ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de P.Î.C.C.J. - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție la data de 4 septembrie 2017 în Dosarul cu nr. x din 2014, inculpatul A., a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:

"efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite" prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și "conflict de interese în formă continuată" (cincisprezece acte materiale) prevăzută de art. 2531 C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1968 și art. 5 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1968.

Ca stare de fapt prin actul de sesizare a instanței, în esență, s-a reținut în sarcina inculpatului că, în perioada 22 februarie 2007 - 26 iunie 2014, în scopul obținerii pentru sine de sume de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, utilizând, în unele cazuri, și informații dobândite în virtutea funcțiilor, atribuțiilor și însărcinărilor deținute, a efectuat, prin intermediul societăților comerciale B. SRL și C. SRL, pe care le-a înființat prin persoane interpuse și le-a administrat în fapt, un număr de 4.101 de operațiuni financiare ca acte de comerț, în valoare totală de 9.991.946 de RON (constând în prestări de servicii de consultanță medicală, servicii de întreținere și reparații calculatoare, imprimante și telefonie, precum și furnizarea de echipamente informatice, imprimante, consumabile imprimante, produse de birotică și papetărie către operatori economici privați, dar mai ales către instituții publice), incompatibile conform normelor generale (prevăzute de art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției) cu calitatea sa de funcționar public deținută în cadrul Direcției de Sănătate Publică Timiș (expert, consilier în cadrul Serviciului de Informatică și Biostatică Medicală, în perioada 1 ianuarie 2007 - 31 ianuarie 2008, director executiv adjunct medical, în perioada 1 februarie 2008 - 31 decembrie 2008, șef serviciu audit, în perioada 1 august 2008 - 28 iunie 2009 și director executiv, în perioada 26 februarie 2009 - 13 martie 2009), Casei de Asigurări de Sănătate Timiș (director executiv relații cu furnizorii, în perioada 29 iunie 2009 - 14 decembrie 2009, președinte director general, în perioada 14 decembrie 2009 - 25 iulie 2012 și director executiv relații contractuale, în perioada 25 iulie 2012 - 21 octombrie 2012), Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea (Vest) Timiș (comisar I superior - compartimentului Relații cu publicul și sinteză, în perioada 22 octombrie 2012 - 25 iunie 2013) și Casei Naționale de Sănătate (auditor cl. I, în data de 26 iunie 2013, director al Direcției Audit Public Intern, în perioada 27 iunie 2013 - 25 octombrie 2013, auditor cu drept de semnătură pentru director al Direcției Audit Public Intern, în perioada 26 octombrie 2013 -10 noiembrie 2013, comisar cl. I - Direcția Generală Monitorizare și Control, în perioada 11 noiembrie 2013 - 15 decembrie 2013, coordonator regional pentru Aria administrativ teritorială 5 - CAS Arad, CAS Caraș-Severin, CAS Hunedoara, CAS Timiș, în perioada 16 decembrie 2013 - 11 iulie 2014) și, totodată, incompatibile potrivit normelor speciale (prevăzute de art. 310 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății) cu funcțiile publice deținute în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Timiș (director executiv relații cu furnizorii, în perioada 29 iunie 2009 - 14 decembrie 2009, președinte director general, în perioada 14 decembrie 2009 - 25 iulie 2012 și director executiv relații contractuale, în perioada 25 iulie 2012 - 21 octombrie 2012) și Casei Naționale de Sănătate (auditor cl. I, în data de 26 iunie 2013, director al Direcției Audit Public Intern, în perioada 27 iunie 2013 - 25 octombrie 2013, auditor cu drept de semnătură pentru director al Direcției Audit Public Intern, în perioada 26 octombrie 2013 -10 noiembrie 2013, comisar cl. I - Direcția Generală Monitorizare și Control, în perioada 11 noiembrie 2013 - 15 decembrie 2013, coordonator regional pentru Aria administrativ teritorială 5 - CAS Arad, CAS Caraș-Severin, CAS Hunedoara, CAS Timiș, în perioada 16 decembrie 2013 - 11 iulie 2014), obținând pentru sine, prin această modalitate, atât bani, bunuri și foloase necuvenite constând în sume provenite din încasările și dividendele societăților în cauză (profitul obținut de cele două societăți - 546.542 de RON), cât și alte foloase similare, respectiv utilizarea în scop personal și exclusiv de către inculpat și soția acestuia D. a unor autoturisme achiziționate de către SC B. SRL în sistem de leasing financiar și anume autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x (în perioada leasingului financiar) și nr. de înmatriculare x (în momentul în care a devenit proprietatea SC B. SRL), în valoare de valoare de 15.244 de euro, achiziționat de societate la data de 05 noiembrie 2008, autoturismul marca x cu număr de înmatriculare x, în valoare de 22.590 de euro, achiziționat la data de 08 decembrie 2009 și autoturismul marca x, cu număr de înmatriculare x, în valoare de 45.855 de euro, achiziționat la data de 1 martie 2013, decontarea din resursele financiare ale societății SC B. SRL a contravalorii carburantului consumat în timpul deplasărilor efectuate cu autoturismele în scop personal, și a celorlalte cheltuieli aferente (asigurări auto, reparații și revizii tehnice), precum și utilizarea în scop personal a postului telefonic cu nr. x, aferent abonamentelor de telefonie mobilă, încheiate de către SC B. SRL cu E. S.A, începând cu data de 30 octombrie 2007.

