui H. s-a încheiat o anexă, cu serviciu și costuri separate.(...)

Din câte am văzut eu A. avea încredere în H. și sfaturile politice date de acesta. Îl suna tot timpul și se consulta cu el. Atunci când se făcea o prezentare mai largă de strategie politică sau un sondaj de opinie într-un moment important, spre exemplu în precampanie, venea E., cu care H. avea contract de consultanță din câte știu. Eu l-am văzut pe E. de 5 sau 6 ori în campaniile electorale din perioada respectivă. (...)

Precizez că la cele mai multe prezentări făcute de E. a fost prezent și A. și știu că E. s-a întâlnit și la Guvern cu A. în perioada respectivă." (declarație martor LL.)

"Nu am fost implicat în campania electorală a premierului sau a partidului la nivel de decizie. Știu că de campania electorală din anul 2008 s-au ocupat ca și consultanți E. și încă o persoană, al cărei nume nu mi-l amintesc, dar de asemenea străin." (declarație martor MM.)

"Cred că am asigurat consultanță și pentru A. care a candidat ca parlamentar, dar în cadrul contactul existent, nu am încheiat un contract separat cu acesta. Nu știu dacă I. a fost implicat în campania electorală a domnului A.. Din câte îmi amintesc campania electorală a acestuia a fost coordonată de președintele organizației Ilfov a U. de la acea dată, PP.. Eu nu l-am văzut pe I. pe teren pentru că eu nu am fost niciodată în Ilfov, județul în care a candidat domnul A.." (declarație martor H.)

"I. a venit la început în acest grup cu E. și au discutat cu premierul la Guvern. Nu am participat la aceste discuții pentru că erau discuții de partid. Ulterior l-am mai văzut pe I. la Cancelarie în special în a doua parte a anului 2008, dar nu îmi amintesc să fi primit însărcinări de serviciu în cadrul Cancelariei. Eu cel puțin nu i-am cerut vreodată așa ceva. Cred că l-am văzut cam o dată pe lună venind la cabinetul primului ministru și intra în biroul domnului A. la discuții. Au fost cazuri în care el nu a intrat în birou, ci doar E. cu care venise. Nu îmi amintesc cât de des a venit E. la Guvern, dar a venit de mai multe ori." (declarație martor NN.)

În continuare, s-a reținut că din probele dosarului a rezultat că după alegerile generale din anul 2008, contractul dintre firma lui H. și U. a încetat și din cauza faptului că inculpatul A. a fost înlocuit la conducerea partidului, dar contrar declarațiilor inculpatului, relația lui cu H. și E. a rămas în continuare una apropiată, A. participând la evenimente personale sau petrecând concediile împreună. În acest sens, s-a făcut referire la declarațiile martorilor D., QQ., KK., dar și la corespondența electronică purtată de inculpat cu H., descoperită în urma perchezițiilor informatice efectuate asupra mediilor de stocare ridicate de la acesta din urmă, cu autorizarea instanței.

"Nu știu care a fost relația dintre E. și A., dar în octombrie 2009, aflându-mă în Israel pentru un alt eveniment, am fost invitat de E. la o petrecere organizată cu ocazia zilei sale de naștere, unde se afla și domnul A. cu soția. Cred că E. a aflat de la C. de vizita mea, întrucât la acel moment i-am spus acestuia că merg în week-end în Israel. La acea petrecere au participat C. și H., împreună cu soțiile. Nu-mi amintesc să fi văzut alți politicieni." (declarație martor D.)

"Cred că în 2006 sau 2007 am fost împreună cu un grup de politicieni români în Israel cu ocazia sărbătorilor de Paști, la invitația lui E.. Am participat la sărbătorirea zilei de naștere a acestuia sau a tatălui lui, nu mai rețin. Am fost împreună cu RR., A. - prim ministru la acea dată, C., H.. Toți am fost cu familiile. Nu am discutat afaceri, cel puțin nu în prezența mea." (declarație martor QQ.)

"Precizez că am participat la nunta lui H. în anul 2007 - 2008 la care a fost prezent și E.." (declarație martor KK.)

