ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3671/2020

Ședința publică din data de 21 iulie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2017, la data de 27.07.2017, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul de Jandarmi Județean Arad, obligarea pârâtul Ministerului Afacerilor Interne să emită actul administrativ de numire în funcție, respectiv ordinul de chemare în activitate în corpul ofițerilor începând cu data de 1.02.2017 și obligarea pârâților la achitarea drepturilor salariale cuvenite și neacordate reclamantului, începând cu data de 1.02.2017 și până la plata efectivă a acestora, actualizate cu dobânda legală, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 303 din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul de Jandarmi Județean Arad.

În motivarea cererii de recurs, în esență, reclamantul a arătat următoarele:

Pentru a da această soluție, instanța de fond a încălcat principiile care reglementează dreptul reclamantului la judecarea cauzei sale în mod echitabil, de către o instanță independentă si imparțială. Instanța de fond a încălcat principiul care garantează respectarea dreptului la apărare, principiul egalității și principiul contradictorialității.

Minimalizând importanța confuziei provocată de aceștia prin amalgamarea nepermisă a domeniului studiilor universitare cu domeniile de licență și cu specializările din anunțul de concurs, judecătorul cauzei a stabilit, nemotivat, că această eroare esențială "nu poate fi de natură a conduce la concluzia că cerințele de studiu nu au fost redactate suficient de clar".

Instanța își contrazice propria concluzie pe următoarea pagină unde, în mod echivoc, judecătorul cauzei stabilește culpa comisiei de concurs atât în ceea ce privește aprecierea potrivit căreia reclamantul îndeplinea condițiile de studii solicitate prin anunțul de concurs, cât și în ceea ce privește încălcarea obligației de a comunica reclamantului că nu îndeplinește condițiile de participare la concurs.

Instanța de fond nu a dat dovadă de obiectivitate și coerență logică și nu a aplicat același regim juridic unor situații similare și a respins netemeinic și nelegal solicitările reclamantului reținând starea de fapt în mod greșit și fără a aprecia probatoriul administrat în acest sens, preluând fără nici o rezervă și, mai ales, fără nici o dovadă susținerile formulate de pârâți prin întâmpinările depuse.

Dreptul reclamantului la apărare a fost încălcat, instanța de fond nearătând motivele pentru care a înlăturat din probatoriu și nu a reținut argumentele acestuia referitoare la conformitatea acestuia cu condițiile privind studiile necesare solicitate. Reclamantul a solicitat ca instanța să analizeze faptul că îndeplinește condițiile de studiu solicitate de către pârâți, singura referire conformă cu textul legal din anunțul de concurs fiind cea referitoare la ramura de știință: inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management, reclamantul fiind absolvent al Facultății de Mecanică, domeniul mecatronică și robotică, specializarea robotică.

Instanța de fond nu a decelat în mod obiectiv lipsa unei vătămări efective produsă pârâților prin emiterea ordinului de numire a acestuia raportat la atribuțiile efective impuse ocupantului postului în conformitate cu sarcinile pe care acesta trebuie să le îndeplinească așa cum rezultă din fișa postului. Deși reclamantul a supus analizei acest aspect, judecătorul cauzei nu a dat curs acestei solicitări.

Instanța arată că natura studiilor solicitate în fișa postului ar fi studii universitare în aceleași domenii de licență ca cele din anunțul de participare la concurs, așa cum s-a arătat anterior și cum a reținut și instanța de fond în analiza studiilor solicitate, pârâții nu menționează domenii de licență nici în anunțul de concurs, dar nici în fișa postului.

Instanța de fond nu a analizat în condiții de contradictorialitate vătămarea produsă reclamantului prin refuzul nejustificat de emitere a ordinului de numire care a afectat așteptarea legitimă a acestuia de a fi numit ofițer specialist, deși instanța de fond a recunoscut că în urma declarării recurentului-reclamantului ca "admis" acestuia i s-a născut dreptul la încadrare în muncă, neemiterea ordinului de numire având consecința vătămării nepermise a drepturilor garantate de art. 41 din Constituția României.