De asemenea, s-a reținut în sarcina inculpatului A. că în perioada 26 februarie 2010 - 18 iulie 2012, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau în calitate de președinte, director-general și ordonator de credite al Casei de Asigurări de Sănătate Timiș, și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a îndeplinit cincisprezece acte prin care a obținut prin intermediul SC B. SRL și SC C. SRL, administrate și controlate, în fapt, de către el, sume în valoare cumulată de 42.844,76 de RON, constând în aprobarea de achiziții de produse și servicii de la cele două societăți, în aprobarea plății acestora, sau în aprobarea atât a achiziției cât și a plății, după cum urmează: la data de 26 februarie 2010 a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente facturii nr. x din 25 februarie 2010 emisă de către SC B. SRL pentru furnizarea serviciului de reparații rețea calculatoare în valoare de 5.205 RON, semnând în acest sens înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. x din 26 februarie 2010 și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 7775 din 26 februarie 2010, aprobare în baza căreia a fost efectuată plata sumei de 5.205 RON către această societate, prin Ordinul de plată cu nr. 116 din 29 noiembrie 2011, la data de 28 noiembrie 2011 a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente facturii nr. x din 17 noiembrie 2011 emisă de către SC C. SRL pentru furnizarea serviciului de reparații calculatoare în valoare de 4.000 de RON, semnând în acest sens înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 43628 din 28 noiembrie 2011 și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 43629 din 28 noiembrie 2011, aprobare în baza căreia a fost efectuată plata sumei de 4.000 de RON către această societate, prin Ordinul de plată cu nr. 614 din 29 noiembrie 2011, la data de 30 noiembrie 2011 a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente facturii nr. x din 30 noiembrie 2011 emisă de către SC C. SRL, pentru furnizarea de piese de schimb (surse x, kit imprimantă, spray curățare contacte, pastă silicon) în valoare de 955,92 de RON, semnând în acest sens înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 44496 din 30 noiembrie 2011 și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 44497 din 30 noiembrie 2011, aprobare în baza căreia a fost efectuată plata sumei de 955,92 RON către această societate, prin Ordinul de plată cu nr. 620 din 30 noiembrie 2011, la data de 30 noiembrie 2011 a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente facturii nr. x din 30 noiembrie 2011 emisă de către SC C. SRL, pentru furnizarea serviciului de reparații și configurare rețea de calculatoare (surse x) în valoare de 358,46 de RON, semnând în acest sens înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 44493 din 30 noiembrie 2011 și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 44494 din 30 noiembrie 2011, aprobare în baza căreia a fost efectuată plata sumei de 358,46 de RON către această societate, prin Ordinul de plată cu nr. 621 din 30 noiembrie 2011, la data de 21 decembrie 2011 a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente facturii nr. x din 30 noiembrie 2011 emisă de către SC C. SRL, pentru furnizarea de materiale cu caracter funcțional în valoare de 4165,18 RON, semnând în acest sens înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 48227 din 21 decembrie 2011 și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 48228 din 21 decembrie 2011, aprobare în baza căreia a fost efectuată plata sumei de 4165,18 RON către această societate, prin Ordinul de plată cu nr. 662 din 27 decembrie 2011, la data de 22 decembrie 2011 a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente facturii nr. x din 22 decembrie 2011 emisă de către SC C. SRL, pentru furnizarea serviciului de reparații și configurare rețea de calculatoare în valoare de 4.928 de RON, semnând în acest sens înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 48549 din 22 decembrie 2011 și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 48550 din 22 decembrie 2011, aprobare în baza căreia a fost efectuată plata sumei de 4.928 de RON către această societate, prin Ordinul de plată cu nr. 674 din 27 decembrie 2011, la data de 26 ianuarie 2012 a aprobat achiziția de la SC C. SRL a unei surse neîntreruptibilă APC 500 VA în valoare de 582,80 de RON, în baza facturii nr. x din 26 ianuarie 2012 și, totodată, a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente achiziției în baza căreia s-a efectuat plata sumei menționate către furnizor prin ordinul de plată nr. x din 31 ianuarie 2012, semnând în acest sens referatul de necesitate, întocmit cu nr. 4092 din 26 ianuarie 2012, înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 4133 din 26 ianuarie 2012, înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 4134 din 26 ianuarie 2012, precum și nota justificativă care atesta aprobarea selecției ofertei acestei societăți, întocmită însă ulterior efectuării achiziției cu numărul 4208/27 ianuarie 2012, la datele de 28 februarie 2012 și 16 martie 2012 a aprobat achiziția de la SC C. SRL de furnituri de birou în valoare totală de 5121,94 de RON cu TVA, în baza facturilor nr. x din 28 februarie 2012 în valoare de 3379 de RON cu TVA (250 topuri hârtie A4) și nr. 12 din 16 martie 2012 în valoare de 1.742,94 de RON (700 dosare plastic cu șină pentru încopciat în valoare de 451,36 de RON, 1200 dosare încopciate carton 1/2 în valoare de 595,2 RON, 12 bucăți tușuri ștampilă în valoare de 26,78 de RON, 1000 plicuri C6 cu autoadeziv în valoare de 148,8 RON, 600 plicuri C4 cu autoadeziv în valoare de 520,8 RON) și, de asemenea, la datele de 28 martie 2012 și 25 aprilie 2012 a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente achiziției în baza căreia s-a efectuat plata către SC C. SRL a sumei de 3379 de RON corespunzătoare facturii nr. x din 28 februarie 2012 prin ordinul de plată nr. x din 30 martie 2012 