Împrejurarea că inculpatul A. a păstrat o legătură apropiată cu E. și H. și după decembrie 2008, contrar celor declarate de cel dintâi, ca martor, s-a menționat că rezultă și din convorbirile telefonice interceptate în baza unor mandate de siguranță națională autorizate în condițiile legii speciale de către judecătorul de la Înalta Curte de Casație și Justiție, redate în procesele-verbale atașate la dosarul inițial x/2015 (convorbiri redate integral în vol. III al prezentului dosar). Din conținutul acestor convorbiri, rezultă că E. și inculpatul A. au discutat și s-au întâlnit cu regularitate, de fiecare dată când primul a venit în România (o dată pe lună sau chiar mai des în perioada valabilității mandatului, respectiv la datele de 09.02.2012, 26.03.2012, 02.04.2012, 07.05.2012, 08.05.2012, 15.05.2012, 04.06.2012, 01.07.2012, 16.07.2012, 23.07.2012, 19.11.2012, 07.01.2013, 08.01.2013, 07.03.2013, 19.08.2013, 16.09.2013), că au o relație apropiată, vorbind cu familiaritate, și că E. l-a vizitat pe inculpat la domiciliu, la ore (dimineața devreme) la care în mod normal nu se fac vizite oficiale.

În cuprinsul actului de sesizare au fost redate următoarele convorbiri:

Convorbirea din data de 09.02.2012, ora 14:01:10, purtată de E., care l-a contactat pe A., cu următorul conținut:

A.: Bună, E..

E.: Bună, A., ce mai faci? Ocupat?

A.: Nu tocmai ocupat, dar am răcit.

(...)

E.: Sigur, sigur, sigur! Stai în pat, bea ceai și fă-te bine.

A.: Sigur.

E.: ... și ne vedem săptămâna viitoare cu plăcere.

A.: Da? OK.

E.: OK, A..

A.: Aștept telefonul tău săptămâna viitoare, atunci.

E.: OK, pa, pa.

A.: Pa.

Convorbirea telefonică purtată în ziua de 02.04.2012, ora 11:17:56, de E. și A. cu următorul conținut:

A.: Salut!

E.: Salut, domnule! Ce mai faceți?

A.: E., salut! Bună dimineața și bine ai venit la București!

E.: Mulțumesc! E vreun moment convenabil pentru tine astăzi?

A.: Am o întâlnire la... la prânz și.

E.:Îhî! Și eu.

A.: Apoi, voi merge la Parlament. Practic, după amiază pot să fiu disponibil.

E.:Foarte bine. La ce oră vrei să stabilim?

A.: Ceva de genul... 17:00?

(...)

Convorbirea telefonică purtată în ziua de 15.05.2012, ora 08:23:25, de E. și A. cu următorul conținut:

E.: Bună dimineața, domnule!

A.: Bună dimineața. Bună dimineața.

E.: Ce mai faceți?

A.: Bine, sunt cu copilul cel mic, îl duc la școală, și de acea nu voi putea să ajung la nouă fără un sfert.

E.: Și la ce oră vă convine?

A.: La nouă fix.

E.: A, OK! OK, mulțumesc.

A.: Pentru că avem.

E.: Nici o problemă, A., te aștept jos, nici o problemă.

A.: Dacă ajung mai devreme, te sun pe numărul acesta.

E.: Nici o problemă. Mulțumesc.

A.: OK, bine, pa.

Convorbirea telefonică purtată în ziua de 23.07.2012, ora 21:47:41, de E. și A. cu următorul conținut:

E.: Salut, A.! Ce mai faci?

A.: Salut, E.! M-am întors acasă.

E.: A, bine. Întâlniri lungi.

A.: Da. Cam... cam lungi.

(...)

E.: OK. Și la ce oră te trezești mâine dimineață?

A.: 07:30.

E.: E Ok dacă trec pe la tine la 07:45 pentru 10 minute - 5 minute, doar să-ți spun ceva?

A.: 07:45?

E.: Sau 08:00, când vrei.

A.: 08:00, 08:00.

E.: La ora 08:00 trec pe la tine pentru 5 minute.

A.: Da.

E.: Nici nu trebuie să intru, nimic, doar să-ți spun ceva și apoi plec.

A.: Da, da, Ok, Ok. Te rog.

E.: 08:00?

A.: Da.

E.: Perfect. Voi fi la tine.

