ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1370/2014

Decizia nr. 1370/2014

Asupra recursurilor penale de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 243 din 26 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-au dispus următoarele:

- Inculpatul A., a fost condamnat la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. și ped. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

S-au aplicat disp. art. 71 C. pen. raportat la disp. art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În baza disp. art. 86

1

alin. (1) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului, iar în conformitate cu disp. art. 86

2

C. pen., termenul de încercare se va compune din durata pedepsei aplicate la care se va adăuga un interval de timp de 2 (doi) ani, acesta fiind în final de 5 (cinci) ani.

În baza disp. art. 86

3

alin. (1) C. pen. pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș la datele care vor fi stabilite de acest serviciu;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș, în prealabil, despre orice schimbare a domiciliului, reședință sau locuință și despre orice deplasare care depășește 8 (opt) zile, precum și întoarcerea din deplasare;

c) să comunice Serviciului de Probațiune precizat schimbarea locului de muncă și justificarea acestei schimbări;

d) să comunice aceluiași serviciu de probațiune informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 359 alin. (1) C. proc. pen. și art. 86

4

C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării disp. art. 86

3

alin. (1), 86

3

alin. (3), art. 83 și 84 C. pen., care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere aplicată acestuia.

În baza disp. art. 359 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre de la data rămânerii definitive a acesteia și la Poliția Municipiului Pitești.

În baza disp. art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicate inculpatului.

Inculpatul B., a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

S-au aplicat disp. art. 71 C. pen. raportat la disp. art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul disp. art. 88 C. pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada reținerii și arestării sale preventive începând cu data de 22 septembrie 2009 la 26 noiembrie 2009.

În baza disp. art. 86

1

alin. (1) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului.

În conformitate cu disp. art. 86

2

C. pen., termenul de încercare se va compune din durata pedepsei aplicate la care se va adăuga un interval de timp de 2 (doi) ani, acesta fiind în final de 5 (cinci) ani.

În baza disp. art. 86

3

alin. (1) C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș la datele care vor fi stabilite de acest serviciu;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș, in prealabil, despre orice schimbare a domiciliului, reședință sau locuință și despre orice deplasare care depășește 8 (opt) zile, precum și întoarcerea din deplasare;

c) să comunice Serviciului de Probațiune precizat schimbarea locului de muncă și justificarea acestei schimbări;

d) să comunice aceluiași serviciu de probațiune informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen. și art. 86

4

C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării disp. art. 86

3

alin. (1), 86

3

alin. (3), art. 83 și 84 C. pen., care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere aplicată acestuia.

În temeiul disp. art. 359 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre de la data rămânerii definitive a acesteia și la Poliția Municipiului Pitești.

În baza disp. art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicate inculpatului.

Inculpatul C., a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

S-au aplicat disp. art. 71 C. pen. raportat la disp. art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul disp. art. 88 C. pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada reținerii și arestării sale preventive începând cu data de 22 septembrie 2009 la 05 octombrie 2010.

În baza disp. art. 86

1

alin. (1) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului.

În temeiul disp. art. 86

2

C. pen., termenul de încercare se va compune din durata pedepsei aplicate la care se va adăuga un interval de timp de 2(doi) ani, acesta fiind in final de 5(cinci) ani.

În baza disp. art. 86

3

alin. (1) C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș la datele care vor fi stabilite de acest serviciu;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș, in prealabil, despre orice schimbare a domiciliului, reședință sau locuință și despre orice deplasare care depășește 8 (opt) zile, precum și întoarcerea din deplasare;

c) să comunice Serviciului de Probațiune precizat schimbarea locului de muncă și justificarea acestei schimbări;

d) să comunice aceluiași serviciu de probațiune informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen. și art. 86

4

C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării disp. art. 86

3

alin. (1), 86

3

alin. (3), art. 83 și 84 C. pen., care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere aplicată acestuia.

În temeiul disp. art. 359 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre de la data rămânerii definitive a acesteia și la Poliția Municipiului Pitești.

În conformitate cu disp. art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicate inculpatului.

În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea sumei de 44 540,58 lei de la inculpatul B..

S-a menținut măsura asiguratorie instituită în cauză la data de 01 octombrie 2009, conform procesului-verbal din 2009 asupra sumelor de 4.340 curo și 1.100 dolari SUA, pe numele inculpatului B.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpatul C. prin apărător.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 115/P/2009 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- B., pentru infracțiunea de luare de mită prev. și ped. de art. 254 alin. (2) clin C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C.pen (pentru actele materiale din datele de 12 septembrie 2007 și 01 noiembrie 2008);

- C. pentru infracțiunea de complicitate la dare de mită, prev. și ped. de art. 26 din C. pen. rap. la art. 255 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) clin C. pen. (pentru actele materiale din datele de 12 septembrie 2007 și 01 noiembrie 2008);

Prin același rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- B., director coordonator în cadrul Gărzii Financiare, secția Argeș pentru săvârșirea următoarei infracțiuni:

- luare de mită în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 254 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen;

- A., acționar principal al SC D. SA Pitești, SC E. SRL, SC F. SRL (fostă SC G. SRL), pentru săvârșirea următoarei infracțiuni:

- dare de mită, în formă continuată, prev. și ped. de art. 255 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. ari. 41 alin. (2) din C. pen.;

- C., administrator al SC D. SA Pitești, SC E. SRL, SC F. SRL (fostă SC G. SRL).