și, respectiv a sumei de 1.742,94 de RON corespunzătoare facturii nr. x din 160 martie 2012 prin ordinul de plată nr. x din 27 aprilie 2012, semnând în acest sens referatul de necesitate întocmit cu nr. 7437 din 23 februarie 2012, înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 11505 din 28 martie 2012, înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 11506 din 28 martie 2012, înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 15519 din 25 aprilie 2012, înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 15520 din 25 aprilie 2012, precum și nota justificativă care atesta aprobarea selecției ofertei acestei societăți pentru achiziția furniturilor în cauză, întocmită cu numărul 10032 din 15 martie 2012 (dată ulterioară de altfel efectuării achiziției celor 250 topuri de hârtie în valoare de 3379 de RON), la data de 28 martie 2012 a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente facturii nr. x din 16 martie 2012 emisă de către SC C. SRL, pentru furnizarea de servicii de reparație monitoare și imprimantă în valoare de 992 de RON, semnând în acest sens înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 11485 din 28 martie 2012 și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 11486/28 martie 2012, aprobare în baza căreia a fost efectuată plata sumei menționate către această societate, prin Ordinul de plată cu nr. 150 din 30 martie 2012, la data de 24 aprilie 2012 a aprobat achiziția de la SC C. SRL de produse de furnituri în valoare de 1351,60 de RON cu TVA (100 topuri hârtie A4), în baza facturii nr. x din 24 aprilie 2012, iar la data de 28 mai 2012 a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente achiziției în baza căreia s-a efectuat plata corespunzătoare facturii, prin ordinul de plată nr. x din 30 mai 2012, semnând în acest sens referatul de necesitate, întocmit cu nr. 14683 din 18 aprilie 2012, nota justificativă care atestă aprobarea selecției ofertei acestei societăți, întocmită cu nr. 15211 din 24 aprilie 2012, înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 22604 din 28 mai 2012, și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 22605 din 28 mai 2012, la data de 25 aprilie 2012 a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente facturii nr. x din 23 aprilie 2012 emisă de către SC C. SRL pentru furnizarea serviciului de abonament antivirus 100 utilizatori (un an F.) în valoare de 6.200 de RON, semnând în acest sens înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 15584 din 25 aprilie 2012 și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 15585 din 25 aprilie 2012, aprobare în baza căreia a fost efectuată plata către această societate, prin Ordinul de plată cu nr. 212 din 27 aprilie 2012, la data de 25 mai 2012 a aprobat achiziția de la SC C. SRL de furnituri de birou în valoare de 2.349,80 de RON cu TVA (150 topuri hârtie A4 și 20 plicuri C5 silicon) în baza facturii nr. x din 25 mai 2012, iar la data de 28 mai 2012 a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente achiziției în baza căreia s-a efectuat plata sumei către această societate, prin ordinul de plată nr. x din 30 mai 2012, semnând în acest sens referatul de necesitate, întocmit cu nr. 22230 din 23 mai 2012, nota justificativă care atesta aprobarea selecției ofertei societății, întocmită cu nr. 22424 din 25 mai 2012, înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 22688 din 28 mai 2012 și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 22689 din 28 mai 2012, la data de 25 iunie 2012 a aprobat achiziția de la SC C. SRL de furnituri de birou în valoare de 1649,20 de RON (20 registre intrare-ieșire cartonate, 40 topuri hârtie A4, 5000 plicuri C5 siliconice), în baza facturii nr. x din 25 iunie 2012 și, totodată, la data de 26 iunie 2012 a aprobat angajarea cheltuielii aferente achiziției în baza căreia s-a efectuat plata sumei către această societate, prin ordinul de plată nr. x din 03 iulie 2012, semnând în acest sens referatul de necesitate, întocmit cu nr. 25312 din 19 iunie 2012, nota justificativă care atesta aprobarea selecției ofertei societății, întocmită cu nr. 25738 din 22 iunie 2012, înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 26321 din 26 iunie 2012, și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 26322 din 26 iunie 2012, la data de 27 iunie 2012 a aprobat achiziția de la SC C. SRL de furnituri birou (185 plicuri C5 siliconice) în valoare de 29,82 de RON, în baza facturii nr. x din 27 iunie 2012 și, totodată, a aprobat angajarea și ordonanțarea cheltuielii aferente achiziției în baza căreia s-a efectuat plata sumei către această societate, prin ordinul de plată nr. x din 03 iulie 2012, semnând în acest sens referatul de necesitate, întocmit cu nr. 26394 din 27 iunie 2012, nota justificativă care atesta aprobarea selecției ofertei SC C. SRL, întocmită cu nr. 26428 din 27 iunie 2012, înscrisul intitulat "propunere de angajare a unei cheltuieli", întocmit cu nr. 26483 din 27 iunie 2012, și înscrisul intitulat "ordonanțare de plată", întocmit cu nr. 26484 din 27 iunie 2012, iar la data de 18 iulie 2012 a aprobat achiziția de la SC C. SRL de furnituri de birou în valoare de 4955,04 RON cu TVA, în baza facturilor nr. x din 18 iulie 2012 (125 topuri hârtie A4 în valoare de 1705 RON) și nr. 25 din 19 iulie 2012 (25 tonere de imprimantă în valoare de 3.250,04 RON), achitate prin ordinele de plată cu nr. 372 și 373 din data de 31 iulie 2017, semnând în acest sens referatul de necesitate, întocmit cu nr. 29635 din 18 iulie 2012 și nota justificativă care atesta aprobarea selecției ofertei societății, întocmită cu nr. 29697 din 18 iulie 2012, obținând în acest mod, așa cum s-a arătat mai sus, sume în valoare cumulată de 42.844,76 de RON.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală) prin Sentința penală nr. 91/P.I. din data de 4 martie 2020, Tribunalul Timiș a dispus achitarea inculpatului pentru ambele fapte pentru care a fost trimis în judecată.

