ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului în casație de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1280 din 02.11.2018, Judecătoria Focșani a dispus în baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea inculpatului A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 alin. (1) C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice din art. 297 alin. (1) C. pen.);

În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 alin. (1) C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice din art. 297 alin. (1) C. pen.) - faptă comisă la data de 19.01.2015;

În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 alin. (1) C. pen. [prin schimbarea încadrării juridice din art. 297 alin. (1) C. pen.] - faptă comisă la data de 19.01.2015;

În baza art. 276 alin. (3) C. proc. pen., s-a luat act că părțile vătămate SC N. SRL Broșteni, jud. Vrancea și Ocolul Silvic O., jud. Vrancea, nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 276 alin. (1) C. proc. pen., s-a luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare în sumă de 2.800 RON (din care 1.000 RON din faza urmăririi penale și 1.800 RON din faza judecății), au rămas în sarcina statului.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 24.12.2014, inculpatul A., în calitate de șef de district în cadrul Ocolului Silvic O. și titular al dispozitivului de marcare de formă rotundă x, încălcând prevederile legale în domeniu, a pus în valoare un umăr total de 245 arbori care nu se încadrau în categoria produselor de igienă sau accidentale (207 din specia rășinoase și 38 din specia fag), cu un volum de 481 mc, în partida de masă lemnoasă nr. x Accidentale I, în suprafață de 5 ha pădure, proprietatea SC N. SRL Broșteni, în UP P.. Ulterior, inculpatul a întocmit în fals carnetul de inventariere-marcare înregistrat la aceeași instituție silvică cu nr. x/31.12.2014, care a stat la baza constituirii partizii nr. 238 Acc. I P., în care a consemnat date neconforme cu realitatea, cei 245 arbori puși în valoare și înscriși în carnet fiind preponderent din clasa a I-a de calitate, neîncadrându-se în categoria arborilor accidentați ori vătămați, aducând astfel un prejudiciu total de 48.875 RON, fondului forestier național.

La data de 19.01.2015, inculpatul B., în calitate de șef al Ocolului Silvic O., cu încălcarea prevederilor legale în domeniu și fără a verifica legalitatea punerii în valoare, a aprobat și autorizat partida de masă lemnoasă nr. x Accidentale I, constituită de coinculpatul A., în suprafață de 5 ha pădure, proprietatea SC N. SRL Broșteni, în UP P., arborii puși în valoare neîncadrându-se în categoria produselor de igienă sau accidentale, aducând astfel un prejudiciu total de 48.875 RON, fondului forestier național. De asemenea, inculpatul a aprobat și autorizat la exploatare aceeași partidă, deși competența de autorizare revenea Gărzii Forestiere Focșani, ca și autoritate publică cu atribuții în silvicultură.

Situația de fapt mai sus menționată s-a apreciat că a fost susținută de unitatea de parchet cu următoarele mijloace de probă: plângere persoană vătămată C., proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de constatare și planșe foto, rapoartele de constatare nr. x/26.01.2015 și nr. y/02.09.2015 ale Comisariatului de Regim Silvic și Cinegetic Focșani (Garda Forestieră Focșani), adresele nr. x/03.06.2015 și y/23.11.2015 emise de Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Focșani, partida de masă lemnoasă nr. 238 Acc. I P. (SUMAL nr. x), raport de expertiză topografică DIN 16.07.2015, adrese ale Ocolului Silvic O., adrese SC N. SRL Broșteni, adrese OCPI Vrancea, adrese Direcția Silvică Vrancea, adrese Ocolul Silvic Q., adrese Primăria Nistorești, declarații suspecți/inculpați, declarații martor, alte înscrisuri și fișele de cazier judiciar a inculpaților.

După efectuarea cercetării judecătorești, prin coroborarea întregului material probator, administrat în ambele faze ale procesului penal, instanța a reținut o stare de fapt ușor diferită decât cea din rechizitoriu, după cum urmează:

La data de 24.12.2014, inculpatul A., în calitate de șef de district în cadrul Ocolului Silvic O. și titular al dispozitivului de marcare de formă rotundă x, a pus în valoare un număr total de 245 arbori (207 din specia rășinoase și 38 din specia fag), cu un volum de 481 mc, în partida de masă lemnoasă nr. x Accidentale I, în suprafață de 5 ha pădure, proprietatea SC N. SRL Broșteni, în UP P., dar nu s-a putut crea certitudinea, dobândită pe bază de probe decisive, că arboretul nu se încadra în categoria produselor de igienă sau accidentale.

Astfel, existând contradicții între afirmațiile inculpatului A. care a apreciat că era persoana abilitată să încadreze arborii marcați în clasele de calitate cu ocazia inventarierii, că arborii marcați făceau parte din categoria produselor de igienă sau accidentale, că nu erau arbori de viitor și că circa 60% din arbori erau rupți sau doborâți, restul fiind zdreliți cu ocazia exploatărilor anterioare și constatările martorului D. inserate în concluziile raportului I.T.R.S.V. Focșani nr. 94 din 26.01.2015, întocmit în urma controlului din 14.01.2015 - 15.01.2015, în sensul că arborii marcați nu ar face obiectul arborilor din categoria produselor accidentale, întrucât ar fi arbori viguroși, o parte din ei fiind arbori de viitor, în cursul cercetării judecătorești, pentru a lămuri cauza sub toate aspectele și a stabili cu exactitate categoria arborilor în litigiu, precum și alte aspecte, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare în silvicultură de către expertul E. care a concluzionat că nu se poate stabili în concret categoria acestor arbori marcați de inculpatul A., întrucât din fotografiile anexate la dosarul de urmărire penală nu a putut fi identificat nici măcar un singur arbore din cei care au făcut obiectul marcării (pe de o parte fiind scos în evidență doar coronamentul și o parte din trunchi, fără a cuprinde și marca aplicată pe cioate, iar pe de altă parte toți arborii marcați fiind tăiați la data efectuării fotografiilor care prezentau arbori pe picior), iar la fața locului nu se mai afla niciun arbore, fiind identificate doar cioatele care erau marcate cu indicativul VN 0803.

