ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3653/2021

Ședința publică din data de 15 iunie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta COMUNA BĂRĂGANU a chemat în judecată pârâtul MINISTERUL ENERGIEI - ORGANISMUL INTERMEDIAR PENTRU ENERGIE, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal nr. x/16.12.2016 de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare privind contractul de finanțare nr. x/14.08.2013 și obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin sentința civilă nr. 576 din 13.02.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția inadmisibilității și s-a respins acțiunea privind pe reclamanta Comuna Bărăganu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Energiei-Organismul Intermediar Pentru Energie, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Comuna Bărăganu, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În susținerea recursului, recurenta - reclamantă a susținut că procedura instituită de O.U.G. nr. 66/2011 este una cu caracter strict administrativ și nu jurisdicțional. Această procedură nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ (dispozițiile art. 46 alin. (2) teza a doua din O.U.G. nr. 66/2011).

Având în vedere definiția de la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea 554/2004, în raport cu dispozițiile art. 7 din aceeași lege, în prealabil de a sesiza instanța cu prezenta cerere de chemare în judecată, recurenta s-a adresat cu o cerere intimatului Ministerul Energiei - Organismul Intermediar pentru energie, prin care a solicitat revocarea în tot a procesului-verbal din 16.12.2016

Datorita faptului ca nu s-a dat curs solicitării sale, reclamanta s-a adresat instanței de judecată, în condițiile art. 8 alin. (1) din Legea 554/2004.

În mod greșit instanța de fond a apreciat că normele din cuprinsul O.U.G. nr. 66/2011 ar avea prioritate în aplicare față de dispozițiile Legii 554/2004 a căror norme au un grad superior față de normele unei ordonanțe de Guvern.

Dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 nu pot exclude aplicarea Legii nr. 554/2004 care are caracterul de lege specială.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința atacată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta Comuna Bărăganu este nefondat, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că acesta reprezintă un act administrativ care constituie titlu de creanță, astfel cum rezultă din dispozițiilor art. 21 alin. (20) din O.U.G. nr. 66/2011.

Dispozițiile art. 47 - art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011 reglementează procedura de contestare a titlului de creanță, reglementând, printre altele, obligația motivării contestației, posibilitatea suspendării soluționării contestației, soluțiile ce pot fi adoptate prin decizia de soluționare a contestației.

Dispozițiile art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 derogă de la dispozițiile art. 7 și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel încât obiectul acțiunii judiciare în contencios administrativ îl constituie decizia de soluționare a contestației administrative, împreună cu actele la care se referă.

Înalta Curte reține că sesizarea instanței de contencios administrativ și obiectul acțiunii în anulare sunt reglementate de dispozițiile art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 care se completează cu dispozițiile din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în măsura în care nu sunt contrarii normelor juridice speciale din O.U.G. nr. 66/2011.

Înalta Curte mai reține că reclamanta nu a formulat acțiune în anularea deciziei de soluționare a contestației, solicitând instanței de contencios administrativ anularea titlului de creanță constând în procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, cu încălcarea dispozițiilor legale anterior menționate, împrejurare care atrage inadmisibilitatea acțiunii.

În concluzie, Înalta Curte reține că cererea de anulare a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este inadmisibilă în temeiul dispozițiilor art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011.

Pentru aceste considerente, reținând că nu au fost identificate motive de reformare a sentinței potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă Comuna Bărăganu împotriva sentinței civile nr. 576 din 13.02.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iunie 2021.