A.: Ok. Te voi aștepta.

E.: Îți voi aduce.

A.: Ok.

E.: OK. Mulțumesc. Noapte bună! Mulțumesc

A.: Te voi aștepta, pa! Noapte bună!

Convorbirea telefonică purtată în ziua de 19-11-2012, ora 15:31:56, de E. și A. cu următorul conținut:

A.: Salut!

E.: Bună!

A.: Bună!

E.: Scuze, nu mai aveam servicii SS., telefonul meu nu mai mergea. Acum este ok.

A.: Nicio problemă.

E.: Sunt aici până mâine seară.

A.: Da.

E.: Și de asemenea sunt disponibil astăzi...Hai să zicem după ora șase și jumătate, șapte. Deci spune-mi! Mâine la ce oră vrei tu.

(...)

A.: Îți convine să ne vedem?

E.: Tot ce vrei tu mie îmi convine.

A.: Da? Atunci hai să ne vedem la mine acasă la ora nouă.

E.: La tine acasă . . . . . . . . . .La tine acasă, la nouă?

A.: Da.

Convorbirea telefonică purtată în data de 16.09.2013, la ora 21:54:29, de numitul E., care îl contactează pe numitul A. cu următorul conținut:

A.: Bună, E.!

E.: Ce mai faci?

A.: Mă uit la o dezbatere pe B1 (...)

E.: Da. Eu tocmai ce am ajuns. Ești liber mâine la micul dejun?

A.: Dacă este urgent, pot anula... pentru că am o programare mâine la ora 09:00. De fapt, la 09.30, dar pot aranja ceva.

E.: Pot veni la tine acasă înainte de întâlnirea ta, dacă vrei.

A.: Da. Poți veni la 08.30?

E.: La ce oră îmi spui, voi fi acolo.

A.: Ok.

E.: E perfect la 08.30.

A.: Da? Bine.

E.: Ok. Grozav.

A.: Te aștept, E..

În continuare, s-a apreciat de către procuror că aceste convorbiri telefonice, redate exemplificativ mai sus, dovedesc că inculpatul A. a menținut o relație apropiată cu E. și după încetarea contractului de consultanță încheiat cu U. și chiar după ce ultimul a început colaborarea cu S., într-una dintre convorbiri făcându-se referire expres la această colaborare și la faptul că E. are o întâlnire la sediul din str. x - sediul central al acestui partid -, fără ca aceasta să afecteze negativ tonul discuției sau planul interlocutorilor de a se întâlni, ceea ce dovedește în plus faptul că declarația inculpatului A. a fost mincinoasă și sub acest aspect:

În continuare, a fost redată discuția telefonică purtată în ziua de 26.03.2012, ora 12:34:00, de E., care a fost contactat de A., cu următorul conținut:

E.: Da, A..

A.: Bună! (...)

A.: Da. Ascultă, am o întâlnire la 15:30, TT., chiar în fața...

E.: Și când termini, pentru că eu am o întâlnire în Modrogan, la 14:30.

A.: Înțeleg. Cred că se va termina la 16:30-17:00, ceva de genul acesta.

E.: Ok. Dacă e în jur de 17:00, cred că voi termina în Modrogan. Dacă nu, ce faci după, unde te duci după aceea?

A.: Mă duc acasă.

E.: Dacă e ok, poate trec pe la tine pentru 5 minute.

A.: Da.

E.: Te voi suna când termin în Modrogan, pentru că am o întâlnire cu multe persoane acolo, și am stabilit-o acum o săptămână. Când termin, te sun, și oriunde ai fi, vin să te văd.

A.: Te rog!

E.: Foarte bine.

A.: Aștept telefonul tău.

E.: Ok. Mulțumesc, A.!