Mai mult, expertul a concluzionat că există posibilitatea ca unii arbori menționați în evidențe ca fiind încadrați în clasa I de calitate să facă parte în teren din categoria produselor accidentale, deoarece în situațiile în care prima jumătate din înălțime (la foioase) și 0,6 metri din înălțime (la rășinoase) nu prezintă defecte, arborele respectiv se încadrează în clasa I, nemaifiind necesară analiza superioară a fusului unde, de regulă, au loc rupturi ale arborilor care nu conduc însă obligatoriu la declasarea acestora. Mai mult, la fața locului, expertul a constatat că toți arborii care fac parte din suprafața în litigiu au fost ulterior (începând cu data de 05.04.2016) tăiați progresiv cu extragerea integrală a arborilor maturi de la diametrul minim de 8 cm, datorită vârstei înaintate a arboretului și a faptului că semințișul nu mai avea aceleași calități genetice de regenerare - aspecte stabilite de amenajist prin conferința a II-a de amenajare a pădurilor (raport de expertiză tehnică judiciară din data 20.06.2018, împreună cu anexele, declarația expertului - martor E., declarații inculpat A., declarația consilierului ITRSV - martor D. ).

Și martorul F. - consilier superior la Garda Forestieră Focșani, transferat ulterior la Ministerul Apelor și Pădurilor, confirmă posibilitatea ca arborii rupți la o înălțime de 1,7 metri să se încadreze la produse accidentale dar să fie trecuți la clasa I de calitate (declarație martor F.).

Instanța a observat că martorul G. - pădurarul de canton, nu a participat la operațiunile din data de 24.12.2014 când inculpatul A. a pus în valoare cei 245 arbori din motive obiective (lipsa de la serviciu datorată unor probleme de sănătate) - declarația martor G.

Ulterior, inculpatul A. a întocmit carnetul de inventariere-marcare înregistrat la Ocolul Silvic O. cu nr. x/31.12.2014, acesta stând la baza constituirii partizii nr. 238 Acc. I P., în care a consemnat datele percepute personal cu ocazia operațiunii de inventariere și marcare și nu date neconforme cu realitatea, așa cum a apreciat martorul D.. În continuare, carnetul de inventariere-marcare a fost implementat în sistemul informatic SUMAL de către martorul H., iar pentru actul de punere în valoare nr. 238 Accidentale I P. s-a calculat un volum de 481 mc. material lemnos (din care 300 m.c. în u.a. 5C și 181 mc. în u.a. 13B) - declarații inculpat A., declarații martor H., declarația consilierului ITRSV - martor D.

De asemenea, la data de 19.01.2015, inculpatul B., în calitate de șef al Ocolului Silvic O., a aprobat și autorizat partida de masă lemnoasă nr. x Accidentale I (nr. ocol silvic 238 Acc. I P.), constituită de coinculpatul A., în suprafață de 5 ha pădure, proprietatea SC N. SRL Broșteni, în UP P., fără a verifica și în teren conformitatea și legalitatea punerii în valoare, respectiv dacă arborii puși în valoare se încadrează în categoria produselor de igienă sau accidentale, neputându-se stabili fără dubiu de tăgadă că a avut cunoștință de rezultatul controlului efectuat în partida 238 Accidentale I P. de către reprezentantul Gărzii Forestiere Focșani.

După ce Ocolul Silvic O. a notificat Garda Forestieră Focșani (fostul I.T.R.S.V. Focșani) prin adresa nr. x din data de 08.01.2015, în conformitate cu prevederile Legii 46/2008 și ale Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamente silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier aprobat prin O.M. nr. 3814 din 2012, cu privire la autorizarea spre exploatare a partizii nr. 238 P., produse accidentale I, cu volum brut de 481 mc, constituită în suprafața de fond forestier deținută de SC N. SRL Broșteni, suprafață pentru care nu exista amenajament silvic în vigoare la acea dată, la solicitarea proprietarului fondului forestier, partida nr. 238 P. Accidentale I (nr. x prin autorizarea în SUMAL) a fost autorizată de inculpatul B. către SC N. SRL Broșteni, fiind emisă autorizația nr. x/19.01.2015.

Întrucât la data emiterii autorizației exploatarea masei lemnoase era deja începută, agentul economic a fost sancționat contravențional de inculpatul B. - în calitate de șef al ocolului silvic pentru încălcarea prevederile Legii nr. 171/2010, conform procesului-verbal nr. x/2015.

Deși în actul de sesizare al instanței se stabilise că inculpatul a aprobat și autorizat la exploatare această partidă, competența de autorizare revenind Gărzii Forestiere Focșani, ca și autoritate publică cu atribuții în silvicultură, în cursul cercetării judecătorești s-a stabilit fără echivoc că inculpatul B. avea competența de a emite autorizația, întrucât, pe de-o parte pentru acea suprafață nu exista amenajament silvic în vigoare, nefiind aplicabile dispozițiile prevederilor O.M. 3814/2012, art. 3, alin. (1), lit. a), potrivit cărora competența de aprobare ar reveni Gărzii Forestiere Focșani, iar pe de altă parte nu primise răspuns în termen de 5 zile de la Garda Forestieră.