Pentru a adopta soluția anterior menționată prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

Cu privire la infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000

Potrivit rechizitoriului, fapta reținută în sarcina numitului A. constă în aceea că în perioada 22 februarie 2007 - 26 iunie 2014 acesta, în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, utilizând și informații dobândite în virtutea funcțiilor, atribuțiilor și însărcinărilor deținute, ar fi efectuat prin intermediul societăților comerciale SC B. SRL și SC C. SRL, pe care le-a înființat prin persoane interpuse și le-a administrat în fapt, un număr de 4101 de operațiuni financiare ca acte de comerț, în valoare totală de 9.991.946 RON, incompatibile cu funcțiile publice deținute.

Prima instanță a reținut că pentru a fi în prezența infracțiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, raportat și la prevederile art. 12 alin. (2) din lege, este necesar a fi îndeplinite anumite condiții, respectiv:

- operațiunile financiare au fost efectuate ca acte de comerț, prin acțiuni de intermediere în circulația bunurilor făcute în mod organizat și sistematic, în scopul obținerii de profit;

- la încheierea operațiunilor sau tranzacțiilor financiare au fost utilizate de către inculpat informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării;

- scopul urmărit de făptuitor a fost acela de a obține, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri ori alte foloase;

- banii, bunurile sau foloasele urmărite de făptuitor au avut un caracter necuvenit; operațiunile sau tranzacțiile financiare au fost incompatibile cu funcția publica deținută de inculpat.

În ce privește condiția ca operațiunile financiare să fie efectuate ca acte de comerț, prin acțiuni de intermediere în circulația bunurilor făcute în mod organizat și sistematic, în scopul obținerii de profit, s-a apreciat că nu este îndeplinită în cauza de față.

Conform art. 12 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 în categoria operațiunilor financiare se înțelege acele operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale

Prin "operațiuni de bancă" sunt înțelese acele acțiuni care au ca scop final un act de speculație sau intermediere în circulația bunurilor, făcută într-un mod organizat.

Operațiunile de bancă constau în depozite de sume de bani sau de titluri, acordare de credite, operațiuni asupra titularului de credit, efectuarea de plăți, plasament financiar. Operațiunile de schimb constau în schimbul monedelor, fie sub forma obișnuită, manuală, fie sub forma schimbului așa-zis tras, când moneda de schimb este predată într-un loc, iar moneda schimbată urmează a fi predată în alt loc.

Pornind de la definiția acestor noțiuni prima instanță a constatat că operațiunile de emitere a ordinelor de plată și a formularelor de retragere de numerar constituie într-adevăr operațiuni de bancă, operațiuni financiare, însă nu în sensul textului de lege care incriminează infracțiunea prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, întrucât nu sunt realizate ca acte de comerț, nefiind realizat ca un act de speculație sau intermediere în circulația bunurilor, făcut în mod organizat.

Astfel, din ansamblul mijloacelor de proba administrate rezultă în principal că inculpatul A. a administrat în fapt societatea, prin consultările pe care i le dădea verișorului său cu privire la activitatea societății și mai ales celor doi angajați G. și H. cu care se întâlnea mai des la sediul societății și ținea ședințe. Mai mult și din declarațiile martorilor reiese ca el este cel care stabilea ce activități trebuie să desfășoare, ce lucrări să efectueze, de identificarea unor eventuali clienți, de prețurile serviciilor prestate etc.