În motivarea rechizitoriului s-a arătat că la data de 24 iunie 2009, ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, s-au sesizat din oficiu, în temeiul disp. art. 221 alin. (1) din C. proc. pen. de faptul că numitul A., acționar majoritar al SC D. SA Pitești, a remis, în repetate rânduri, sub formă de mită, diverse sume de bani și bunuri numitului B. - director coordonator al Gărzii Financiare - Secția Argeș, pentru ca acesta să nu își îndeplinească în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, să îi ofere și asigure protecția activităților ilicite desfășurate în cadrul firmelor sale, prin prisma influenței și autorității conferite de funcția deținută.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Prin Ordonanța nr. 115/P/2009 din data de 22 septembrie 2009, ora 12:30 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 254 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., constând în aceea că, în calitate de comisar șef al Gărzii Financiare, secția Argeș, în perioada 05 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2008, a primit în tranșe lunare, cu titlu de mită, de la inculpatul A. suma totală de 43.000 lei, iar în perioada 13 iunie 2006 - 06 aprilie 2007, a primit cu titlu de mită bunuri de la SC D. SA în sumă totală de 1.540,58 lei.

Prin Ordonanța nr. 115/P/2009 din 22 septembrie 2009, ora 13:000 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită, în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 26 din C. pen. rap. la art. 255 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., constând în aceea că, în calitate de administrator al SC D. SA Pitești, a ținut o evidență electronică a sumei de 43.000 lei ce a fost remisă de către inculpatul A., direct sau prin intermediul inculpatului C., în perioada 05 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2008 inculpatului B., acesta ținând și evidența electronică a contravalorii bunurilor primite de către inculpatul B. de la SC D. SA Pitești în perioada 13 iunie 2006-06 aprilie 2007.

Prin Ordonanța nr. 115/P/2009 din 01 octombrie 2009, ora 12:00 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de dare ele mită, în formă continuată, prev. și ped. de art. 255 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen, constând în aceea că în perioada 05 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2008, a remis în tranșe lunare, cu titlu de mită, inculpatului B. suma totală de 43.000 lei, iar în perioada 13 iunie 2006 - 06 aprilie 2007, a remis aceluiași inculpat, cu titlu de mită bunuri de la SC D. SA în sumă totală de 1.540,58 lei, iar în zilele de 12 septembrie 2007, respectiv 01 noiembrie 2008, i-a dat inculpatului B., cu titlu de milă, sumele de 30.000 lei și 10.000 lei, sume restituite parțial.

Pentru actele materiale din zilele de 12 septembrie 2007 și 01 noiembrie 2008, când inculpatul A. a remis, cu titlu de mită, inculpatului B. sumele de 30.000 lei, respectiv 10.000 lei, pentru ca acesta să nu-și îndeplinească atribuțiunile de serviciu, a fost pusă în mișcare acțiunea penală prin prezentul rechizitoriu.

Așadar, în continuare, se reține faptul că principalele atribuții ale inculpatului B. au fost:

- conduce și răspunde de întreaga activitate de control desfășurată de comisarii din subordine și a activităților specifice desfășurate de compartimentele funcționale ale secției;

- întocmește programe de activitate periodice și asigură corelarea și coordonarea acțiunilor de control programate la nivelul diviziilor din subordine;

- organizează activitatea secției pentru realizarea obiectivelor din cadrul programului de activitate aprobat de comisarul general și a celor din programul de activitate propriu;

- organizează și conduce acțiuni de control tematic la ordinul comisarului general, asigurând valorificarea integrală a constatărilor cuprinse în actele de control;

- conduce și coordonează controlul operativ și inopinat la nivelul secției, asigurând valorificarea integrală a constatărilor cuprinse în actele de control;

- verifică măsurile dispuse în cadrul acțiunilor de control de către echipele de comisari din subordine;

- aprobă tematici de control și proceduri de control proprii pentru a fi aplicate de comisarii din subordine, în concordanță cu Normele de lucru aprobate de comisarul general și alte dispoziții legale în materie;

- corelează și sistematizează propunerile de măsuri rezultate în urma controalelor efectuate de comisari, în scopul asigurării îmbunătățirii activității acestora;

- verifică, periodic, modul de îndeplinire a atribuțiilor de către personalul aflat în subordine, calitatea rapoartelor, a notelor, a evaluărilor și a sintezelor privind rezultatele controalelor efectuate, în vederea informării operative a comisarului general;

- organizează și efectuează verificări cu privire la modul de aplicare și respectare de către comisari a Normelor de lucru pentru personalul Gărzii Financiare și a Codului de conduită al personalului cu atribuții de control;

- asigură luarea măsurilor adecvate pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție stabilite prin legislația în vigoare și deciziile comisarului general emise în domeniu;

- stabilește măsuri operative pentru eficientizarea controlului operativ și tematic;

- prezintă comisarului general raportul anual de activitate al secției și bilanțul contabil;

- prezintă periodic, la termenele stabilite, diviziei de specialitate din cadrul Comisariatului General rapoarte, sinteze și note privind realizările obținute în activitatea de control a secției;

- asigură utilizarea cu eficiență a timpului de lucru, încărcarea cu sarcini a fiecărui subordonat și menținerea unui climat de ordine și disciplină în cadrul secției.

