ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului în casație de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 281 din 2 martie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Bistrița a fost condamnată inculpata A., pentru comiterea infracțiunii de delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (23 acte materiale), la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. cu titlul de pedeapsă complementară pe o durată de 3 ani.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. au fost interzise inculpatei cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bistrița-Năsăud la datele fixate de aceasta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatei obligația de a frecventa unul din programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. a fost obligată inculpata ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze un număr de 100 zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei municipiului Bistrița sau Primăriei comunei Livezile.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., ce reglementează cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 25 și 397 C. proc. pen. raportat la art. 1357 alin. (1) C. civ., s-a admis acțiunea civilă formulată în cauză și a fost obligată, în consecință inculpata să plătească părții civile SC B. SRL, prin administrator C., suma de 21.062,88 RON cu titlu de daune materiale.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în fapt, că inculpata A. a fost angajată a SC B. SRL cu sediul în Bistrița, la punctul de lucru al societății - casa de amanet din mun. Bistrița, str. x, începând cu data de 7 noiembrie 2015, conform Contractului individual de muncă nr. x din 16 noiembrie 2015, având funcția de amanetar, până la data de 13 aprilie 2016, când angajatorul a emis decizie de încetare a contractului individual de muncă.

Conform fișei postului și sarcinilor pe care le realiza în fapt, inculpata a avut atribuții de gestionar cu privire la bunurile materiale și bănești ale societății (de primire, păstrare și eliberare a acestora în sensul prevederilor Legii nr. 22/1969). Inculpata s-a ocupat de întocmirea documentelor de amanet, depozitarea obiectelor amanetate, primirea și eliberarea sumelor de bani conform contractelor de amanet încheiate cu clienții societății, având obligația de a verifica și evalua obiectele primite în amanet, starea și uzura acestora, de a întocmi note de recepție a bunurilor rămase în stoc (care devin proprietatea casei de amanet în urma expirării termenelor prevăzute în contractele de amanet).

Inculpata A., în intervalul februarie - aprilie 2016, a întocmit fictiv un nr. de 23 contracte de amanet, pe care le-a completat cu datele personale ale unor clienți fictivi sau foști clienți ai casei de amanet, precum și cu datele sale personale, prin care a atestat în mod nereal primirea în amanet a unor bunuri (bijuterii din aur: lanțuri, cercei, inele etc.) precum și presupusa primire de către client a valorii contractului, în realitate sumele înscrise în contracte fiind însușite în interes personal de către inculpată (în total - 19.830 RON).

Aceste contracte au fost redactate în programul informatic de gestiune, nefiind identificate în formă materială, ci doar în varianta digitală, la dosar fiind depuse contractele imprimate din această evidență.

Astfel, inculpata a întocmit următoarele un număr de 23 de contracte fictive.

Din datele existente la dosarul cauzei a rezultat faptul că aceste contractele de amanet au fost redactate într-un program informatic al casei de amanet de către numita A. și imprimate de către aceasta, însă în forma lor materială contractele de amanet nu au fost găsite și nu au putut fi anexate la dosarul cauzei, existând posibilitatea ca acestea să fi fost distruse de către inculpată în vederea îngreunării descoperii lipsurilor din gestiune sau să nu fi fost imprimate.

Din cercetările efectuate în cauză și din coroborarea probelor administrate, au rezultat următoarele:

La întocmirea unui contract de amanet, clientul amanetează firmei bunul specificat pe verso sub denumirea OBIECT, iar firma ia în amanet bunul descris, fapt pentru care plătește clientului suma specificată pe verso sub denumirea VALOARE, iar clientul se obligă se restituie firmei la scadența contractului suma specificată + comisionul aferent, bunul rămânând pe perioada contractului în posesia firmei, iar proprietarul bunului este în drept să se prezinte pentru a-și ridica bunul și înainte de expirarea termenului înscris în contract. Dacă termenul de restituire a sumei menționate în contract expiră, obiectele depuse în amanet devin proprietatea casei de amanet, după întocmirea notei de recepție.

Programul informatic de amanet care există în cadrul casei de amanet aparținând societății B. SRL constă în înregistrarea fiecărui contract de amanet cu datele clientului, specificațiile obiectului lăsat la amanet, suma achitată clientului, suma pe care clientul trebuie să o achite la expirarea termenului, scadența contractului.