În schimb, prima instanță a constatat că în actul de acuzare nu se reține că inculpatul A. ar fi semnat contracte, ar fi efectuat operațiuni bancare în numele societății, ar fi emis ordine de plată sau ar fi întocmit facturi de lucrări sau alte manopere care să se circumscrie de categoriilor de operațiuni financiare și tranzacții financiare, motiv pentru care inculpatului nu îi pot fi imputate din punct de vedere penal operațiunile financiare derulate pe parcursul activității de către SC B. SRL și SC C. SRL, cât timp acesta nu a avut personal nicio implicare faptică în derularea respectivelor operațiuni, ele fiind efectuate de către angajații celor doua societăți, respectiv numiții H., G., I., J., inculpatul A. nerealizând personal nicio astfel de acțiune de intermediere în circulația bunurilor sau serviciilor vândute sau furnizate de SC B. SRL și SC C. SRL. Prin urmare, inculpatul A. nu a realizat operațiuni care să constituie prin ele însele acte de comerț.

În ce privește condiția ca la încheierea tranzacțiilor financiare să fi fost utilizate de către inculpat informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării, deși în rechizitoriu, se arată, cu ocazia descrierii situației de fapt, că inculpatul ar fi utilizat și informații dobândite în virtutea funcțiilor, atribuțiilor și însărcinărilor deținute, s-a observat că niciunde în cuprinsul actului de acuzare nu se specifica în mod concret în cazul cărora dintre cele 4101 de tranzacții comerciale imputate acestuia s-ar fi folosit informații dobândite în virtutea funcțiilor sau atribuțiilor sale publice, și nici în ce au constat respectivele informații.

Întrucât sarcina probei aparține în principal procurorului, vinovăția inculpatului neputând fi prezumată, procurorul, prin rechizitoriu, trebuia să indice în mod clar care sunt informațiile dobândite de către inculpat în temeiul funcțiilor publice, ce au facilitat fiecare dintre cele 4101 de tranzacții comerciale în parte, efectuate de SC B. SRL și SC C. SRL în perioada 22 februarie 2007 - 26 iunie 2014.

Prima instanță a apreciat relevant faptul că SC B. SRL avea ca obiect de activitate comercializarea de echipamente IT, birotică și papetărie, precum și efectuarea mentenanței la echipamentele IT livrate și nicidecum efectuarea de acte medicale sau activități ce implica actul medical ce intră în atribuțiile de serviciu ale inculpatului A., sub acest aspect neputându-se reține că informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale ar fi influențat desfășurarea activității SC B. sau SC C. SRL

Instanța a constatat că majoritatea operațiunilor financiare imputate inculpatului se referă la servicii de întreținere și reparații calculatoare, imprimante și telefonie, furnizarea de echipamente și consumabile informatice, ori vânzarea de produse de birotică și papetărie, efectuate de către angajații SC B. SRL și SC C. SRL, care nu au nicio legătură cu funcțiile publice deținute de inculpat, ori cu informații dobândite în virtutea acestora.

În același timp s-a reținut că inculpatului i se mai impută și prestarea de către SC B. SRL a unor servicii de consultanță în domeniul datelor informatice din domeniul medical, respectiv optimizarea codificărilor în sistemul K. în cadrul unor unități spitalicești. Cu privire la aceste activități prestate de SC B. SRL, prin intermediul angajaților săi, către mai multe unități spitalicești, prima instanță a arătat că au doar o legătura generică cu domeniul medical, domeniu în care inculpatul a deținut funcții în cadrul Direcției de Sănătate Publica Timiș, Casei Județene de Asigurări de Sănătate Timiș sau Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în fapt aceste activități aparținând de domeniul IT, al prelucrării și optimizării datelor informatice.

Prima instanță a constatat că inculpatul A. își exercita funcția publică în domeniul medical, iar relațiile contractuale dintre SC B. SRL și unitățile spitalicești s-au desfășurat prin prisma unor activități de prestări de servicii aparținând domeniului informatic, și nu în domeniul medical, nefiind detaliată și nici probată în rechizitoriu condiția esențială pentru existenta infracțiunii, aceea ca la încheierea operațiunilor sau tranzacțiilor financiare realizate în domeniul informatic să fi fost utilizate de către inculpat informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării.

În ce privește condiția ca operațiunile financiare imputate inculpatului să fi fost incompatibile cu funcția publica deținută de acesta, s-a constatat, de asemenea, că nici aceasta nu este îndeplinită în cauză.

Astfel, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 și art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu art. 317 alin. (1) fraza finala din Legea nr. 95/2006, prima instanță a constatat că deținerea simultană a calității de funcționar public cu statut special și desfășurarea unei activități în sfera privată, în cadrul unei societăți comerciale având ca obiect vânzarea de echipamente IT, mentenanța acestora și vânzarea de obiecte de papetărie și birotică, nu este de natură să genereze o situație de incompatibilitate, dacă activitatea din mediul privat nu este în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca și funcționar public cu statut special potrivit fișei postului.

Potrivit dispozițiilor legale mai sus indicate, s-a apreciat că nu există în prezent nicio incompatibilitate între calitatea de funcționar public și exercitarea unor funcții sau desfășurarea unor activități în sectorul privat, în alte domenii de activitate decât cel în care funcționarul public își exercita atribuțiile prevăzute în fișa postului, scopul urmărit de legiuitor prin instituirea acestor incompatibilități fiind de a asigura demnitatea și prestigiul funcției sau profesiei în cauză.