În aceeași calitate, inculpatul conform fișei postului trebuia să aibă următoarele „abilități, calități și aptitudini necesare":

- păstrarea confidențialității; corectitudine și fidelitate; abilități în comunicarea scrisă și orală; promptitudine și eficiență în efectuarea lucrărilor; asumarea responsabilității; flexibilitate și spirit de orientare;

Astfel, în urma probelor administrate, atât în faza de urmărire penală, cât și direct și nemijlocit în fața instanței de judecată, tribunalul a reținut că în perioada 05 octombrie 2007 - 3 februarie 2008, inculpatul B. a primit în tranșe lunare, cu titlu de mită, de la inculpatul A., suma totală de 43.000 lei, pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu și să protejeze interesele ilicite ale SC D. SA Pitești.

Sumele au fost puse la dispoziție, de către inculpatul C., administrator al SC D. SA Pitești și acesta ținea o evidență strictă a sumelor, banii fiind remiși lui B., fie direct de către A., fie prin intermediul lui C.;

De asemenea, s-a mai reținut că în perioada 13 iunie 2006 - 06 aprilie 2007, B. a primit, în același scop, bunuri de la SC D. SA Pitești în sumă totală de 1.540,58 lei.

Totodată, s-a stabilit că la data de 12 septembrie 2007, inculpatul B. a primit de la inculpatul A., prin aceeași modalitate

exemplificată anterior suma de 30.000 lei cu titlu de împrumut sumă restituită parțial, iar la data de 01 noiembrie 2008 a mai primit suma de 10.000 lei nerestituită.

În același timp, s-a mai stabilit că în perioada de referință comisarii Gărzii Financiare, secția Argeș au efectuat un număr de patru controale la SC D. SA Pitești, prilej cu care au fost întocmite două procese-verbale de contravenție, respectiv în zilele de 15 mai 2007 și 24 februarie 2009, o notă unilaterală în data de 11 iunie 2007 și o notă de constatare în data de 14 mai 2007, iar în aceeași perioadă de referință, comisarii Gărzii Financiare, secția Argeș au efectuat un număr de trei controale la SC E. SRL Pitești, prilej cu care au încheiat două note unilaterale, respectiv în zilele de 26 martie 2007 și 25 septembrie 2007, precum și un proces-verbal de contravenție, încheiat în data de 24 februarie 2009.

Cea mai mare sancțiune aplicată de comisari ai Gărzii Financiare, secția Argeș firmelor din Grupul SC D. SA, firme controlate de A., este o amendă în cuantum de 2.000 lei.

S-a mai reținut că, în perioada săvârșirii infracțiunii continuate de luare de mită, urmare unui control efectuat de comisari ai Gărzii Financiare din cadrul Comisariatului General, control efectuat la solicitarea Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești și finalizat la data de 08 septembrie 2009, act de control înregistrat, a rezultat că reprezentanții SC D. SA au săvârșit infracțiuni de evaziune fiscală, creând un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de cea. 1.000.000 euro și că în aceeași perioadă supusă verificării, comisarii Gărzii Financiare Argeș aflați în subordinea inculpatului B. nu au descoperit nicio infracțiune, ci numai câteva contravenții pe care le-au sancționat cu amenzi modice.

Așadar, într-adevăr s-a constatat că inculpatul B. a acordat o protecție intereselor nelegale firmelor reprezentate de A. și C.

Urmare perchezițiilor informatice efectuate pe unitatea centrală ridicată din biroul inculpatului C. și respectiv pe memory stick-ul găsit în biroul aceluiași inculpat, a rezultat că inculpatului B. i-au fost plătite următoarele sume:

- 15 martie 2007 „Consultanța financiara februarie - 4.000 lei";

- 18 iunie 2007 „Consultanța din iunie-iulie - 4.000 lei";

- 06 septembrie 2007 „Consultanță financiară august-septembrie - 4.000 lei";

- 31 decembrie 2007 „Consultanța financiară decembrie - 2.000 lei";

- 31 ianuarie 2008 „Consultanța financiară ianuarie - 2.000 lei";

- 29 februarie 2008 „Consultanța financiară februarie - 2.000 lei";

- 31 martie 2008 „Consultanța financiară martie - 2.000 lei";

- 30 aprilie 2008 „Consultanța financiară aprilie - 2.000 lei";

- 31 mai 2008 „Consultanța financiară mai - 2.000 lei";

- 30 iunie 2008 „Consultanța financiară iunie - 2.000 lei"

- 31 iulie 2008 „Consultanța financiară iulie - 2.000 lei";

- 30 august 2008 „Consultanța financiară august - 2.000 lei";

- 30 septembrie 2008 „Consultanța financiară sept. - 2.000 lei";

- 31 octombrie 2008 „Consultanța financiară octombrie - 2.000 lei";

- 29 noiembrie 2008 „Consultanța financiară noiembrie - 2.000 lei";

- 31 decembrie 2008 „Consultanța financiară decembrie - 2.000 lei", rezultând un total de 8.000 lei;

De asemenea, folosind modul de căutare „protocol B.", am constatat următoarele:

- 13 iunie 2006 „protocol B. - 162,48 lei, respectiv 293,27 lei";

- 19 februarie 2006 „protocol B. - 169,08 lei";

- 21 aprilie 2006 „protocol B. - 153,40 lei";

- 14 iunie 2006 „protocol B. - 149,22 lei";

- 22 iulie 2006 „protocol B. - 150,58 lei";

- 14 octombrie 2006 „protocol B. - 157,94 lei";

- 23 decembrie 2006 „protocol B. - 153,93 lei";

- 06 aprilie 2007 „protocol B. - 150,68 lei", rezultând un total de 1.540,58 lei;

De asemenea, în evidența paralelă ținută pe memory stick și unitatea centrală, ridicate din biroul inculpatului C., evidență care de fapt exprima situația reală, au fost efectuate mențiuni privind un împrumut din 12 septembrie 2007 în cuantum de 30.000 lei pentru B. redat în Registrul de casă împr. B. garda financiară 30,000.00" (vol. 3, fila 172), respectiv un alt împrumut în cuantum de 10.000 lei, redat în Registrul de casă.