S-a reținut că din datele rezultate în urma punerii în aplicare a mandatelor de siguranță națională a reieșit, de asemenea, că inculpatul A. a menținut o relație apropiată și cu H., chiar după încetarea colaborării acestuia din urmă cu U., cei doi întâlnindu-se frecvent, petrecând concedii împreună, astfel că declarația inculpatului dată în calitate de martor a fost mincinoasă, acesta susținând nereal că nu a avut astfel de întâlniri după anul 2008, când a început colaborarea lui H. și E. cu fostul președinte R.. Această declarație a fost făcută de inculpat, de asemenea, cu rea-credință, negând întâlnirile cu H. și faptul că a menținut o relație apropiată cu acesta, a evitat să răspundă la alte întrebări vizând activitatea și colaborarea acestuia din urmă cu E. pentru obținerea și valorificarea bunurilor revendicate de L., aceste întrebări nemaiputând fi adresate în continuarea audierii din moment ce inculpatul a negat chiar faptul menținerii legăturii cu aceste persoane, condiție premisă pentru a cunoaște orice aspect legat de activitatea lor.

În continuare a fost redată discuția telefonică purtate în ziua de 20.09.2011, ora 11:17:03, de H., care este contactat de A., cu următorul conținut:

H.: Da, A.!

A.: Te pup, H., ce faci?

H.: Uite, bine, mă fâțâiam.

A.: Te fâțâiai? Mișto! Ce vroiam să te întreb: Mai ai cumva niște desene de-alea, de UU., cum mi le-ai dat mie pe alea?

H.: Da, da, mai am...

A.: Mai ai?

H.: Îhî, îhî...

A.: Da ?

H.: Îhî...

A.: Și unde le ai? Acasă, bănuiesc.

H.: Le am acasă, da.

A.: Aici, în București?

H.: Da.

(...)

A.: În seara asta sunt acasă... Nu, nu sunt acasă, că mă duc la șase jumate este lansarea noului x, la Ambasada Italiei.

H.: Ok, păi atunci... Nu, că voiam să... azi mă duc la Snagov, de aia ziceam că treceam seara pe la tine.

A.: Nu, dar stai, nu, că eu m-am mutat în București.

H.: A, te-ai mutat în București?

A.: M-am mutat în București. Am uitat să îți spun, sunt în București.

H.: A! Păi...

A.: Ieri m-am mutat.

H.: Da? În Plevnei?

A.: În Plevnei, sigur, da.

H.: Da. ..Păi și cum vrei să facem? Ne întâlnim mâine, dacă vrei, în Plevnei. Mâine dimineață.

De asemenea, a fost redată convorbirea telefonică purtată în data de 10.01.2012, la ora 11:11:58, H. fiind contactat de A., cu următorul conținut:

H.: Salut, A.!

A.: Te salut!

H.: Ce faci?

A.: Mi-e foame!

H.: De dimineață, așa? La cât vrei să ne vedem?

A.: Păi, nu știu, cum ai tu programul?

H.: Am liber. Am liber.

A.: Ai liber? Măi, eu mă duc la 12.00, la Parlament...

H.: Da. ..

A.: ...stau vreo juma’ de oră - 40 minute, nu mai mult și după aia.

H.: Păi și unde vrei ?

A.: Pe la unu jumate putem să ne întâlnim oriunde. Nu știu, unde vrei? Ai vreo preferință?(...)

A fost redată și discuția telefonică purtată în ziua de 17.04.2012, ora 13:59:35, de către H., care l-a contactat pe A. cu următorul conținut:

A.: Alo?

H.: Salut, A.!

A.: Alo, da? Alo?

H.: Ce faci?

A.: Salut! Uite, sunt la Parlament.

H.: A, da?

A.: Da.

H.: Hai că nu te țin mult. Uite, vorbeam cu E. acuma și ziceam dacă mâine ai chef de un prânz, că e și el aici?

A.: A... da, da. Cu. .. cu mare plăcere, sigur că da.

H.: VV.?

A.: VV., perfect. Îhî! Bine.

A fost redat și mesajul scris, trimis în ziua de 04.01.2013, ora 11:02:04, de H. lui A. cu următorul conținut:

Ai timp sa vorbim peste 30 min?

Convorbirile redate anterior, s-a apreciat că relevă nu doar faptul că inculpatul A. s-a întâlnit după anul 2008 cu H., ci și că, cei doi au păstrat o relație apropiată de prietenie, în virtutea căreia H. l-a vizitat acasă pe inculpat și, mai mult, a fost la curent cu amănunte intime, de familie, din viața acestuia. În acest sens a fost menționată convorbirea telefonică purtată de H. la data de 10.01.2012 în cadrul căreia E. îi cere să îl invite pe inculpat la cină, dar H. refuză, cu motivarea că acesta nu ar putea veni pentru că are program în familie.