La data de 27.01.2015, Garda Forestieră Focșani a înștiințat Ocolul Silvic O. cu privire la concluziile raportului nr. x din data de 26.01.2015, din care rezultă încălcări grave ale legislației silvice în vigoare, în sensul că la punerea în valoare a masei lemnoase în partida nr. 238 Accidentale I P. nu s-au respectat normele tehnice, iar exploatarea parțială din această partidă s-a efectuat fără autorizație de exploatare. S-a adus la cunoștința conducerii ocolului silvic să nu aprobe și să nu autorizeze spre exploatare partida 238-P., urmând a se proceda la anularea actului de punere în valoare în conformitate cu prevederile art. 5 din O.M. nr. 1306/2005 privind aprobarea procedurii de aprobare, modificare, anulare și casare a actelor de punere în valoare pentru produsele lemnoase provenite din fondul forestier, altul decât cel proprietate publică a statului, precum și din vegetația forestieră din afara fondului forestier și la înștiințarea Gărzii Forestiere Focșani cu privire la măsurile dispuse.

Dar, la data de 27.01.2015, așa cum au constatat și lucrătorii de poliție din cadrul I.P.J. Vrancea însoțite de martorul D., în prezența pădurarului titular de canton - martorul G. și a angajaților SC N. SRL Broșteni - I. și J., activitatea de exploatare în partida de masă lemnoasă 238 - P. (nr. x SUMAL) se afla în faza finală.

Aceste aspecte rezultă din următoarele probe administrate în cursul cercetării judecătorești:

- raport de expertiză tehnică judiciară din data 20.06.2018, împreună cu anexele și declarația expertului - martor E. din care reiese că la data punerii în valoare a arborilor în litigiu, respectiv 24.12.2014, pentru acea suprafață nu exista amenajament silvic în vigoare, acesta fiind întocmit ulterior pe baza unui contract de SC K. SRL Brașov (ca și societate atestată de Ministerul Mediului, Apelor și pădurilor), care a stabilit prin conferința a II-a de amenajare a pădurilor ca începând cu data de 05.04.2016 să se procedeze la tăierea progresivă cu extragerea integrală a arborilor maturi de la diametrul minim de 8 cm, datorită vârstei înaintate a arboretului și a faptului că semințișul nu mai avea aceleași calități genetice de regenerare;

- declarații inculpat B. care arată că a luat cunoștință de rezultatul verificărilor efectuate de consilierul D. la o distanță de circa 12 - 13 zile de la efectuarea controlului, când exploatarea era deja finalizată, nemaiavând ce să sisteze, iar competența de autorizare îi revenea Ocolului Silvic prin șeful de ocol. Acesta afirmă că agentul economic a fost sancționat contravențional pentru încălcarea prevederile Legii nr. 171/2010, conform procesului-verbal nr. x/2015, întrucât la data emiterii autorizației exploatarea masei lemnoase era deja începută. Mai mult, inculpatul afirmă că nu avea obligația să se deplaseze în teren pentru a verifica lucrările efectuate de coinculpatul A. la data de 24.12.2014, neexistând nicio normă care să statueze acest aspect, cu atât mai mult cu cât fusese întocmit carnetul de inventariere-marcare înregistrat la Ocolul Silvic O. cu nr. x/31.12.2014, acesta stând la baza constituirii partizii nr. 238 Acc. I P., date implementate și în sistemul informatic SUMAL de către martorul H.;

- declarația consilierului ITRSV - martor D. din care reiese că la data punerii în valoare a arborilor în litigiu, respectiv 24.12.2014, pentru acea suprafață nu exista amenajament silvic în vigoare, iar inculpatul B. nu avea obligația să respecte prevederilor O.M. 3814/06.12.2012;

- declarația consilierului ITRSV - martor F. din care reiese că verificarea anterioară în teren a unui consilier a Gărzii Forestiere acoperă obligația șefului de Ocol de a face această verificare în mod direct și personal și este suficientă pentru a trece la pasul următor privind exploatarea;

- adresa din 12.12.2016 emisă de Garda Forestieră Focșani care arată faptul că pentru o suprafață de fond forestier pentru care nu exista amenajament silvic în vigoare, nu se aplică dispozițiile prevederilor O.M. 3814/06.12.2012, art. 3, alin. (1), lit. a), potrivit cărora competența de aprobare ar reveni Gărzii Forestiere Focșani;

- adresa din 06.06.2017 emisă de Garda Forestieră Focșani care arată faptul că aprobarea actului de punere în valoare nr. 238 Acc. I P. este de competența șefului de ocol;

- extras din contractul de prestări servicii silvice dintre Ocolul Silvic O. și SC N. SRL Broșteni, respectiv extras din Codul Silvic din 19.03.2008 d.f.).

Față de toate aceste aspecte, instanța a concluzionat că nu s-a putut stabili cu certitudine că cei 245 arbori (cu un volum de 481 mc, din partida de masă lemnoasă nr. x Accidentale I, în suprafață de 5 ha pădure, proprietatea SC N. SRL Broșteni, în UP P.) puși în valoare de inculpatul A. nu se încadrau în categoria produselor de igienă sau accidentale (207 din specia rășinoase și 38 din specia fag).