Perchezițiile domiciliare au fost efectuate în temeiul Autorizațiilor de percheziție emise la data de 12 aprilie 2009, în Dosarul nr. x/109/2009 al Tribunalului Argeș.

Perchezițiile informatice au fost efectuate în temeiul Autorizațiilor emise de Tribunalul Argeș, secția penală, la data de 12 mai 2009, în Dosarul nr. x/109/2009.

Mențiunile cu privire la sumele plătite sunt redate în Anexa D a Raportului de constatare tehnico-științifică ce privește Registrul de casă al SC D. SA (vol. 2, fila 128-233).

Totodată, din procesul-verbal de redare a unor convorbiri și comunicări telefonice, din data de 01 septembrie 2009, rezultă faptul că în ziua de 05 martie 2007, numitul A. a avut o discuție telefonică cu C., din care reiese faptul că au remis cu titlu de mită, în perioada ianuarie - februarie 2007, următoarele sume: „consultanță financiară lui B., ăla cu mașina în data de 05 ianuarie 2007 - 2.000 lei, în data de 01 februarie 2007 - 1.500 lei și în data de 20 februarie 2007 - 1.500 lei, deci în total 5.000 lei.

Din calculul sumelor anterior menționate reprezentând „protocol B." și „consultanță financiară" rezultă un total de 44.540,58 lei.

S-a făcut precizarea că mențiunile privind sumele plătite sunt redate așa cum se află acestea menționate pe suporți percheziționați informatic.

La data de 05 octombrie 2009, la solicitarea Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, Tribunalul Argeș, secția penală, a autorizat efectuarea unor percheziții informatice asupra sistemelor informatice și a mediilor de stocare ce au fost ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate Ia data de 22 septembrie 2009 la domiciliile inculpaților B. și C.

Autorizația a fost emisă de către Tribunalul Argeș, secția penală, în Dosarul nr. x/109/2009 (vol. 1, fila 340).

Autorizația a fost pusă în aplicare de către ofițerii de poliție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, respectiv din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești.

Deși, inculpatul C. a negat tot timpul că ar fi persoana care ar fi ținut o evidență contabilă paralelă, respectiv un Registru de casă pe suport informatic, în urma percheziției informatice efectuate pe unitatea centrală ridicată de la domiciliul acestuia, a fost identificat hard disk-ul pe care au fost identificate următoarele date:

Date cu privire la suportul tehnic pus la dispoziție, respectiv date cu privire la componentele hardware montate pe sistemul informatic ridicat de la învinuit, date cu privire la sistemul de operare instalai, conturile de utilizator ale sistemului de operare predefinite și create, informații despre rețeaua la care a fost conectat, lista software, instalate și/sau dezinstalat pe întreaga durată a funcționării sistemului de operare, informații cu privire la ora sistemului de operare, ora după funcționează sistemul de operare raportată la ora GMT, precum și date cu privire la geometria hard-disk-ului, numărul, tipul și dimensiunea partițiilor identificate pe hard-disk, structura arborescentă de fișiere identificate pe hard-disk (pag. 1-93 din Raportul EnCase);

- 2 (două) fișiere tip.xls ce reprezintă diverse documente redactate, cel intitulat „cheltuieli.xls" fiind parolat cu parola „pipi" făcând referire la o evidență pe zile a unor anumite sume de bani (pagina 93-100 din Raportul EnCase);

- 4 (patru)fragmente fișiere făcând referire la o evidență a unor anumite sume de bani (pag. 100-103 din Raportul EnCase).

Având în vedere Raportul EnCase întocmit, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești au procedat la imprimarea celor două fișiere tip.xls (pag. 93-100) și a celor 4 fragmente de fișiere ce fac referire la sume de bani (pag. 100-103).

În urma percheziției informatice efectuate, s-a stabilit că inculpatul C., după intervenția organelor de urmărire penală și ridicarea unităților centrale de la sediul SC D. SA la dala de 13 aprilie 2009, a continuat să țină, de această dată la domiciliul său, o evidență contabilă paralelă cu începere de la data de 14 aprilie 2009.

Tribunalul a mai arătat că, în opinia sa, analiza probelor de mai sus, demonstrează că faptele săvârșite de inculpați și pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală sunt pe deplin dovedite cu aceste probe. Situația de fapt astfel reținută s-a constatat din ansamblul probator administrat, atât în faza urmăririi penale coroborate și cu probele administrate direct și nemijlocit în fața instanței de judecată, respectiv proba cu înscrisuri și proba testimonială.