Astfel, fost redată convorbirea purtată în data de 10.01.2012, la ora 19:14:04, E. fiind contactat de H., cu următorul conținut:

E.: Alo!

H.: Da, E..

E.: Vrei să-l inviți pe A. la cină?

H.: Nu, dacă e cu copilul, nu se poate.

E.: Ce?

H.: E cu copilul în seara asta, nu poate.

E.: Ok.

De altfel, s-a subliniat faptul că în declarația dată ca martor de către H. în prezentul dosar (declarație care a fost apreciată prin raportare la dreptul martorului de a nu se autoincrimina având în vedere că în Dosarul nr. x/2015 acesta a fost trimis în judecată pentru aderare la grupul infracțional constituit de E., F., C., N. și D.), acesta recunoaște că s-a întâlnit cu inculpatul și după anul 2008, precizând totodată că cel din urmă și E. s-au întâlnit frecvent, contrazicând o dată în plus declarația dată ca martor de A.:

"După 2009 m-am întâlnit sporadic cu A.. Bănuiesc că E. a ținut legătura cu A. și știu că s-au întâlnit în câteva rânduri. (...) M-am întâlnit în același timp cu cei doi de vreo trei ori, am luat masa împreună. (...) În ceea ce privește relația lui A. cu E., din câte știu nu au făcut afaceri împreună, relația era amicală, între doi oameni pasionați de politică. Nu am intermediat relația E. - A. decât în faza de început, în 2008 când am încheiat contractul cu U., E. fiind asociatul meu în activitatea de consultanță prestată." (declarație de martor H.)

Tot din convorbirile telefonice interceptate, s-a reținut că rezultă că declarația inculpatului A. a fost mincinoasă și prin faptul că a negat că ar avea cunoștință de orice fel de afaceri derulate de E. în România, cu excepția celei de consultanță politică, în condițiile în care din discuțiile interceptate, menționate mai sus, rezultă că cel din urmă a apelat și s-a întâlnit cu inculpatul în repetate rânduri după ce acestuia i-a încetat mandatul de prim-ministru, pentru afaceri, rezultând astfel indicii ca cei doi să fie chiar parteneri în alte domenii decât cel investigat în Dosarul nr. x/2015

A fost redată discuția telefonică purtată în ziua de 02.07.2012, ora 10:56:53, de E., care este contactat de un DOMN (din Israel), cu următorul conținut:

E.: Alo?

Domn: Ce faci?

E.: Hei... care-i situația?

Domn: Bine. La tine ce se întâmplă?

E.: Bine. întâlniri, bune, importante, totul e bine... Alerg, sunt la unu la șef... însă mai am întâlniri importante de dimineață, am făcut și... prinț și trei întâlniri și alte lucruri... Vedem.

Domn: ... (neinteligibil -n.n.)...ieri seară?

E.: Ce ?

Domn: .. .(neinteligibil - n.n.).. .se întoarce la.. .(neinteligibil - n.n.).

E.: Nu știu dacă revine WW.(?)-ul, dar avem cel puțin o strategie.

Domn: Bun.

(...)

E.: I-am spus că noi... i-am spus tot. Despre XX. despre asta... i-am spus: vezi, că ne-am eliberat săptămâna pentru... pentru că am zis că săptămâna asta...(neinteligibil - n.n.)...să terminăm cu asta... înțelegem că este vacanță... Trebuie să vedem ce se întâmplă săptămâna viitoare. Nu vreau să îi spun direct date... lasă-l să revină și să spună că e afacere... vom stabili data... I-am spus: ascultă dacă tu nu direcționezi asta, nu se va întâmpla... trebuie să o faci tu personal. Și gata, a înțeles chestia.

Domn: Ok. Totul e clar. Foarte bine. Ok. Anunță-mă după întâlnirea cu... la unu... Cum a fost.

E.: Desigur. Și am... ieri am avut... auzi x mi se pare real, ce să-ți spun?! Am acum încă două întâlniri... dar pare real.

Domn: Da. Trebuie...(neinteligibil - n.n.)...de situația asta... Nu este îndeajuns. Pentru că este foarte important ca tu.. .(neinteligibil - n.n.).