Întrucât concluziile raportului I.T.R.S.V. Focșani nr. 94 din 26.01.2015, întocmit în urma controlului din 14.01.2015 - 15.01.2015 cuprind opinii formulate la modul general și nu particular, fără o deplasare și parcurgere efectivă a întregii suprafețe de pădure în litigiu, bazându-se pe unele fotografii din care nu a putut fi identificat nici măcar un singur arbore din cei care au făcut obiectul marcării (pe de o parte fiind scos în evidență doar coronamentul și o parte din trunchi, fără a cuprinde și marca aplicată pe cioate, iar pe de altă parte toți arborii marcați fiind tăiați la data efectuării fotografiilor care prezentau arbori pe picior), instanța acordă valență probatorie concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară din data 20.06.2018, împreună cu anexele și declarației expertului - martor E. care s-a deplasat în mod efectiv în teren, a verificat toți arborii care au făcut obiectul marcării la data de 24.12.2014 și a inserat concluzii pertinente, existând și posibilitatea ca unii arbori menționați în evidențe ca fiind încadrați în clasa I de calitate să facă parte în teren din categoria produselor accidentale

Ulterior, carnetul de inventariere-marcare înregistrat la unitatea silvică cu nr. x/31.12.2014, care a stat la baza constituirii partizii nr. 238 Acc. I P., nu a fost completat în fals sau cu date nereale, întrucât inculpatul A. a consemnat datele percepute personal cu ocazia operațiunii de inventariere și marcare, fiind și implementat în sistemul informatic SUMAL de către martorul H..

De asemenea, inculpatul B. a aprobat și autorizat partida de masă lemnoasă nr. x Accidentale I (nr. Ocol silvic 238 Acc. I P.), constituită de coinculpatul A., în suprafață de 5 ha pădure, proprietatea SC N. SRL Broșteni, în UP P., fără a verifica și în teren conformitatea și legalitatea punerii în valoare, această obligație fiind acoperită de verificarea anterioară în teren a unui consilier a Gărzii Forestiere, neputându-se stabili fără dubiu de tăgadă că a avut cunoștință de rezultatul controlului efectuat în partida 238 Accidentă I P. de către reprezentantul Gărzii Forestiere Focșani.

Mai mult, inculpatul B. nu avea obligația să respecte prevederilor O.M. 3814/06.12.2012, pentru acea suprafață neexistând amenajament silvic în vigoare, astfel că aprobarea actului de punere în valoare nr. 238 Acc. I P. este de competența șefului de ocol, respectiv inculpatul B..

În practica judiciară, dar și în literatura juridică de specialitate s-a statuat că dreptul la o procedură judiciară echitabilă, în toate componentele sale, astfel cum este reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ar fi în mod serios afectat dacă instanțele naționale obligate să respecte deopotrivă atât normele legislației interne cât și legislația europeană ar pronunța hotărâri de condamnare bazate numai sau într-o măsură determinantă pe un proces-verbal de constatare a infracțiunii, întocmit de funcționari cu atribuții de control care sunt și martori ai cauzei.

Echitatea unei proceduri judiciare penale desfășurate în fața instanțelor interne, care au obligația de a verifica legalitatea și temeinicia acuzațiilor aduse unei persoane, presupune a se da efectivă eficiență dreptului de a fi prezumat nevinovat, până la dovada clară și de netăgăduit, a vinovăției persoanei acuzate.

Raportul I.T.R.S.V. Focșani nr. 94 din 26.01.2015, întocmit în urma controlului din 14.01.2015 - 15.01.2015, precum și mărturia parțial incriminatoare a martorului - consilier D. care a stabilit că arborii marcați nu ar face obiectul arborilor din categoria produselor accidentale, întrucât ar fi arbori viguroși, o parte din ei fiind arbori de viitor, partida nefiind verificată și autorizată la exploatare, chiar acceptate ca mijloace de probă, confirmă în linii mari elementele din procesul-verbal de constatare întocmit în timpul cercetărilor din faza premergătoare urmăririi penale. Pronunțarea unei hotărâri de condamnare în baza unui act constatator și apoi a declarației în calitate de martor al aceluiași organ constatator ar putea pune în pericol nu doar soarta persoanei acuzate ci chiar prezumția de nevinovăție a oricărui cetățean care, prin acest mecanism de administrare a justiției, ar putea fi pus sub acuzare și apoi condamnat.

Conform dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului dar și dispozițiilor C. proc. pen. și ale Constituției României, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție. Astfel, în dreptul procesual penal românesc, inculpatul nu trebuie să-și dovedească nevinovăția, iar sarcina administrării probelor revine, în cursul procesului penal, organului de urmărire penală și instanței de judecată, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului.

Orice soluție pronunțată de către instanță nu se poate întemeia decât pe probe legal administrate și convingătoare, așa cum a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Telfner c. Austriei, scopul procesului penal fiind că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită conform vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Mai mult, condamnarea unei persoane în lipsa unor probe temeinice și legal administrate, convingătoare și ferme, care să fie de natură a înlătura cea mai mică îndoială reprezintă totodată și o nerespectare a dreptului unui inculpat la un proces echitabil. Curtea Europeană a stabilit că îndoiala profită persoanei acuzate (Comisia EDO, raport din 30 martie 1963, cauza Austria c. Italia, Annuarie de la Convention, vol. VI, p. 783).

Având în vedere că la pronunțarea unei soluții de condamnare, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea asupra vinovăției inculpatului pe bază unor probe sigure, certe și întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive ori sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința acestui aspect, se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia "orice îndoială este în favoarea inculpatului" (in dubio pro reo).

Or, în prezenta cauză, chiar dacă în fapt, în cursul urmăriri penale, s-au administrat probe în sprijinul învinuirii și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este "echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție" și deci inculpatul trebuie achitat.

Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional prevăzut și în cuprinsul art. 4 alin. (2) C. proc. pen., conform căruia: "după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului sau suspectului". Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției inculpatului conțin o informație îndoielnică, tocmai cu privire la vinovăția sa în legătură cu fapta imputată, instanța nu-și poate forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, trebuie sa concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să-l achite, dacă de informația respectivă depinde în mod decisiv vinovăția acestuia.