Așadar, în urma analizării materialului probator administrat până în prezent, tribunalul a apreciat ca fiind pe deplin dovedita situația de fapt și vinovăția inculpaților, fapt pentru care, a constatat că, în drept, faptele inculpatului B., care, calitate de comisar șef al Gărzii Financiare, secția Argeș, în perioada 05 ianuarie 2007 - 31,12.2008 a primit în mod repetat în baza unei rezoluții infracționale unice în tranșe lunare, cu titlu de mită de la inculpatul A., fie direct, fie prin intermediul inculpatului C., suma de 43.000 lei, în perioada 13 iunie 2006 - 06 aprilie 2007 a primit bunuri de la SC D. SA în sumă totală de 1.540,58 lei și care la data de 12 septembrie 2007 a primit cu titlu de împrumut suma de 30.000 lei, iar la 01 noiembrie 2008 suma de 10.000 lei sume restituite parțial, pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu și pentru a proteja interesele nelegale ale firmelor controlate de A., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită săvârșită în formă continuată, infracțiune prevăzută și pedepsită de disp.art. 254 alin. (2) C. pen. rap .la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea faptele inculpatului A., „în calitate de acționar la SC D. SA, respectiv asociat la SC E. SRL, SC F. SRL (fostă SC G. SRL), a remis în mod direct sau prin intermediul inculpatului C. sumele de bani și bunurile anterior menționate inculpatului B. pentru ca acesta să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu și să protejeze interesele nelegale ale societăților controlate de A., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită săvârșită în formă continuată prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Totodată, faptele inculpatului C., în calitate de administrator la SC D. SA, SC E. SRL, SC F. SRL (fostă SC G. SRL), a remis inculpatului B., comisar șef al Gărzii Financiare, secția Argeș, sume de bani și bunuri la cererea inculpatului A. pentru ca B. să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu și să protejeze interesele nelegale ale societăților anterior menționate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la dare de mită, săvârșită în formă continuată, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Așadar, tribunalul a constatat că, în speță, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, elemente constitutive întrunite, atât sub aspect obiectiv, cât și sub aspect subiectiv, inculpații săvârșind infracțiunile cu vinovăția cerută de lege.

În același timp la individualizarea pedepselor, instanța de fond a ținut cont de disp. art. 72 C. pen. respectiv de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana inculpaților, cât și de împrejurările concrete în care au fost săvârșite infracțiunile.

Totodată, ținând seama de disp. art. 19 din Legea nr. 78/2000, tribunalul a dispus confiscarea sumei de 44 540,58 lei de la inculpatul B., reprezentând beneficiul realizat în urma săvârșirii infracțiuni.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen. pentru considerentele mai sus arătate și totodată ținând cont de faptul că, în fapt, nu s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara față de inculpatul C., tribunalul, având în vedere și buna desfășurare, în continuare, a procesului penal a respins, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpatul C. prin apărător.

În același timp, pentru considerentele mai sus arătate și totodată, pentru buna desfășurare, în continuare, a procesului penal, tribunalul a menținut măsura asiguratorie instituită în cauză la data de 01 octombrie 2009, conform procesului verbal din 2009 asupra sumelor de 4.340 euro și 1.100 dolari SUA, pe numele inculpatului B.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel: Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Ploiești, inculpații B., A. și C., criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

I. Ministerul Public a criticat hotărârea pronunțată de instanța de fond pentru următoarele considerente:

În primul rând, s-a susținut că prima instanță a aplicat în mod greșit pedeapsa accesorie inculpatului B.

Condamnându-l pe inculpatul B., comisar șef al Gărzii Financiare, secția Argeș, la pedeapsa închisorii, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, pentru infracțiunea continuată de luare de mită deoarece, în perioada 05 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2008, a primit în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale unice, în tranșe lunare, cu titlu de mită, de la inculpatul A., fie direct, fie prin intermediul inculpatului C., suma de 43.000 lei, iar în perioada 13 iunie 2006 - 06 aprilie 2007 a primit bunuri de la SC D. SA Pitești în sumă totală de 1.540,58 lei și la datele de 12 septembrie 2007 și 01 noiembrie 2008 a primit cu titlu de împrumut suma de 30.000 lei, respectiv 10.000 lei, sume restituite parțial, pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu și pentru a proteja interesele nelegale ale firmelor controlate de A., instanța de fond a aplicat greșit pedeapsa accesorie, interzicându-i numai drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În opinia parchetului, instanța de fond trebuia să-i interzică și dreptul prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen., cu referire la funcția de comisar șef în cadrul Gărzii Financiare, deoarece mita a fost luată pentru îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu în legătură cu această funcție.

În al doilea rând, s-a susținut că pedepsele aplicate inculpaților A., B. și C. - 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, nu se justifică în raport de criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.

În cauză, instanța de fond nu a ținut cont de împrejurările care agravează răspunderea penală. Se reține în acest sens că la momentul săvârșirii infracțiunii, inculpatul B. avea calitatea de comisar șef al Gărzii financiare Argeș, astfel încât acesta a adus un grav prejudiciu de imagine unei instituții în cadrul căreia ocupa o funcție de conducere, știrbind prestigiul și autoritatea de care ar trebui să se bucure aceasta, creând în rândul opiniei publice convingerea că tocmai funcționarii care trebuie să asigure respectarea de către agenții economici a dispozițiilor leale, nu își îndeplinesc aceste atribuții.

Faptele de corupție pentru care sunt cercetați cei trei inculpați au o mare gravitate, dată fiind responsabilitatea acestora și scopul în care au fost comise, protejarea grupului de firme controlat de A. și C., persoane care au încălcat în mod repetat normele financiar-contabile și care au fraudat bugetul de stat cu circa 1.000.000 euro prin săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală.

Și cuantumul sumei reținute ca obiect al luării de mită și produsele alimentare remise cu acest titlu (zahăr, ulei, făină, fursecuri, mălai) au o anumită semnificație sub aspectul pericolului social concret pe care îl reprezintă cei trei inculpați.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a aceștia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte penale similare.