Ca atare, prima instanță a apreciat că activitățile comerciale (tranzacții financiare), desfășurate prin intermediul persoanelor angajate în cadrul SC B. SRL (obiect de activitate - repararea calculatoarelor și a echipamentelor periferice) și SC C. SRL (obiect de activitate - comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse nealimentare), se situează în alte domenii de activitate decât cele în care inculpatul a exercitat funcții publice, și fără o legătură directă cu atribuțiile acestuia de funcționar public, nefiind încălcate în niciun fel normele cu caracter special, întrucât inculpatul nu a deținut vreodată părți sociale, nici în cadrul SC B. SRL și nici în cadrul SC C. SRL.

Cu privire la condiția ca banii, bunurile sau foloasele urmărite să aibă un caracter necuvenit, s-a considerat că simpla efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, nu determină prin ea însăși existenta elementului material al infracțiunii, efectuarea de operațiuni financiare dobândind relevanță penală și putând constitui elementul material al infracțiunii doar dacă sunt săvârșite în scopul expres determinat de legiuitor, acela al obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase cu caracter necuvenit. A fost invocată jurisprudența instanței de contencios constituțional (Decizia nr. 243/2017, Decizia nr. 422/2017, Decizia nr. 700/2017, Decizia nr. 584/2018, Decizia nr. 252/2019), care a statuat că infracțiunea analizată este structurată prin raportarea tezei introductive a art. 12, care conține o cerința esențială - scopul - specifică infracțiunilor de corupție, la modalitățile alternative de săvârșire a acesteia. Tocmai scopul urmărit de făptuitor, prin folosirea funcției sale, de obținere a unor bani, bunuri sau foloase cu caracter necuvenit, pentru sine sau pentru o altă persoană, indiferent dacă acest scop a fost sau nu atins, caracterizează infracțiunea respectivă ca una asimilată celei de corupție, legiuitorul nesancționând penal subiectul în cauză pentru simpla efectuare de operațiuni financiare, ci doar efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț în considerarea scopului urmărit, expres prevăzut de lege.

Nu în ultimul rând, prima instanță a apreciat că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului sub aspectul elementului subiectiv poate fi săvârșită numai cu intenție directă, calificată prin scop, respectiv dobândirea pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. În același timp s-a apreciat că din nicio probă a dosarului nu rezultă că inculpatul, urmare a înființării societății ar fi putut să obțină pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau foloase necuvenite sau că ar fi urmărit să obțină astfel de foloase, folosindu-se de funcția pe care o avea și că în acest scop și-ar fi încălcat cu intenție interdicția prevăzută de lege, respectiv aceea de a efectua acte de comerț.

Din interpretarea textului de lege rezultă că doar simpla efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț nu constituie infracțiune, fiind necesar ca operațiunile respective să fie incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, ca o astfel de incompatibilitate să fie prevăzută de lege și să fie săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Analizând operațiunile reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, prima instanță a constatat că inculpatul nu a efectuat operațiuni financiare, ca acte de comerț și nici tranzacții financiare prin utilizarea informațiilor obținute în virtutea funcției publice deținute, iar această activitate nu era incompatibilă cu atribuțiile de serviciu specifice funcției deținute și nici nu a obținut un folos patrimonial cu caracter necuvenit, fapt pentru care a dispus achitarea inculpatului A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală .

Cu privire la infracțiunea de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prev. de art. 301 C. pen., prima instanță a efectuat o analiză comparativă a dispozițiilor art. 175 alin. (1) și (2) C. pen., care definesc noțiunea de funcționar public, în sensul legii penale, art. 176 C. pen., precum și a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici stabilind că funcționar public este acea persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei autorități publice, instituții publice ori al unei instituții sau a altei persoane juridice de interes public, iar prin incriminarea faptei de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane s-a urmărit ocrotirea relațiilor sociale referitoare la apărarea intereselor legale ale persoanelor fizice sau juridice, publice ori private, împotriva intereselor ilicite ale funcționarului public.

Totodată, referitor la scopul urmărit prin reglementarea infracțiunii de conflict de interese, s-a reținut că prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, Curtea Constituțională a apreciat că acesta se circumscrie creării premiselor legale desfășurării activităților de serviciu într-un cadru de imparțialitate și integritate a exercitării funcțiilor și demnităților publice, incriminarea faptei având un rol disuasiv pentru persoanele care ocupă astfel de funcții în ceea ce privește obținerea de foloase materiale pentru sine sau pentru subiectele de drept enumerate de textul de lege. Incriminarea analizată presupune, în esență, existența unui interes de natură patrimonială din partea unui funcționar public care îi influențează acestuia imparțialitatea în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

O cerință esențială a laturii obiective a infracțiunii este aceea ca făptuitorul, prin tot ceea ce a întreprins, să obțină un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv.

S-a reținut că infracțiunea de conflict de interese este o infracțiune de serviciu, care presupune un pericol concret, deoarece nu este suficient ca funcționarul să îndeplinească un act, ci trebuie ca acel act să fi obținut un folos patrimonial pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv.

Obiectul juridic special al infracțiunii este reprezentat de acele relații sociale a căror naștere, normală desfășurare și dezvoltare nu ar fi posibile fără îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de către funcționarii publici și persoanele asimilate.