Deși în sentință s-a reținut că în sarcina reclamantului nu poate fi imputată o atitudine culpabilă, instanța de fond nu a efectuat analiza vătămării interesului legitim al acestuia în raport cu definiția dată de art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004 raportându-ne la împrejurarea că acesta a îndeplinit toate obligațiile aflate în sarcina sa în ceea ce privește participarea la concurs, iar Jandarmeria Română, prin Adresa nr. x/20.12.2016 a înaintat dosarul său cu propunerea de chemare în activitate și acordarea gradului militar, toate acestea conducând la recunoașterea dreptului născut după îndeplinirea tuturor condițiilor cumulative prevăzute de legislația specifică, în vigoare la data desfășurării concursului.

Instanța nu a analizat nici atitudinea pârâților referitoare la organizarea concursului și valorificarea rezultatului acestuia din prisma solicitării reclamantului și nu a dat eficiență recunoașterilor făcute de către Ministerul de Interne care viza culpa acestuia "responsabilitatea privind verificările îndeplinirii de către candidați a condițiilor de participare la concurs revine Comisiei de concurs".

Pârâții nu au dovedit că au luat măsuri efective pentru angrenarea răspunderii acestei comisii care nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, nu au identificat persoanele responsabile pentru redactarea greșită a anunțului de concurs și pentru validarea conformării cerințelor de studii cu studiile reclamantului, nu au anunțat reclamantul că dosarul său nu corespunde, iar Inspectoratul de Jandarmi Arad nu a arătat de ce nu a contestat restituirea dosarului de recrutare în contencios așa cum imperativ prevăd dispozițiile art. 38 din OMAI nr. 665/2008, reclamantul consideră că pârâții nu au dovedit vătămarea pe care o invocă în justificarea refuzului de emitere a actului administrativ unilateral de numire a sa în funcție.

Contrar dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., instanța nu a indicat motivele pentru care a exclus să analizeze dovezile privind modalitatea efectivă în care s-a procedat la redactarea și comunicarea refuzului de emitere a actului administrativ.

În mod eronat și contrar prevederilor OMAI nr. 665/2008, instanța omite să remarce că prin parcurgerea integrală a tuturor etapelor eliminatorii stabilite prin anunțul de concurs, reclamantul a îndeplinit toate condițiile impuse de organizatorul concursului, astfel încât refuzul de a emite actul administrativ de chemare în corpul ofițerilor produce o vătămare a interesului legitim al reclamantului de către o autoritate publică, așa cum este definit de Legea nr. 554/2004.

Reclamantul consideră că respingerea celui de-al doilea capăt al cererii de chemare în judecată este netemeinică și nelegală, fiind consecința respingerii netemeinice și nelegale al primului petit al acțiunii privind obligarea pârâților la emiterea ordinului de numire în funcție.

Apărările intimaților

Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, reiterând apărările invocate la instanța de fond.

Inspectoratul de Jandarmi Județean Arad a formulat întâmpinare și a invocat excepția inadmisibilității recursului întrucât motivele invocate nu se circumscriu prevederilor legale menționate. De asemenea a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a I.J.J. Arad, iar pe fond a solicitat respingerea recursului.

Reclamantul-recurent a formulat răspuns la întâmpinare.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

Înalta Curte a pus în discuția părților excepția nulității recursului și a lipsei calității procesuale pasive la termenul din 14 iulie 2020, în conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ. și le-a respins potrivit încheierii formulate la acea dată. Excepția lipsei calității procesuale pasive este o apărare de fond.

În ceea ce privește recursul formulat, având în vedere motivele invocate, normele legale incidente în cauză, se constată că acesta nu este fondat pentru următoarele considerente:

- În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Nu poate fi reținută apărarea privind nerespectarea dreptului la apărare, a judecării cauzei în mod echitabil, independent și imparțial de către instanța de fond.

Argumentele recurentului vizează în fapt soluția pronunțată de instanța de fond detaliate în mod concret, fără a se sublinia elemente din care să rezulte nerespectarea principiilor invocate mai sus.