E.: E clar. De aceea mă și duc să vorbesc despre asta la unu.

Domn: Da, discută liber.

E.: Bine.

Domn: ...(neinteligibil - n.n.)...spre binele țării.

E.: Clar, clar. Haide. Pa. .

Domn: Pa. .

Prin trimitere la cuvântul "(...)" s-a apreciat că, în realitate, E. se referea la A., fiind de notorietate că numele acestuia este asociat cu această marcă de automobile, iar în perioada respectivă, așa s-a arătat, au existat numeroase întâlniri ale lui E. cu A., una fiind chiar în ziua anterioară acestei convorbiri telefonice, respectiv în data de 01.07.2012,confirmându-se astfel, că persoana cu care s-a întâlnit E. era A..

A fost redată și discuția telefonică purtată în ziua de 01.07.2012, ora 13:59:15, de E. și A. cu următorul conținut:

A.: Bună, E.!

E.: Ce faci?

A.: Sunt foarte bine pentru că, imaginează-ți, e o zi însorită, sunt în piscină, nu e rău.

E.: Unde ești, în Snagov?

A.: În Snagov, da.

E.: Am trecut pe lângă casa ta.

A.: Prin fața casei mele?

E.: Da, pentru că am o întâlnire în Snagov și șoferul meu a crezut din greșeală că vin la tine, pentru că nu i-am spus exact, așa că a trecut prin fața casei tale.

A.: Vino!

E.: Nu, am plecat deja, pentru că voi întârzia la întâlnire, pot veni mai târziu. Când pleci de acasă?

A.: În jur de 16:30 - 17:00.

E.: Foarte bine. Poate vin în jur de 16:00 să te salut.

A.: Te rog! Bem cafeaua împreună.

E.: Da, sigur. Mai am o întâlnire aici, care se va termina pe la 16:00 și apoi pot veni pe la 16:10.

A.: Ok.

E.: Referitor la ziua de mâine, în principiu, am o întâlnire foarte importantă la Londra, la 18:00. Am un zbor la 17:00, care ajunge la Londra la 18:30, din păcate. Va trebui să mai aștept câteva ore pentru a vorbi cu americanii, pentru că vin din State. Să văd dacă pot muta întâlnirea la 19:30, abia atunci pot confirma pentru 13:00.

A.: Ok.

E.: Vei fi și tu?

A.: Da.

E.: Foarte bine. Te anunț în câteva ore.

A.: Ok. (...)

S-a reținut în cuprinsul rechizitoriului că inculpatul A. în declarația dată, deși a fost întrebat în mod direct despre E. și afacerile derulate de acesta în România, cu rea-credință a ascuns că s-a întâlnit în repetate rânduri cu E. și au discutat despre afaceri, aspecte ce rezultă din convorbirile interceptate, anterior menționate.

S-a apreciat că declarațiile inculpatului A. date în calitate de martor au fost nesincere și în ceea ce privește relația cu colaboratorii lui E., N. și I., în sensul că în activitatea profesională nu a lucrat în mod direct cu primul, iar pe al doilea "nu-și amintește să-l fi cunoscut".

În ceea ce-l privește pe N. s-a reținut că, din declarațiile persoanelor audiate, rezultă că acesta a lucrat în mod direct în România ca și consultant politic împreună cu E., fiind implicat încă din campania electorală pentru alegerile prezidențiale din anul 2004. În mod evident, raportat la această activitate, era cunoscut în rândul clasei politice, cel puțin la nivelul liderilor politici, iar inculpatul, în permanență a deținut o funcție de conducere sau o funcție de reprezentare la cel mai înalt nivel în stat, astfel că, dacă a avut cunoștință despre activitatea desfășurată de E., în mod evident a avut cunoștință și de inclusiv N.. Aceasta cu atât mai mult cu cât N. avea o notorietate mai mare decât E. prin prisma faptul că a deținut funcția de consilier al primului-ministru al Israelului, CC., unul dintre cei mai cunoscuți politicieni ai acestei țări. S-a subliniat faptul că fosta soție a inculpatului a declarat că-l cunoaște pe N., cu care a stat la masă al nunta lui H. care a avut loc în Franța, acesta fiind unul dintre apropiații lui E.. În aceste condiții, s-a reținut că declarația inculpatului apare ca mincinoasă, fiind dată doar pentru a favoriza persoanele cercetate în Dosarul nr. x/2015, inclusiv pe N., persoane despre care a avut cunoștință din presă și comunicatele DNA că sunt cercetate pentru grup infracțional organizat. Negând că l-ar cunoaște pe acesta, inculpatul A. a evitat orice fel de întrebare la care era obligat să răspundă în legătură cu activitatea lui în România.