Înainte de a fi o problema de drept, regula in dubio pro reo este o problema de fapt. Înfăptuirea justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze în hotărârile pe care le pronunță, pe aspecte ce țin de probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă cu privire la fapta supusă judecății. Doar în acest mod se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

Mai mult, consacrând și caracterul echitabil al procesului în art. 8 din C. proc. pen., legiuitorul român a statuat că organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât, pe de o parte, să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni și orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii [prezumția de nevinovăție operând până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre definitivă - conform dispozițiilor art. 4 alin. (1) C. proc. pen.], iar pe de altă parte ca nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Ca urmare, în momentul în care împotriva unei persoane se formulează acuzația că a săvârșit o infracțiune, organele de urmărire penală sunt obligate să constate, pe bază de probe, dacă infracțiunea a fost comisă în realitate și dacă persoana suspectată este vinovată de săvârșirea infracțiunii în sensul legii penale, fără o astfel de constatare nejustificându-se trimiterea cauzei în fața instanței de judecată.

La rândul ei, instanța de judecată este obligată, în raport de toate împrejurările referitoare la faptă și la inculpat, să constate, pe bază de probe, dacă acuzația adusă inculpatului prin actul de sesizare este întemeiată, doar astfel acceptându-se că soluționarea cauzei s-a făcut potrivit legii și adevărului.

Ori, în cauza de față aceste exigențe nu s-au realizat. Probele administrate în cauză tocmai cu privire la vinovăția inculpaților în legătură cu faptele pentru care au fost trimiși în judecată conțin informații îndoielnice, astfel că instanța nu-și poate forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, trebuie sa concluzioneze în sensul nevinovăției inculpaților.

Singurele elemente de fapt, cu caracter probatoriu, în ceea ce privește vinovăția inculpaților de comitere a faptelor, se desprind din Raportul I.T.R.S.V. Focșani nr. 94 din 26.01.2015 și din procesul-verbal de constatare a infracțiunii, neexistând alte mijloace de probă certe cu care să se coroboreze. Pe de altă parte, declarațiile unora dintre martori au unele aspecte contradictorii și altele care nu pot căpăta caracter de certitudine.

Față de toate aceste aspecte, s-a apreciat că în cauză își găsește pe deplin aplicabilitatea principiului "in dubio pro reo", prezumția de nevinovăție în raport cu persoana inculpaților A. - sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. și B. - sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 alin. (1) C. pen. [prin schimbarea încadrării juridice din art. 297 alin. (1) C. pen.] - faptă comisă la data de 19.01.2015 (când, în calitate de șef al Ocolului Silvic O., a aprobat și autorizat la exploatare partida de masă lemnoasă nr. x Accidentale I, constituită de coinculpatul A., în suprafață de 5 ha pădure, proprietatea SC N. SRL Broșteni, în UP P.) nefiind răsturnată.

Astfel, instanța a constatat că faptele reținute în sarcina inculpaților nu există, întrucât inculpatul A. a consemnat datele percepute personal cu ocazia operațiunii de inventariere și marcare, carnetul de inventariere-marcare înregistrat la unitatea silvică cu nr. x/31.12.2014, care a stat la baza constituirii partizii nr. 238 Acc. I P., fiind și implementat în sistemul informatic SUMAL de către martorul H., iar inculpatul B. nu avea obligația să respecte prevederilor O.M. 3814/06.12.2012, pentru acea suprafață neexistând amenajament silvic în vigoare, astfel că aprobarea actului de punere în valoare nr. 238 Acc. I P. era de competența acestuia, în calitate de șef de ocol.

Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 alin. (1) C. pen. [prin schimbarea încadrării juridice din art. 297 alin. (1) C. pen.], comisă de inculpatul A., constând în aceea că în calitate de șef de district în cadrul Ocolului Silvic O. și titular al dispozitivului de marcare de formă rotundă x, încălcând prevederile legale în domeniu, a pus în valoare un umăr total de 245 arbori care nu se încadrau în categoria produselor de igienă sau accidentale (207 din specia rășinoase și 38 din specia fag), cu un volum de 481 mc, în partida de masă lemnoasă nr. x Accidentale I, în suprafață de 5 ha pădure, proprietatea SC N. SRL Broșteni, în UP P., instanța de fond a făcut următoarele precizări:

Este adevărat că la data de 24.12.2014, inculpatul A. a pus în valoare un număr total de 245 arbori (207 din specia rășinoase și 38 din specia fag), cu un volum de 481 mc, în partida de masă lemnoasă nr. x Accidentale I, în suprafață de 5 ha pădure, proprietatea SC N. SRL Broșteni, în UP P., dar nu s-a putut crea certitudinea, dobândită pe bază de probe decisive, că arboretul nu se încadra în categoria produselor de igienă sau accidentale.

Astfel, expertul tehnic judiciar E. a concluzionat că nu se poate stabili în concret categoria acestor arbori marcați de inculpatul A., întrucât din fotografiile anexate la dosarul de urmărire penală nu a putut fi identificat nici măcar un singur arbore din cei care au făcut obiectul marcării (pe de o parte fiind scos în evidență doar coronamentul și o parte din trunchi, fără a cuprinde și marca aplicată pe cioate, iar pe de altă parte toți arborii marcați fiind tăiați la data efectuării fotografiilor care prezentau arbori pe picior), iar la fața locului nu se mai afla niciun arbore, fiind identificate doar cioatele care erau marcate cu indicativul VN 0803.