Arată recurentul că instanța de fond este contradictorie deoarece, deși a stabilit culpa comisiei de concurs în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de studii solicitate prin anunțul de concurs și în privința obligației de comunicare către reclamant a acestei situații, a respins acțiunea, deci a înlăturat argumentele reclamantului și le-a îmbrățișat pe cele ale pârâtului.

Instanța de fond a motivat într-o manieră logică și cu arătarea argumentelor relevante, că potrivit art. 38 alin. (1) din OMAI nr. 665/2008, MAI are competențe proprii referitoare la verificarea procedurii de organizare a concursului și îndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare, competente pe care și le-a exercitat.

- În ceea ce privește lipsa de obiectivitate și coerență, precum și neaplicarea aceluiași regim juridic unor situații similare, nu este dezvoltat suficient pentru a putea fi analizat de instanța de recurs

Se constată că dreptul la apărare al reclamantului a fost respectat iar instanța de fond a analizat și a respins motivat de ce nu a admis argumentele acestuia.

Și în ceea ce privește specializarea și domeniul de licență pentru care era necesară prezentarea adeverinței de absolvire, instanța de fond a motivat și argumentat explicit domeniul de studii universitare, domeniul de licență și respectiv specializarea, indicând și numărul coloanei și al pozițiilor incidente.

În ceea ce privește analizarea H.G. nr. 376/2016, Anexa 1 de către instanța de fond, se constată că a argumentat raportat în concret în privința apărărilor reclamantului privind specializarea robotică și ramura de știință din care face parte și a lămurit acest lucru cu referire la H.G. nr. 376/2016.

Este adevărat că H.G. nr. 376/2016, Anexa 1 - analizată de instanța de fond a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2016 și se referă la domenii și specializări de studii universitare pentru anul 2016 - 2017, nefiind incident procedurii de concurs din cauză. Însă, raționamentul instanței de fond este perfect valabil și în ceea ce privește H.G. nr. 575/2015 privind aprobarea domeniilor și a specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2015-2016 din data de 15.07.2015. Diferența este că ramura de știință este indicată la coloana 3, poziția 70 - inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management - domeniul studiilor universitare și domeniul de licență, fiind indicate coloana 5 și 7 din nomenclator, specializările la coloana 9.

Se observă deci că nici în acest act normativ din urmă, domeniul de studii universitare și domeniul de licență mecatronică și robotică, sunt diferite de cele solicitate de autoritatea pârâtă și nu se încadrează în consecință în enumerarea cuprinsă în anunțul de concurs sau fișa postului.

Instanța de fond a analizat cererea reclamantului și prin prisma vătămării invocate de reclamant ca fiind produsă de refuzul de numire în funcția de ofițer specialist în urma declarării ca admis. Astfel, instanța de fond a precizat culpa autorității pârâte în desfășurarea concursului, competența MAI în verificarea procedurii de concurs, concluzionând corect că cerințele privind studiile sunt imperative, nefiind un aspect formal.

Printre condițiile de participare la examen, se numără și cea privind studiile necesare, impuse prin anunț, corespunzătoare cerințelor postului scos la concurs.

Astfel, una dintre condițiile cerute imperativ pentru a participa Ia concurs a fost ca persoana care se înscrie să aibă studii universitare de licență într-unul dintre domeniile:

- inginerie mecanică;

- inginerie industrială;

- științe inginerești și aplicate;

- ingineria materialelor;

- inginerie și management;

- inginerie genistică;

- inginerie armament, rachete și muniții.

Ramura de știință inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management cuprinde la nivel de licență o serie de domenii, dintre care s-au cerut o parte.

Printre acestea nu se regăsește domeniul mecatronică și robotică, în care reclamantul și-a urmat studiile, astfel cum reiese din adeverința care atestă absolvirea facultății și din suplimentul de diplomă, depuse la dosar.

După cum se poate observa, pentru a participa la concurs, au fost cerute doar o parte dintre domeniile care formează ramura de știință inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management, corespunzătoare nevoilor unității și în conformitate cu cerințele postului vizat.