Însă, câtă vreme inculpații nu au realizat nici în ultimul cuvânt o reevaluare a propriei situații, prin adoptarea unei poziții sincere, ci dimpotrivă, au încercat în continuare să denatureze adevărul, nu există motive pentru aplicarea unor pedepse a căror executare să fie suspendată sub supraveghere.

Prin prima celor evidențiate, solicită aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai ridicat inculpaților, pedeapsă care să corespundă gradului de pericol social concret al faptelor, cu executare în regim de detenție.

În final, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și pronunțarea unei soluții legale și temeinice, potrivit motivele arătate atât oral cât și în scris.

II. Apelantul-inculpat B. a precizat că renunță la primul motiv de apel, în condițiile în care în cursul judecării apelului s-au admis o serie de probe și s-a soluționat acest apel prin cererea de probe formulată în fața instanței, așa încât primul motiv de apel îl constituie omisiunea primei instanțe de a se pronunța asupra cererii de înlăturare a mijloacelor de probă obținute în mod nelegal, cerere pe care a susținut-o atât oral, dar care a fost cuprinsă și în motivele scrise, susținută cu ocazia dezbaterilor și, de asemenea, omisiunea instanței de a se pronunța asupra cererii de revocare a controlului judiciar, pe care de asemenea, a formulat-o în scris și oral în fața judecătorului fondului.

Lecturând sentința instanței de fond constată că motivarea este extrem de vagă, reia în totalitate actul de acuzare, iar în legătură cu apărările formulate de inculpat, nu face nicio referire, astfel încât această omisiune urmează să fie complinită în calea de atac a apelului.

Apreciază că instanța de fond era obligată să se pronunțe asupra cererii de înlăturare a mijloacelor de probă obținute în mod nelegal și fie să o respingă, fie să o admită.

A arătat în fața instanței de fond și susține și azi, cu ocazia dezbaterilor, că principalul mijloc de probă pe care se bazează acuzarea, îl constituie interceptările telefonice efectuate, pe de-o parte, înaintea începerii urmăririi penale, iar pe de altă parte, majoritatea în baza unei legi de combatere a terorismului, așa cum rezultă din acele mandate, iar din actele dosarului rezultă că niciunul dintre inculpați sau vreo altă persoană nu a fost cercetată în prezenta cauză pentru astfel de infracțiuni.

În mod cu totul surprinzător, instanța supremă comunică instanței de apel prin ultima adresă de la termenul din 06 iunie 2013 că aceste mandate au fost emise în temeiul existenței unor amenințări la adresa securității naționale. Este o contradicție evidentă între conținutul acestei adrese de răspuns și conținutul mandatelor, pentru că în cele două mandate se face referire la legea privind combaterea terorismului.

Pe de altă parte, chiar dacă este vorba despre Înalta Curte de Casație și Justiție, nu este obligatoriu a fi crezută „pe cuvânt” această instanță, în condițiile în care se refuză desecretizarea acestor mandate și a hotărârilor judecătorești în baza cărora au fost emise cele două mandate. Se ajunge să se oculteze actul de justiție,ca nici instanța de apel și apărarea să nu aibă cunoștință despre actul în temeiul căruia au fost emise mandatele de ascultare.

Ca atare, instanța de apel nu poate să se pronunțe asupra legalității administrării acestui mijloc de probă, constând în interceptările telefonice. În motivele de apel a făcut trimitere la jurisprudența internă, inclusiv o hotărâre a Curții de Apel București pronunțată într-o situație asemănătoare, unde s-a concluzionat că în condițiile în care nu se poate verifica legalitatea administrării mijlocului de probă prin accesul direct al magistratului judecător la hotărârea judecătorească, acele mijloace de probă trebuie înlăturate.

Pe cale de consecință, pentru aceleași considerente, solicită înlăturarea mijloacelor de probă constând în interceptările audio, în temeiul dispozițiilor art. 64 alin. (2) C. proc. pen.

A doua omisiune, vizează nepronunțarea asupra cererii de revocare a controlului judiciar impus inculpatului B. A solicitat revocarea acestui control, pe de o parte, dată fiind lunga perioadă de timp pentru care a fost luată (din anul 2009 până în 2013), foarte rar s-a întâmplat ca într-un proces penal să existe o astfel de măsură, impusă pe un termen, atât de îndelungat în condițiile în care acesta a respectat cu strictețe în cei 4 ani controlul judiciar și nu s-a abătut nici un moment de la obligațiile impuse.

Menținerea acestei măsuri îi afectează grav dreptul la muncă pentru că i se interzise să efectueze orice activitate. Or, prin ridicarea acelui control ar putea să beneficieze de dreptul la muncă și să-și suplinească fondurile bănești de care beneficiază cu titlu de pensie. Instanța de fond era obligată să se pronunțe pe această cerere.

Al doilea motiv de apel, îl constituie greșita condamnare a pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată.

Actul de acuzare este extrem de vag și imprecis, deși textul de lege (art. 263 C. proc. pen.) obligă la o rigoare mai mare a rechizitoriului pentru că procurorul nu arată în concret, în ce constă fiecare act material, pentru că trebuia să se refere strict la fiecare act material, prin descrierea lui cu toate elementele constitutive.

Actul material trebuie să îndeplinească condițiile infracțiunii, în sine. Or, nu se face o astfel de descriere, se trec în revistă aceste presupuse acte materiale fără a se indica și mijloacele de probă în susținerea fiecărui act material.

Nici instanța de fond nu a complinit această omisiune a actului de acuzare, așa încât solicită ca instanța de apel să aibă în vedere aceste critici ale apărării.

