ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1880/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 448 din 24 noiembrie

2010 Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

a respins excepția lipsei calității procesuale active a Agenției de Plăți și Intervenție

pentru Agricultură, ca neîntemeiată; a respins excepția lipsei de obiect, ca neîntemeiată;

a respins excepția inadmisibilității acțiunii, ca urmare a neîndeplinirii procedurii

prealabile, ca neîntemeiată; a admis excepția inadmisibilității acțiunii raportat

la art. 18 Legea nr. 554/2004 și, în consecință, a respins acțiunea formulată de

reclamanta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, împotriva pârâtului

V.B., ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond, analizând cu prioritate excepțiile invocate de către

pârât prin întâmpinare, conform art. 137 C. proc. civ., a respins aceste excepții,

pentru următoarele considerente:

S-a apreciat de către

instanță că, în speță, calitatea procesuală activă a reclamantei Agenția de Plăți

și Intervenție pentru Agricultură este dovedită, aceasta fiind titulara unui drept

subiectiv ce vizează raportul de serviciu al pârâtului, angajatul său.

Astfel, s-a reținut că

instanța a fost sesizată de către autoritatea publică - Agenția de Plăți și Intervenție

pentru Agricultură, nefiind invocate ca temei al acțiunii prevederile art. 1 Legea

nr. 554/2004; reclamanta nu a reclamat vreo vătămare a vreunui drept sau interes

legitim, produsă printr-un act administrativ, astfel încât nu este aplicabilă procedura

prealabilă.

În ceea ce privește obiectul

acțiunii, s-a constatat că pretențiile reclamantei sunt exprimate în petitul acțiunii

și vizează constatarea unei stări de fapt.

S-a reținut că la data

de 2 noiembrie 2008, prin decizia penală nr. 644/2008 a Curții de Apel Cluj, pârâtul

a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 C. pen. -

înșelăciune, iar latura subiectivă a acestei infracțiuni presupune existența unei

vinovății sub forma intenției.

Or, potrivit art. 98

alin. (1) lit. f) Legea nr. 188/1999, raportul de serviciu al funcționarului încetează

de drept când acesta a fost condamnat definitiv pentru o faptă săvârșită cu intenție,

care l-ar face incompatibil cu exercitarea funcției publice, astfel încât, la data

rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, 2 noiembrie 2008, calitatea de funcționar

public a pârâtului a încetat de drept, fără nici o altă formalitate.

S-a mai reținut în considerentele

hotărârii atacate faptul că intervenția instanței de judecată este necesară, potrivit

art. 98 alin. (1) lit. e) Legea nr. 188/1999, doar în cazul constatării nulității

a actului administrativ de numire în funcția publică, or, în speță, la data numirii

în funcția publică de director executiv adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție

pentru Agricultură, 15 iulie 2008, pârâtul îndeplinea condițiile prevăzute de lege

pentru funcționarii publici, astfel încât nu se pune problema constatării de către

instanța de judecată a nulității actului de numire în funcție.

S-a constatat că incompatibilitatea

a intervenit de drept, fără intervenția instanței, la data rămânerii definitive

a hotărârii de condamnare, respectiv 2 noiembrie 2008.

Instanța a reținut faptul

că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură ar fi trebuit să emită, în

5 zile de la intervenirea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu,

un act administrativ în acest sens, dar lipsa de diligentă a autorității nu poate

fi suplinită de către instanță, iar, pe de altă parte, termenul de 5 zile prevăzut

de lege pentru emiterea actului administrativ nu poate fi asimilat unui termen de

decădere, ci mai degrabă unuia de recomandare, pentru evitarea unor situații juridice

incerte, cum este cea de față.

Instanța a concluzionat

că, în raport de dispozițiile art. 18 Legea nr. 554/2004, care se referă la obiectul

acțiunii în contencios administrativ și conținutul hotărârii judecătorești pronunțate

în baza acestei legi, pretențiile reclamantei apar ca inadmisibile, fiind astfel

respinse.

Împotriva acestei sentințe

a formulat recurs reclamanta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

susținând că hotărârea atacată a fost pronunțată cu ignorarea unor norme legale,

respectiv art. 54 lit. h) și art. 98 alin. (2) Legea nr. 188/1999 - texte de lege

care se referă la incompatibilitatea funcționarului public care a fost condamnat

pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție și, respectiv, încetarea de drept

a raporturilor sale de serviciu la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

de condamnare.

Analizând actele și lucrările

dosarului de fond, precum și motivele de recurs, ce se încadrează, din punct de

vedere procedural în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constatată

că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod corect instanța

de fond, în baza art. 137 C. proc. civ., a analizat cu prioritate excepția de procedură

a inadmisibilității acțiunii în raport de obiectul acesteia, prin raportare la dispozițiile

art. 18 Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. menționat,

„

(1)

Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz,

să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică

să emită un act administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverință sau orice

alt înscris.

(2)

Instanța este competentă să se pronunțe, în afara situațiilor prevăzute la art.

1 alin. (8), și asupra legalității actelor sau operațiunilor administrative care

au stat la baza emiterii actului supus judecății.

(3)

În cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru

daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru.

(4)

Atunci când obiectul acțiunii în contencios administrativ îl formează un contract

administrativ, în funcție de starea de fapt, instanța poate:

a) dispune

anularea acestuia, în tot sau în parte;

b) obliga

autoritatea publică să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit;

c) impune

uneia dintre părți îndeplinirea unei anumite obligații;

d) suplini

consimțământul unei părți, când interesul public o cere;

e) obliga

la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale și morale.

(5)

Soluțiile prevăzute la alin. (1) și la alin. (4) lit. b) și c) pot fi stabilite

sub sancțiunea unei penalități pentru fiecare zi de întârziere”.

Prin cererea de chemare

în judecată, reclamanta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a solicitat

instanței constatarea unei stări de fapt , respectiv a împrejurării că funcționarul

public nu mai îndeplinește condițiile pentru ocuparea unei funcții publice de la

data de 2 noiembrie 2008 și, pe cale de consecință Agenția de Plăți și Intervenție

pentru Agricultură este îndreptățită să dispună încetarea raportului de serviciu

al pârâtului.

Față de obiectul cererii,

în mod corect instanța de fond a stabilit că Legea nr. 554/2004 nu prevede soluționarea

unor astfel de cereri în contenciosul administrativ, acțiunea fiind , în mod corect

respinsă ca inadmisibilă.

În plus, Înalta Curte

constată că Legea nr. 554/2004 prevede limitativ cazurile în care o autoritate publică

poate avea calitate procesuală activă într-un litigiu de contencios administrativ,

sediul materiei fiind art. 1 din lege, reclamanta-recurentă neîncadrându-se în niciuna

din ipotezele textului de lege.

Față de aceste impedimente

procedurale ce conduc la inadmisibilitatea acțiunii, Înalta Curte consideră inutilă

analizarea motivelor de recurs invocate de recurentă, referitoare la incompatibilitatea

funcționarului public.

Pentru considerentele

menționare, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a

fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Agenția de Plăți

și Intervenție pentru Agricultură împotriva sentinței civile nr. 448 din 24 noiembrie

2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie

2011.