Domeniile înscrise în anunțul de participare au la rândul lor o serie de specializări, printre care NU se numără specializarea "robotică" în care reclamantul și-a finalizat studiile.

Această chestiune a fost analizată pe larg de către instanța de fond în motivarea sentinței recurate, instanța concluzionând în mod corect, contrar susținerilor reclamantului recurent, că studiile cerute imperativ pentru a putea fi emis ordinul administrativ de către MAI nu au fost respectate de către acesta.

- În ceea ce privește aplicarea prevederilor art. 38 alin. (1) indice 2 din Ordinul MIRA nr. 665/2008 invocat de recurent

Potrivit art. 38 alin. (1)

2

din Ordinul M.I.R.A. nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile MAI, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care, în urma verificărilor efectuate în condițiile alin. (1), se constată nerespectarea procedurilor privind organizarea și desfășurarea concursurilor, neîndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs și/sau de recrutare în volum incomplet, întreaga documentație se restituie unității organizatoare, motivat corespunzător, în vederea verificării aspectelor semnalate și/sau, după caz, sesizării instanței de contencios administrativ.

Mai mult decât atât, instanța de fond a punctat foarte bine faptul că aspectul privind neîndeplinirea condițiilor de studii apreciate necesare de către organizatorul concursului pentru ocuparea postului în discuție rămâne un aspect obiectiv și care conduce la concluzia că nu este suficient ca reclamantul să fi promovat proba scrisă a concursului, atâta vreme cât nu a îndeplinit cerința privind studiile absolvite.

Instanța a respins susținerea reclamantului potrivit căreia prin natura studiilor absolvite, îndeplinea cerințele din fișa postului, reținând că și în fișa postului la pct. 3.1. ca pregătire de bază se solicită studii universitare în aceleași domenii de licență cu cele din anunțul de participare la concurs.

Potrivit art. 20 alin. (1) din O.M.I.R.A. nr. 665/2008:

"Condițiile legale de recrutare din sursă externă pentru persoanele care intenționează să dobândească statutul de polițist sau cadru militar în Ministerul Afacerilor Interne, sunt următoarele:

"... f) să aibă studii corespunzătoare cerințelor postului pentru care candidează...".

Potrivit art. 38 alin. (1)

2

din Ordinul MIRA nr. 665/2008:

"în situația în care în urma verificărilor efectuate se constată neîndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs și/sau de recrutare în volum incomplet, întreaga documentație se restituie unității organizatoare, motivat corespunzător în vederea verificării aspectelor semnalate și/sau, după caz sesizării instanței de contencios administrativ".

Art. 38 alin. (1)

2

nu vorbește de anularea concursului ori de invalidarea unor drepturi dobândite cu bună-credință, ci exclusiv de procedura care trebuie urmată în cazul descoperirii unor neregularități în organizarea concursului, procedură care a fost respectată întocmai și care presupune că numirea în funcție nu poate fi făcută, indiferent de lipsa vreunei culpe a reclamantului. Rezultatele concursului nu pot fi valorificate, în baza prevederilor legale, deoarece până la emiterea actelor de numire în funcție au fost descoperite nereguli.

Actul normativ indicat este singurul care reglementează domeniile și specializările/programele de studii universitare, astfel că studiile prevăzute în fișa postului -cerute pentru ocuparea postului scos la concurs nu pot fi altele decât cele reglementate de către legiuitor, întrucât, în caz contrar, nu ar putea fi valorificate documentele de studii depuse de candidați.

De asemenea, potrivit art. 20 alin. (1) lit. f) din Ordinul M.A.I nr. 665/2008, una dintre condițiile obligatorii participării la concurs este ca persoana să aibă studii corespunzătoare cerințelor postului pentru care candidează.

Nici critica privind nemotivarea sentinței de către instanța de fond nu este fondată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b), așa cum s-a arătat mai sus.

Referitor la plata drepturilor salariale actualizate și a cheltuielilor de judecată, aceste capete de cerere sunt subsidiare cererii principale care a fost respinsă de instanța de fond.

Temeiul legal al soluției adoptate

Față de cele arătate mai sus, în conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 303 din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 iulie 2020.