În analizarea pe fond a acuzației, crede că ar trebui plecat de la Decizia nr. 948/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde s-a statuat că nu este rezonabil ca o întreagă urmărire penală să se rezume doar la existența unor convorbiri telefonice, pentru că s-ar crea loc abuzului, și că acestea trebuie coroborate cu alte mijloace de probă. Din punctul său de vedere, acele convorbiri telefonice nu au nicio conotație penală în ceea ce-l privește.

Dacă se va trece peste critica vizând nelegalitatea, va trebui să fie abordată și temeinicia acuzației prin prisma acelor convorbiri telefonice. În niciuna dintre convorbirile telefonice (purtate între inculpatul B. și inculpatul A., pentru că inculpatul B. l-a cunoscut pe C. în cursul cercetărilor și pe cale de consecință nu există convorbiri telefonice între cei doi) nu sunt purtate discuții care să aibă conotația penală a unei înțelegeri infracționale specifice infracțiunii de luare/dare de mită. Celelalte convorbiri telefonice purtate de inculpatul A. cu alte persoane, printre care și inculpatul C., de asemenea nu relevă nicio înțelegere infracțională între A. și B.

Sunt menționate în rechizitoriu foarte multe convorbiri telefonice care au legătură cu un alt dosar penal care a fost soluționat la Înalta Curte de Casație și Justiție privind o altă infracțiune de corupție presupus săvârșită de domnul A. și de comisarii Gărzii Financiare H. și I.. Consideră că acele convorbiri telefonice nu au legătură cu faptele deduse judecății în speța de față, ele trebuie înlăturate și nu pot contribui la aflarea adevărului în prezenta cauză.

Un alt mijloc de probă pe care se bazează exclusiv acuzarea, este acel memory stick găsit la grupul de firme al inculpatului A. în care apar anumite mențiuni referitoare la două împrumuturi, presupus acordate inculpatului B.

Pe de o parte, nu a fost stabilită apartenența acestor mențiuni în memoria electronică, iar raportul de constatare tehnico-științifică a fost întocmit într-un alt dosar și nu-i poate fi făcut opozabil inculpatului B., a cărui voce nu s-a auzit. Acele mențiuni, care până în prezent nu sunt stabilite cu certitudine cu privire la autorul lor, nu-i pot fi opozabile și nu pot sta la baza unei soluții de condamnare.

În legătură cu primul act material, care constă în primirea unei sume de circa 43.000 lei pentru consultanță, în perioada iunie 2007 - decembrie 2008, inadvertențele sunt evidente. În primul rând nu se știe care este calculul în urma căruia s-a ajuns la această sumă, pentru că dacă se va verifica în mențiunile respective în niciun caz nu se ajunge la o astfel de sumă și nu are nicio probă care să demonstreze cu certitudine, pentru că cei doi inculpați, au precizat constant, în cursul procesului penal, că nu a existat o astfel de consultanță și că acea mențiune nu are corespondent în realitatea factuală.

Pe cale de consecință, acel indiciu nu a fost transformat în probe care să stabilească, dincolo de orice certitudine, remiterea sumei respective cu titlu de consultanță.

Al doilea pretins act material, constă în remiterea inculpatului B. în perioada 2006 - 2007, a unor bunuri alimentare în cuantumul de 1.540 lei. Sunt mențiuni ce nu au depășit stadiul de bănuială și niciun martor nu a confirmat că acele bunuri alimentare au fost aduse la domiciliul inculpatului sau la sediul Gărzii Financiare Argeș. Există un martor, audiat în urma convorbirilor telefonice purtate între el și A., dar acesta nu a confirmat niciodată că a dus produse alimentare la domiciliul inculpatului, iar coinculpatul A. a declarat în timpul procesului penal că, cu ocazia sărbătorilor de Paște și Crăciun a trimis coșuri alimentare, daruri obișnuite, distribuite de altfel de majoritatea agenții economici de pretutindeni. Erau daruri simbolice. Astfel că nici acest act material nu este dovedit și nu conduce la concluzia că inculpatul a săvârșit acest act material.

S-a mai arătat, și o parte din convorbirile telefonice au confirmat această împrejurare, că la nivelul Gărzii Financiare Argeș se organizau anumite acțiuni caritabile, o parte din bunurile alimentare, achiziționate de la firma inculpatului A. (în acest sens există adresă din partea Gărzii Financiare prin care se adeverește acest lucru, dar și adresa de la Mânăstirea Robaia, în care se menționează de martora Dobrescu faptul că a primit de la Garda Financiară mai multe bunuri cu titlu de cadouri.)

În legătură cu al treilea și al patrulea act material, sunt mențiuni „împrumut B. în 12 septembrie 2007 și 5 noiembrie 2008, în valoare totală de 40.000 lei”, A. a declarat în fața instanței de apel că aceste împrumuturi se referă la fiul inculpatului B. care a lucrat câteva luni la firmele aparținând inculpatului A. și în acea perioadă a primit împrumuturi de la acesta, împrumuturi restituite în totalitate, fără ca inculpatul B. să aibă cunoștință de existența acestor împrumuturi.

Iată care este situația factuală, plecând mai departe pe elementele constitutive ale infracțiunii de mită, pentru a exista, ar fi trebuit ca parchetul să dovedească că această presupusă primire a banilor și a produselor respective să fie făcută în schimbul în a ceva. Acuzarea reține însă că inculpatul B. ar fi favorizat grupul de firme al inculpatului A., or, nicio probă nu face dovada acestei susțineri. S-a dovedit cu martorii audiați, comisari ai Gărzii Financiare Argeș, care au efectuat controale la grupul de firme al inculpatului A. că niciodată inculpatul B. nu le-a cerut direct sau indirect, nu le-a sugerat acestora să favorizeze în vreun fel grupul de firme.