"L-am cunoscut pe I. în anul 2004 în campania electorală a T. pentru alegerile din anul respectiv. Eu eram managerul campaniei pentru alegerile locale, iar I. făcea parte din echipa de consultanță externă E., N. și încă un american, al cărui nume nu mi-l amintesc acum." (declarație de martor H.)

"Pe E. l-am cunoscut în 2003 și a devenit șef al grupului de experți străini pentru campania electorală a lui Q. la alegerile prezidențiale din 2004. Q. ni l-a prezentat pe E., nu știu de unde îl cunoștea. M-am întâlnit ulterior cu E. cu care am discutat despre campaniile electorale care au urmat.(...)

Pe N. l-am cunoscut tot atunci când l-am cunoscut și pe E., cel puțin așa îmi amintesc acum. Cred că era adjunctul lui E.." (declarație martor QQ.)

"Pe N. l-am cunoscut la nuntă la H. fiindu-ne prezentat de E.. Eu am fost însoțită de fostul meu soț A. și am stat împreună cu N. și soția acestuia la masă. Nu-mi amintesc să fi lucrat pentru soțul meu în campanie." (declarație martor KK.)

În ceea ce îl privește pe I., s-a reținut că inculpatul A. a dat, de asemenea, declarații mincinoase ca martor în legătură cu relația avută cu acesta, cunoscând acuzațiile aduse inculpaților din Dosarul nr. x/2015, inclusiv faptul că pentru a întări convingerea cumpărătorului de influență L. în reușita demersului său, membrii grupului infracțional au făcut referire la funcția deținută de I., aceea de consilier personal al primului-ministru de la acel moment, inculpatul A..

Deși în declarația dată ca martor, inculpatul a arătat că I. a lucrat la Cancelaria primului ministru, a ascuns legătura reală avută cu acesta și faptul că a lucrat în subordinea sa directă, fiind trimis pentru a fi angajat la guvern de către E..

Astfel, coroborând declarațiile martorilor MM. (consilier de stat în cadrul Cancelariei primului ministru), LL. (secretar general al U.), H. și YY. s-a apreciat că rezultă că, între E., H. și A. a existat o relație apropiată, care a continuat și după ce primii doi nu au mai acordat consultanță politică/electorală pentru ultimul și partidul politic al acestuia. În cadrul și în considerarea acestei relații, omul de încredere al lui E., I., a fost angajat ca și consilier personal la Cancelaria primului ministru A., cu care acesta lucrat, în fapt, în mod direct. Mai mult, faptul că cei doi s-au cunoscut și au colaborat îndeaproape rezultă și din aceea că în timpul campaniei electorale din anul 2008 pentru alegerile parlamentare, I., deși angajat în continuare la Guvern, s-a ocupat de campania electorală personală a lui A., care a candidat într-un colegiu electoral din județul Ilfov, campanie coordonată de asemenea de E. și H.. În cadrul Cancelariei primului ministru, relația lui I. cu E. a fost cunoscută de toată lumea, fiind de notorietate.

"L-am cunoscut pe I. în anul 2004 în campania electorală a T. pentru alegerile din anul respectiv. Eu eram managerul campaniei pentru alegerile locale, iar I. făcea parte din echipa de consultanță externă E., N. și încă un american, al cărui nume nu mi-l amintesc acum. La acel moment I. era translator.

După alegeri nu am mai știut nimic de acesta până în perioada 2008-2009 când firma mea, W., a acordat consultanță pentru alegeri U., iar I. a fost readus de E. pentru a lucra pentru el în zona strategiei politice. Precizez că eu și echipa mea ne ocupam de partea de comunicare (rapoarte de monitorizare presă, sugestii de reacții, dr