Mai mult, expertul a concluzionat că există posibilitatea ca unii arbori menționați în evidențe ca fiind încadrați în clasa I de calitate să facă parte în teren din categoria produselor accidentale, deoarece în situațiile în care prima jumătate din înălțime (la foioase) și 0,6 metri din înălțime (la rășinoase) nu prezintă defecte, arborele respectiv se încadrează în clasa I, nemaifiind necesară analiza superioară a fusului unde, de regulă, au loc rupturi ale arborilor care nu conduc însă obligatoriu la declasarea acestora. În plus, la fața locului, expertul a constatat că toți arborii care fac parte din suprafața în litigiu au fost ulterior (începând cu data de 05.04.2016) tăiați progresiv cu extragerea integrală a arborilor maturi de la diametrul minim de 8 cm, datorită vârstei înaintate a arboretului și a faptului că semințișul nu mai avea aceleași calități genetice de regenerare - aspecte stabilite de amenajist prin conferința a II-a de amenajare a pădurilor.

Și martorul F. - consilier superior la Garda Forestieră Focșani, transferat ulterior la Ministerul Apelor și Pădurilor, confirmă posibilitatea ca arborii rupți la o înălțime de 1,7 metri să se încadreze la produse accidentale dar să fie trecuți la clasa I de calitate.

Instanța a reținut că fapta există în materialitatea ei, inculpatul procedând la punerea în valoare a unui număr total de 245 arbori, însă lipsește trăsătura esențială a infracțiunii, respectiv tipicitatea obiectivă.

Astfel, tipicitatea - prevăzută de art. 15 alin. (1) C. proc. pen. drept prima trăsătură esențială a infracțiunii, rezultă din principiul legalității incriminării și presupune corespondența dintre fapta concretă săvârșită direct sau indirect de o persoană și elementele de natură obiectivă și subiectivă stabilite de legiuitor în modelul abstract (tip) prevăzut de norma de incriminare.

Concluzionând, s-a constat că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii obiective, fapta săvârșită de inculpat nefiind tipică și nefiind de natură penală, însuși agentul constatator - martorul D. afirmând că se impunea aplicarea unei contravenții pentru o astfel de faptă, lucru care nu s-a materializat din lipsa inculpatului și agentului economic.

Mai mult, soluția de achitare a inculpatului, în temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. s-a apreciat că se impune a fi luată și ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale, prin care a intervenit o modificare a elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, sub aspectul laturii obiective. În esență, instanța de control constituțional a reținut că orice acuzație având ca obiect o faptă, despre care se pretinde că a încălcat îndatoririle de serviciu, va putea angaja răspunderea penală a subiectului activ numai dacă nerespectarea acestor îndatoriri a avut loc prin încălcarea legii, în accepțiunea stabilită prin decizia invocată, respectiv legislația primară, legi și ordonanțe simple sau de urgență, ceea ce nu se regăsește în prezenta cauză.

În acest context, instanța de fond a apreciat că devin incidente disp. art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. și a achitat pe inculpatul A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 alin. (1) C. pen. [prin schimbarea încadrării juridice din art. 297 alin. (1) C. pen.].

Prin Decizia penală nr. 60/A din 21 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2016, în baza art. 29 alin. (5) raportat la art. 29 alin. (1), (3) din Legea nr. 47/1992 s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de inculpatul A. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 111 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 46/2008 și art. 297 alin. (1) C. pen.

S-a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani.

S-a desființat în parte, numai în ceea ce privește latura penală a cauzei și numai cu privire la inculpatul A., Sentința penală nr. 1280 din 02.11.2018 a Judecătoriei Focșani și în rejudecare:

În baza art. 322 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă principală de 1 an închisoare.

În baza art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen. [a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa o funcție de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv tehnician silvic], pe durata unui termen de 1 an.

În baza art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen., [a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; g) dreptul de a ocupa o funcție de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv tehnician silvic)].

S-a constatat că prezenta faptă este concurentă cu faptele pentru care inculpatul A. a fost condamnat:

- 1 an și 4 luni închisoare și 1 800 RON amenda penală și 1 an pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. g) C. pen. (dreptul de a ocupa o funcție de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii). (Sentința penală nr. 726/24.04.2017 a Judecătoriei Focșani, definitivă prin Decizia penală nr. 1055/16.10.2017 a Curții de Apel Galați -faptă din 18.08.2014).

- 6 luni închisoare și 2 ani și 6 luni pedeapsă accesorie prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, b) C. pen. - 1969 (Sentința penală nr. 1693/22.11.2017 a Judecătoriei Focșani definitivă prin Decizia penală nr. 101/A/28.01.2019 a Curții de Apel Galați; fapte din 28.02.2012 respectiv 25.07.2012).

S-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare și 1 an pedeapsă complementară - art. 66 lit. g) C. pen. aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 726/2017 a Judecătoriei Focșani, definitivă prin Decizia penală nr. 1055/2017 a Curții de Apel Galați.

S-a descontopit pedeapsa principală în pedepsele componente astfel:

- 1 an și 4 luni închisoare și 1 an pedeapsă complementară prev. de art. 66 lit. g) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 308 C. pen. .

- 1 800 RON amendă penală (180 zile/amenda x ziua/amenda) pentru infracțiunea prev. de art. 322 C. pen. .

S-a anulat suspendarea condiționată dispusă prin Sentința penală nr. 1693/22.11.2017 a Judecătoriei Focșani definitivă prin Decizia penală nr. 101/A/28.01.2019 a Curții de Apel Galați.

S-au descontopit pedepsele principale și accesorii componente astfel:

- 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. - 1969 cu aplicare art. 5 Noul C. pen. .

- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 112 din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 5 Noul C. pen. .