Astfel, activitatea de serviciu a subiectului activ - funcționar public, constând în îndeplinirea unui act este lipsită de obiectivitate, datorită interesului de natură patrimonială care îl animă pe acesta, ceea ce afectează în sens negativ relațiile de serviciu.

Subiectul pasiv al infracțiunii îl reprezintă o autoritate publică, o instituție publică sau o persoană juridică în care își desfășoară activitatea funcționarul, care a fost prejudiciată prin comiterea infracțiunii, fiindu-i perturbată activitatea. Subiect pasiv secundar este persoana fizică sau juridică prejudiciată prin actul sau decizia autorității publice, dispuse cu încălcarea obligației de abținere a funcționarului aflat în conflict de interese.

Infracțiunea de conflict de interese poate fi comisă, sub aspectul laturii subiective, cu intenție directă sau indirectă, făptuitorul având reprezentarea folosului patrimonial pentru sine sau persoanele arătate în textul încriminator și urmărind realizarea lui sau acceptând acest fapt.

Urmarea socialmente periculoasă constă în obținerea unui folos patrimonial de către funcționarul public și prin aceasta, crearea unui pericol pentru bunul mers al activității unor persoane juridice publice.

Între actul funcționarului public și folosul patrimonial realizat trebuie să existe un raport de cauzalitate.

Potrivit textului de lege, elementul material al laturii obiective a infracțiunii poate consta doar în îndeplinirea unui act, legiuitorul nemaiincriminând în aceasta varianta a infracțiunii activitatea de participare la luarea unei decizii.

Urmarea imediată a faptei constă în obținerea unui folos patrimonial, cu privire la care legiuitorul nu a mai prevăzut în norma de incriminare posibilitatea obținerii acestuia în mod indirect, astfel încât obținerea folosului patrimonial trebuie să decurgă în mod direct și nemijlocit din activitatea de îndeplinire a unui act, ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii.

Beneficiari ai folosului obținut prin comiterea faptei de către autor pot fi: însuși funcționarul public; soțul său; o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv.

S-a precizat că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că prin "folos patrimonial" se înțelege orice fel de avantaj patrimonial (de exemplu, bunuri, împrumuturi, premii, prestări de servicii gratuite, promovarea în servicii). Norma de incriminare nu cere ca folosul să fie unul injust (de pildă, persoana angajată să nu existe, angajatul să nu fi prestat activități remunerate), ci numai ca acesta să fi fost efectiv obținut printr-o procedură favorizantă. Pentru existența infracțiunii de conflict de interese este suficient ca acțiunile inculpatului să fi produs un folos material provenit din fondurile publice pentru rudele sale apropiate. Cum norma de incriminare impune atât natura folosului, ce trebuie să fie exclusiv de natură patrimonială (material), cât și beneficiarul folosului, care trebuie să fie una dintre persoanele arătate în textul de lege, s-a considerat că prin comiterea faptei nu este necesar să se producă o vătămare a intereselor persoanei juridice ori autorității respective, ci este suficient ca actul material să fi produs un folos celui în favoarea căruia se acționează - persoanelor arătate în textul incriminator.

S-a subliniat că textul de lege nu mai incriminează în prezent și obținerea unui folos patrimonial pentru o altă persoană cu care funcționarul s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură devenind incidente prevederile art. 4 din C. pen., referitoare la legea de dezincriminare. Totodată textul de lege vorbește de obținerea unui folos patrimonial nefăcând distincția ca și în legea anterioară de modul de obținere a acestuia, respectiv direct sau indirect.

Aplicarea legii de dezincriminare în condițiile art. 4 C. pen. este incidentă și în cazul actelor normative sau a prevederilor din acestea declarate neconstituționale, ca urmare a soluționării de către Curtea Constituțională a unei excepții de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor de judecată. În acest sens, în Decizia nr. 651/2018, Curtea Constituțională a arătat că "posibilitatea producerii unor efecte specifice dezincriminării unei fapte sau specifice intervenirii unei pedepse mai ușoare decât cea care se execută poate fi generată nu numai de o lege nouă de dezincriminare sau o lege penală mai favorabilă, ci și de o decizie a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. Astfel, dezincriminările intervin atât prin intermediul abrogării/modificării textelor legale preexistente, dar și prin intermediul deciziei Curții Constituționale prin care se admite excepția de neconstituționalitate a unei norme de incriminare, cu consecința constatării neconstituționalității întregului text de incriminare (Decizia nr. 363/2015) sau a unui/unor element/e constitutiv/e din conținutul normei de incriminare (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016). În acest caz se produce o reconfigurare a elementelor constitutive ale unei norme de incriminare, printr-o decizie a instanței de contencios constituțional, sens în care se constată că prin efectele deciziei sale se pot reconfigura anumite infracțiuni". Tot astfel, în Decizia nr. 6/HP/2012 instanța supremă a arătat că o decizie prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare, având ca efect dezincriminare, "poate privi norma în integralitatea sa ori numai anumite variante de incriminare (prin constatarea neconstituționalității unor teze ale normei de incriminare sau a unor sintagme din norma de incriminare care determina existența unor variante de incriminare). În această ipoteză, constatarea neconstituționalității are ca efect dezincriminarea acelei variante vizate de decizia instanței de contencios constituțional, iar nu a tuturor variantelor prevăzute în norma de incriminare".

