ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2793/2020

Ședința publică din data de 25 iunie 2020

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 04.08.2017, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Comuna Deleni a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Energiei-Organismul Intermediar pentru Energie (OIE) și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene-Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice prin Ministerul Finanțelor Publice, anularea Deciziei nr. 240298/03.02.2017 emise de OIE, a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia și a Procesului-verbal nr. x/06.12.2016 de constatare a neregulilor și de stabilire a crențelor bugetare și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 1280 din 20 martie 2018, Curtea de Apel București a admis excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul Ministerul Energiei prin întâmpinare, și a respins cererea de chemare în judecată, ca inadmisibilă.

Instanța a reținut, în esență, în raport cu dispozițiile art. 21, art. 46 și art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, că actele ce pot forma obiect al contestației în contencios administrativ sunt procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare și decizia pronunțată în soluționarea contestației formulate împotriva acestuia, iar nu decizia emisă în soluționarea contestației formulate împotriva unui proiect de proces-verbal.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta Comuna Deleni a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, ori, în subsidiar, rejudecând cauza, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a reprodus susținerile din acțiune, expunând situația de fapt și reiterând motivele pentru care apreciază că actele atacate sunt nelegale. Referitor la soluția instanței, a apreciat că există o eroare în raționamentul instanței de fond, privitor la inadmisibilitatea reținută în cauză.

Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, constatarea nulității, apreciind că motivele invocate de recurenta-reclamantă nu pot fi încadrate în vreunul dintre cazurile limitativ prevăzute la art. 488 C. proc. civ.. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.1. Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susținerilor recurentei-reclamante, rezultă că s-a rezumat la a aprecia că există o eroare în raționamentul primei instanțe și la a reitera cuprinsul acțiunii, fără, însă, a evidenția niciun element de nelegalitate a sentinței atacate care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

4.2. Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Motivele de recurs desemnează ipotezele expres și limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8.

4.3. Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare, și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia.

Or, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă Comuna Deleni nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate, alegațiile din cererea de recurs vizând elemente de fapt ale cauzei și reluarea susținerilor din cuprinsul acțiunii introductive de instanță.

Intercalarea unor afirmații, prin care arată că ar fi eronat raționamentul primei instanțe, nu reprezintă critici de nelegalitate în sensul art. 488 C. proc. civ., recurenta limitându-se la a prelua integral argumentele prezentate prin cererea de chemare în judecată, fără, însă, a aduce nicio critică concretă considerentelor hotărârii recurate care să se poată încadra în articolul menționat.

Simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată și reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a acțiunii nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinței, această neregularitate sancționându-se cu nulitatea.

4.4. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul formulat de Comuna Deleni împotriva sentinței nr. 1280 din 20 martie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 iunie 2020.