- 2 ani și 6 luni pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II,b) C. pen. -1969.

În baza art. 38 alin. (1) - (39) alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele principale cu închisoarea aplicate inculpatului A. după cum urmează: 1 an închisoare (prezenta), 1 an și 4 luni închisoare (Sentința penală nr. 726/2017 a Judecătoriei Focșani), 6 luni, 5 luni Sentința penală nr. 1693/2017 a Judecătoriei Focșani) inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare,la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse (23 luni) adică 7 luni și 20 zile, în total - 1 an, 11 luni și 20 zile .

În baza art. 38 alin. (1) - (39) alin. (1) lit. d) C. pen., s-au contopit pedeapsa principală rezultantă de 1 an, 11 luni și 20 zile închisoare cu pedeapsa de 1 800 RON amendă penală (180 zile/amendă x ziua/amendă) aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 726/2017 a Judecătoriei Focșani acesta urmând să execute pedeapsa principală de 1 an, 11 luni și 20 zile închisoare și 1 800 RON amenda penală.

În baza art. 45 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele complementare de 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen. (aplicată prin prezenta) și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen. (Sentința penală nr. 726/2017 a Judecătoriei Focșani), în final inculpatul A. urmând să execute 1 an - pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), g) C. pen. penal [a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa o funcție de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv tehnician silvic].

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. s-au contopit pedepsele accesorii aplicate inculpatului A. respectiv interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), g) C. pen. (aplicată prin prezenta), cu pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza II și b) C. pen. - 1969 (aplicată prin Sentința penală nr. 1693/2017 a Judecătoriei Focșani) în final inculpatul A. urmând să execute pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), g) C. pen. pe durata executării pedepsei principale cu închisoarea aplicată prin prezenta.

În baza art. 397 C. proc. pen. în referire la art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus desființarea totală a înscrisului intitulat "Constituirea partizii nr. 238 Acc I P.", aflat în carnetul de inventariere - marcare înregistrat la Ocolul Silvic O. sub nr. x/31.12.2014 precum și a actelor subsecvente.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Analizând cauza prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, Curtea de Apel Galați a reținut următoarele:

În mod judicios, având în vedere probele administrate în cauză, instanța de fond a stabilit situația de fapt și a dat acestora încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.

În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., reținută în sarcina inculpatului A.:

În mod greșit instanța de fond a constat existenta unui dubiu cu privire la această faptă reținută în sarcina inculpatului, dubiu ce profită acestuia.

Mai precis, instanța de fond a apreciat că nu sunt probe din care să rezulte săvârșirea faptei cu vinovăție de către inculpat.

Analizând probele administrate în cauză atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești la judecata în fond a cauzei și administrate în mod nemijlocit în apel, Curtea a constatat că se reține în sarcina inculpatului A. că în calitate șef district al Ocolului silvic Obștea Tulnic și titular al dispozitivului de marcat formă rotundă VN - 08-03 la data de 24.12.2014 a înscris în carnetul de inventariere marcare înregistrat la Ocolul silvic O. sub nr. x/31.12.2014 care a stat la baza constituirii partizii nr. 238Acc .I P. date neconforme cu realitatea în sensul că majoritatea arborilor puși în valoare și înscriși în carnet se încadrează în categoria arborilor accidentați sau vătămați, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen.

Vinovăția inculpatului rezultă din analizarea următoarelor probe:

Inculpatul A., în baza delegației nr. 185/18.12.2014 emisă de șeful Ocolului silvic - inculpatul B., a pus în valoare suprafața de 5 ha pădure deținută de SC N. SRL Broșteni jud. Vrancea situată în UP P. în UA 5C și UA 13 B, în sensul că a efectuat marcarea arborilor din categoria produselor de igienă sau accidentală.

Această activitate se materializează într-o lucrare de inventariere pe teren a arborilor ce trebuiesc tăiați fiind produse accidentale sau de igienă și se materializează într-un înscris, respectiv în carnetul de marcare inventariere.

În acest carnet se completează mai multe rubrici respectiv: specia, diametrul, în scopul stabilirii volumului de masă lemnoasă rezultat ca urmare a acestei activități de igienizare.

Din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul A. a marcat și pe cale de consecință a trecut în carnetul de inventariere și arbori sănătoși de categoria I - a care nu puteau face obiectul autorizației emise, respectiv ca fiind arbori ce fac obiectul igienizării sau produse accidentale.

Astfel, martorul G. fost pădurar în Ocolul silvic O. a precizat că l-a însoțit în luna ianuarie 2015 pe martorul D. din cadrul ITRSV -Focșani în zona Valea Sării pe raza comunei Nistorești jud. Focșani la pct. P. .

Precizează martorul că urcând în exploatarea respectivă, pe drumul forestier a observat pe o parte și pe alta a drumului că au fost doborâți arbori la circa 50 m de drum fiind inventariați aproximativ 40 de cioate, fiind identificați arbori din speciile rășinoase care nu prezentau urme de uscare, vârfuri rupte sau din categoria arborilor accidentați.

Precizează martorul că lucrătorul din cadrul ITRSV Focșani D. a apreciat că lucrarea de punere în valoare a masei lemnoase nu a fost întocmită corect, arborii marcați nefiind produse accidentale, iar modul de marcare a arborilor conducând la o pădure tăiată " la ras", încheindu-se un act de constatare în acest sens.