S-a apreciat că această interpretare se desprinde și din Decizia nr. 412/2017 a Curții Constituționale, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 193/2017 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind C. pen., la pct. 30 din decizie arătându-se că "Legea pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind C. pen. modifica denumirea marginala a infracțiunii reglementate la art. 301 din C. pen., din Conflictul de interese în folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane și restrânge sfera de incriminare a infracțiunii analizate, în principal, prin eliminarea din conținutul constitutiv al acesteia a ipotezei producerii folosului patrimonial obținut prin fapta funcționarului public pentru o alta persoana cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de munca în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natura".

Prima instanță a reținut că din chiar cuprinsul rechizitoriului (pag. 501 - 505) rezultă că inculpatul a fost trimis în judecată pentru o faptă prin care s-au realizat foloase patrimoniale de către persoane juridice din partea cărora acesta beneficia de anumite foloase, faptă ce în prezent nu mai intră în conținutul normei de incriminare a infracțiunii. Totodată potrivit art. 4 C. pen. legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.

Inculpatului A. i se impută faptul că în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau în calitate de președinte, director general și ordonator de credite al Casei de Asigurări de Sănătate Timiș, ar fi îndeplinit cincisprezece acte prin care a obținut prin intermediul SC B. SRL și SC C. SRL, administrate și controlate în fapt de către el, sume în valoare cumulată de 42.844,76 RON. Altfel, chiar actul de acuzare reține faptul că folosul patrimonial a fost obținut prin intermediul SC B. SRL și SC C. SRL, societăți din partea cărora inculpatul a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, activitate ce nu mai intră însă în sfera de incidență a legii penale, potrivit art. 301 C. pen. - Legea 193/2017, care operează cu putere de lege penală mai favorabilă inculpatului.

Întrucât în conținutul art. 301 C. pen. nu mai este reținută modalitatea obținerii folosului patrimonial atât direct cât și indirect, prima instanță a apreciat că folosul trebuia obținut în mod direct pentru a se întruni elementul material al infracțiunii. Dacă legiuitorul dorea să mențină obținerea folosului patrimonial și în mod indirect menținea această sintagmă așa cum a fost menținută înainte de apariția modificării conținutului infracțiunii prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 193 din 24 iulie 2017, iar unde legea nu prevede nu se poate dispune.

Având în vedere că inculpatul A. a obținut un folos patrimonial prin intermediul SC B. SRL și SC C. SRL, administrate și controlate în fapt de către el, și nu în mod direct așa cum se prevede în conținutul constitutiv al infracțiunii, precum și eliminarea din conținutul constitutiv al acesteia a ipotezei producerii folosului patrimonial obținut prin fapta funcționarului public pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură instanța în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane întrucât nu mai este prevăzută de legea penală.

De altfel, s-a reținut că pentru fapte similare de conflict de interese, săvârșite în aceeași perioada de timp și în exercitarea acelorași funcții publice, inculpatul a mai fost trimis în judecată și în dosarul nr. x din 2015, cauza în care în urma schimbării încadrării juridice în infracțiunea de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane (art. 301 C. pen. modificat prin Legea nr. 193/2017), ca efect al aplicării legii penale mai favorabile, s-a dispus achitarea acestuia, soluție ce a rămas definitivă.

Prin Decizia penală nr. 627/A din data de 6 iulie 2020, Curtea de Apel Timișoara a admis apelul declarat de P.Î.C.C.J. - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara, împotriva Sentinței penale nr. 91/P.I. din 04 martie 2020 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. x din 2017 a desființat în parte sentința penală atacată și rejudecând cauza:

În baza art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite".

În baza art. 67 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. (dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public) pe o perioadă de 4 (patru) ani;

În baza art. 65 alin. (1) și (3) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. (dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public).

În baza art. 301 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane în formă continuată" (cincisprezece acte materiale).

În baza art. 67 C. pen., art. 301 alin. (1) C. pen. și art. 66 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. (dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public) pe o perioadă de 3 (trei) ani;

În baza art. 65 alin. (1) și (3) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. (dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public).

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 lit. b) C. pen., a contopit cele două pedepse principale aplicate inculpatului A. în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a contopit pedepsele complementare aplicate mai sus; inculpatul A. urmând a executa pedeapsa complementară cea mai grea, respectiv interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. (dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public) pe o perioadă de 4 (patru) ani; care se va executa în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5), raportat la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. a contopit pedepsele accesorii aplicate mai sus, inculpatului A., în pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. (dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public); care se va executa în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 112 lit. e) C. pen., a confiscat, în folosul Statului Român, de la inculpatul A., suma de 589.386,76 RON (cinci sute optzeci și nouă de mii trei sute optzeci și șase RON și șaptezeci și șase bani).

A păstrat dispozițiile sentinței penale apelate privind menținerea sechestrului asigurător luat în cursul urmăririi penale prin Ordonanța procurorului din data de 22 august 2017 asupra bunurilor aparținând inculpatului A..

Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut aceeași stare de fapt în sarc