GATCAN v. MOLDOVA

Cea decizia nr. 29493/06 de la Leonid GATCAN împotriva Moldovei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 21 octombrie 2008 ca Camera compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Giovanni Bonello, Ljiljana Mijović, Ján Šikuta, Mihai Poalelungi, Nebojša Vučinić, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 7 iulie 2006, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Dl Leonid Gațcan, reclamantul este un național moldovenesc născut în 1967 și trăiește în Molovata Nouă. Guvernul moldoven („Governul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Vladimir Grosu. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost angajat al Ministerului Internului („ Ministerul”). La 22 septembrie 1997, Curtea de District Dubăsari a ordonat Ministerului să plătească reclamantului o alocație de 1 408 lei moldoveni (MDL) (300 euro (EUR) la momentul respectiv). Nu a fost interzis niciun recurs și hotărârea a devenit ultima cincisprezece zile mai târziu. Curtea de District a emis un mandat de punere în aplicare care a fost trimis Ministerului pentru executare. La diferite date din 2006 reclamantul a solicitat aplicarea hotărârilor. La 23 aprilie 2006, Ministerul l-a informat că mandatul de executare a fost trimis la Biroul Centru Bailiff în septembrie 2005. Hotărârea nu a fost pusă în aplicare până în prezent. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că dreptul său de acces la instanță a fost încălcat de nerespectarea hotărârii finale în favoarea sa. Reclamantul a susținut, de asemenea, că nerespectarea acuzației și-a încălcat dreptul de protecție a bunurilor garantat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. La 5 septembrie 2008, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „I, Vladimir Grosu, Agent al Guvernului Republicii Moldova, declară că Guvernul Moldovei oferă să plătească 2.500 de euro (2.000 cinci sute) domnului Leonid Gațcan, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, va fi convertită în lei moldoveni la rata aplicabilă la data plății și fără impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 28 august 2008, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Eu, dl Leonid Gațcan, observă că Guvernul Moldovei sunt dispus să plătească suma de 2.500 (două mii cinci sute de euro) în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, va fi convertită în lei moldoveni la rata aplicabilă la data plății și fără impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care această sumă nu a fost plătită în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Moldovei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate pentru a elimina cererea din lista de cazuri. Lawrence Early Nicolas Bratza Președintele grefierului

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 29493/06

by Leonid GATCAN

against Moldova

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 21

October 2008 as a Chamber composed of:

Nicolas Bratza,

President,

Lech Garlicki,

Giovanni Bonello,

Ljiljana Mijović,

Ján Šikuta,

Mihai Poalelungi,

Nebojša Vučinić,

judges,

and Lawrence Early,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 7 July 2006,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Leonid Gațcan, is a Moldovan national who was born in 1967 and lives in Molovata Nouă. The Moldovan Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Vladimir Grosu.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

The applicant was an employee of the Ministry of Interior (“the Ministry”).

On 22 September 1997 the Dubăsari District Court ordered the Ministry to pay the applicant an allowance of 1,408 Moldovan lei (MDL) (300 euros (EUR) at the time)). No appeal was lodged and the judgment became final fifteen days later. The District Court issued an enforcement warrant which was sent to the Ministry for enforcement.

On different dates in 2006 the applicant asked for the judgments to be enforced. On 23 April 2006 the Ministry informed him that the enforcement warrant had been sent to the Centru Bailiff's Office in September 2005.

The judgment has not been enforced to date.

COMPLAINTS

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention that his right of access to court had been infringed by the failure to enforce the final judgment in his favour.

The applicant also alleged that failure to enforce had infringed his right to protection of property guaranteed by Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention.

THE LAW

On 5 September 2008 the Court received the following declaration from the Government:

“I, Vladimir Grosu, Agent for the Government of Republic of Moldova, declare that the Government of Moldova offer to pay 2,500 (two thousand five hundred) euros to Mr Leonid Gațcan, with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage, will be converted into Moldovan lei at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

On 28 August 2008 the Court received the following declaration signed by the applicant:

“I, Mr Leonid Gațcan, note that the Government of Moldova are prepared to pay the sum of 2,500 (two thousand five hundred) euros with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage, will be converted into Moldovan lei at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against Moldova in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.”

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Registrar

President