Din declarația martorului D. rezultă că deplasându-se în pct. P. împreună cu pădurarul G. a constat existenta la marginea drumului forestier în apropierea vagoanelor de dormit a mai multor bușteni din specia brad și molid despre care angajații care au efectuat tăierea arborilor au declarat că provin din partida 238 Accidentale I, martorul observând că acești arbori nu prezentau urme de prejudiciere fiind arbori de bună calitate ce nu ar fi putut face obiectul marcării și exploatării ca produse accidentale. Precizează martorul că s-a deplasat cu un TAF și cu un drujbar în perimetrul unde s-a efectuat tăierea și a constat că fuseseră tăiați mai mulți arbori .

De asemenea, că majoritatea arborilor "pe fir" prezentau urme de marcă și nu făceau obiectul produselor accidentale.

Din declarația martorului I. (dosar urmărire penală) rezultă că a fost angajat în calitate de mecanic tafist la societățile administrate de L. și soția acestuia SC N. SRL, Broșteni, județul Vrancea și că la începutul lunii ianuarie 2015 în cadrul partidei de masă lemnoasă 745 și 746 a cărat din pădure, respectiv din parchet, la platforma primară, mai mulți "arbori doborâți cu moto-ferăstrăul din specia brad efectuând un transport de arbori în catarg, moment în care s-au prezent la el organele de poliței și silvice, care a văzut arborii" pe care urma să îi transporte.

Precizează martorul că are experiență în domeniul exploatării de masă lemnoasă de aproximativ 6 ani iar arborii care i-a transportat erau în proporție de 50 % arbori sănătoși iar 50 % arbori ce prezentau semne de uscare.

Din procesul-verbal de constatare încheiat de organele de cercetare a poliției judiciare împreună cu reprezentantul ITRSV Focșani la data de 27.01.2015 rezultă că deplasându-se împreună cu salariații care au efectuat tăierea la parchetul din UP P. UA 5C și 13 B s-a constat că după tăierea efectuată în această partidă au fost găsite și inventariate un număr de 40 de cioate marcate și o cioată nemarcată, provenite de la arborii recoltați, atribuindu-se câte un număr de la 1 la 41.

S-a constat că sub cioatele marcate cu numărul 31 și 40 se aflau arbori de molid pe loc despre care specialistul silvic a constat că nu sunt prejudiciați, nu au defecte și nu puteau face obiectul marcării în categoria produselor accidentale.

Pe suprafața de pădure parcursă, cu marcarea arborilor cu dispozitivul x aparținând inculpatului A. au fost găsiți arbori din categoria produselor de igienă, respectiv arbori uscați sau pe cale de uscare sau cu vârfuri rupte ce trebuiau puși în valoare de către inculpat ca fiind produse accidentale.

Pe platforma primară, respectiv locul unde se depozitează arborii tăiați din partidă, specialistul silvic a constat existenta a 6 arbori în "catarg" din specia molid în stare verde constatându-se că aceștia nu se încadrează în categoria produselor accidentale.

Raportat la aceste probe, Curtea a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în sensul că inculpatul A. a marcat și a trecut ulterior în carnetul de marcare - inventariere arbori sănătoși ca fiind produse accidentale sau de igienizare (arbori bolnavi), date ce nu corespund adevărului.

În baza acestor marcaje s-a procedat la tăierea și a arborilor sănătoși ce nu făceau parte obiectului stabilit prin Delegația nr. 185/2014 a șefului ocolului silvic de efectuare a lucrărilor de igienizare în partida situat în UP II -P..

În acest context, Curtea a apreciat că raportul de expertiză tehnică judiciară încheiat de către expertul silvic inginer E. la data de 18.06.2018 nu este util cauzei datorită trecerii timpului fiind efectuat la aproximativ 4 ani după săvârșirea faptei, pădurea suferind modificări semnificative în acest timp. Practic, după trecerea unui interval atât de mare de timp și după ce pădurea în care inculpatul și-a desfășurat activitatea de marcare a fost "practic rasă la sol", nu se mai poate obiectiv stabili arborii tăiați, care au fost arbori buni și care au fost arbori rezultați din produse accidentale, ei nemaiexistând fizic.

Cele menționate mai sus constituie analiza probelor directe constate în mod nemijlocit de martori, deoarece între data efectuării controlului efectuat de martorul D. - consilier al Gărzii Forestiere Focșani din perioada 14.01.2015 - 15.01.2015 și data de 27.01.2015 când au fost sesizate organele de urmărire penală care au efectuat verificări pe teren în partidele unde s-a efectuat tăierile, au fost doborâți un număr de 245 arbori care au fost și valorificați, situație în care nu s-a mai putut stabili care dintre aceștia erau arbori din clasa I de calitate și arbori ce se puteau încadra în categoria produselor de igienă.

Totuși, instanța a apreciat că în afară de aceste probe directe, mai sus menționate, vinovăția inculpatului A. rezultă și din următoarele probe indirecte.

Astfel, din Regulamentul privind obligațiile personalului silvic, "respectiv atribuțiunile pădurarilor angajați" pentru paza și gospodărirea pădurilor la art. 9) lit. d) este prevăzută obligația acestora de a identifica arbori uscați, rupți, doborâți de fenomene naturale, atacați de boli și dăunători și de a solicita imediat, în scris șefului de district sau administratorului pădurii eliminarea lor.

Din Hotărârea nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier la art. 7 lit. k) se prevede obligația șefului de district de a identifica arborii infestați, uscați, rupți, doborâți de fenomene naturale și de a raporta despre acesta, în scris în maximum 48 de ore șefului de ocol, participând la evaluare acestor arbori și preluarea acestora în gestiune, de către pădurarul titular de canton.

Deci, raportat la aceste dispoziții legale, la ocolul silvic din care face parte partida P., unde s-a efectuat tăierea pentru arbori accidentați, ar fi trebuit să existe rapoarte din care să rezulte că în această unitatea forestie