Pe cale de consecință solicită a se constata inexistența acestor infracțiuni, temeiul achitării fiind cel de la art. 10 lit. a) C. proc. pen. și să se dispună achitarea sa.

În cursul judecării apelului s-au depus hotărâri judecătorești ale unor instanțe din țară, practică judiciară cu ajutorul căreia se încearcă convingerea curții că, rațiunile pentru care s-a dispus soluția de achitare sunt valabile și în speța de față.

Ultimul motiv de apel vizează greșita confiscare a sumelor respective în condițiile în care s-a solicitat achitarea inculpatului B., desigur pentru inexistența actelor materiale a infracțiunii de luare de mită, se impune ridicare măsurii sechestrului asigurător și disponibilizarea bunurilor respective. Acești 4 ani de la debutul procesului penal echivalează cu o executare a unei pedepse neprivative de libertate, pentru că s-a prezentat aproape lunar la instanțele de judecată, nu a lipsit niciodată și poate beneficia de statutul de persoană liberă.

III. Apelurile declarate de inculpatul A. și C.

În primul motiv de apel s-a invocat nelegalitatea mijloacelor de probă administrate în cauză.

S-a susținut că principala probă în acuzare o constituie înregistrarea audio a unor convorbiri telefonice purtate, în principal, între cei trei inculpați, probă pe care apelanții o consideră nelegală.

În esență s-a arătat că din interpretarea textelor legale (art. 2 și art. 200 C. proc. pen.) probele nu pot fi administrate decât în faza de urmărire penală și nu în faza actelor premergătoare acesteia. În conformitate cu dispozițiile art. 224 alin. (1) C. proc. pen., în faza actelor premergătoare nu se pot autoriza înregistrări audio, întrucât: instanța care le autorizează nu este un organ de urmărire penală, acesta din urmă fiind singurul care poate efectua acte premergătoare, așa cum prevede limitativ art. 224 alin. (2) C. proc. pen., iar între aceste organe nu se regăsește și judecătorul; înregistrarea audio-video este o probă, astfel cum este enumerată în art. 64 alin. (1) C. proc. pen., și nu un act premergător; iar din economia art. 91

1

C. proc. pen., rezultă că interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice se realizează cu autorizația motivată a judecătorului "la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, ceea ce înseamnă că în cauză trebuie începută urmărirea penală.

S-a arătat că în acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin decizia nr. 962 din 25 iunie 2009, în considerentele căreia s-a reținut că „Actele premergătoare au o natură proprie, care nu poate fi identificată sau subsumată naturii precise și bine determinate a altor instituții și care au ca scop verificarea și completarea informațiilor deținute de organele de urmărire penală în vederea fundamentării convingerii cu privire la oportunitatea urmăririi penale. Având un caracter sui-generis sustras hegemoniei garanțiilor impuse de faza propriu-zisă de urmărire penală, este unanim acceptat faptul că în cadrul investigațiilor prealabile nu pot fi luate măsuri procesuale ori administrate probe care presupun existența certă a unei urmăriri penale începute.

În legătură cu înregistrările audio de la dosar s-au făcut următoarele precizări:

- primele înregistrări telefonice s-au făcut în baza mandatelor de interceptare din 31 octombrie 2006 și din 12 ianuarie 2007 emise de Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul art. 20 și art. 21 din Legea nr. 535/2004, transcrise în procesele-verbale din 16 septembrie 2009 (filele 87-103 din vol. I al dosarului de urmărire penală) și, respectiv, 05 octombrie 2009 (filele 74-80 din vol. IV al dosarului de urmărire penală). În cele două procese-verbale apar transcrise de două ori convorbirile telefonice purtate în zilele de 05 martie 2007, orele 11 august 26 - 11 septembrie 31, 12 martie 2007, orele 9.25.47 - 9.26.16 și 06 aprilie 2007, orele 10.25.45 - 10.26.33, însă conținutul lor este ușor modificat, ceea ce le pune la îndoială autenticitatea și veridicitatea.

Din examinarea mandatelor respective, a rezultat că interceptarea s-a făcut în temeiul Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, însă la dosar nu au fost depuse și hotărârile judecătorești în baza cărora au fost obținute. Or, în conformitate cu art. 20 din legea menționată interceptările și înregistrările respective nu se pot face decât pentru infracțiunile cuprinse în art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României și pentru cele enumerate în Legea nr. 535/2004. Așa cum rezultă din rechizitoriul cu care instanța este învestită, inculpații nu au fost trimiși în judecată pentru vreo infracțiune cuprinsă în cele două legi, astfel încât, din această perspectivă ne aflăm în prezența unor probe obținute în mod nelegal. De asemenea, cei trei nu au

fost cercetați pentru o astfel de infracțiune, actele de la dosar nefăcând o astfel de dovadă. În sprijinul acestor susțineri s-a invocat Decizia nr. 53/A din 07 februarie 2007 a Curții de Apel București (anexată în copie, în extras) din care se citează că, legislația română în materia siguranței naționale poate servi ca «justificare» pentru aprobarea unor infracțiuni de drept comun în alte condiții decât cele riguros prevăzute de C. proc. pen., care poate fi astfel ocolit, evitându-se controlul judecătoresc asupra unor măsuri de o gravitate deosebită, ce aduc atingere unui drept fundamental al omului, respectarea secretului core