În momentul înregistrării contractului în program, suma care apare pe contract intră la rubrica plăți în registrul de casă de pe ziua respectivă, pentru ca titularul contractului să încaseze suma aferentă contractului, iar registrul de casă reflectă plățile și încasările efectuate în acea zi, iar pe baza registrului de casă se înregistrează automat în contabilitatea firmei toate operațiunile efectuate în casa de amanet.

În programul mai sus menționat, după expirarea termenului de restituire a sumei din contract, 30 zile+5 zile (timp după expirarea contractului în care bunul stă la dispoziția clientului), se întocmește pentru fiecare contract în parte o notă de recepție, ca obiectele depuse în amanet de către client să devină proprietatea societății B. SRL, iar pe baza notei de recepție obiectele specificate în contracte devin proprietatea firmei și se pun în vânzare pentru a recupera suma achitată clientului, aspecte rezultate din declarația persoanei vătămate, precum și din probele anexate la dosar.

Fiind audiată numita C. în calitate de persoană vătămată, aceasta a declarat faptul că la data de 17 noiembrie 2015 a fost angajată numita A. în funcția de amanetar, conform Contractului de muncă nr. x din 16 noiembrie 2015, pe o perioadă nedeterminată. În urma efectuării unui inventar s-a constatat faptul că numita A. a întocmit 22 de contracte fictive luând datele clienților din bazele de date ale casei de amanet și a sustras sumele de bani aferente contractelor fictive și ulterior, pentru a împiedica descoperirea lipsurilor din gestiune, le-a introdus pe note recepție, mai precis le-a redactat în programul informatic de amanet. Persoana vătămată nu poate preciza dacă aceste contracte au fost și imprimate, întrucât la inventar nu mai existau în forma materială, lipsind atât contractele, cât și obiectele specificate în contracte.

Tot din declarația persoanei vătămate a mai rezultat că inculpata a recunoscut faptele comise, aspecte care reies din documentul intitulat "Declarație" din data de 5 aprilie 2016, din care rezultă recunoașterea faptelor, precum și angajamentul acesteia către societatea B. SRL de a aduce suma de bani pe care și-a însușit-o pe nedrept prin încheierea contractelor de amanet fictive, la acel moment stabilindu-se suma de 20.697,96 RON.

Ulterior, persoana vătămată revine și arată că a mai descoperit că din trei contracte cu titular D., un client mai vechi, lipsesc 25,89 g de aur (constând în inele, o pereche de cercei, un medalion și un lanț din aur), despre care bănuiește că numita A. și le-ar fi însușit la fel cum a procedat cu sumele de bani aferente celorlalte contracte, precum și faptul că ulterior s-a descoperit un contract care a expirat, în care era pe rol un inel din aur de 3,46 g, încheiat pe numele E. în valoare de 320 RON, care ar fi fost încheiat în fals de către numita inculpată, inel care s-a dovedit a fi dintr-un alt contract cu titular F.

Astfel, prejudiciul produs de către numita A. societății B. SRL - Casa de amanet se ridică la aproximativ 20.190,88 RON și reprezintă sumele de bani sustrase prin încheierea contractelor de amanet fictive împreună cu comisioanele aferente. Din această sumă s-a achitat suma de 500 euro de către numita A.

În faza de urmărire penală, fiind audiată în calitatea de inculpată, aceasta a recunoscut faptele comise, declarând organelor de poliție faptul că în perioada noiembrie 2015 - aprilie 2016 a fost angajată la societatea B. SRL - casa de amanet în funcția de amanetar, cu Contractul de muncă nr. x din 16 noiembrie 2015, pe o perioada nedeterminată.

A arătat faptul că a redactat într-un program informatic contracte de amanet fictive atât în numele său, cât și a prietenului său (G.), dar și a altor persoane, clienți mai vechi ai casei de amanet, nume pe care le-a luat din baza de date a casei de amanet și, de asemenea, a sustras banii aferenți contractelor pe care le-a întocmit fictiv, întrucât avea nevoie de bani, după cum urmează:

- La data de 22 februarie 2016 un contract pe numele H. în valoare de 400 RON, contract cu numărul x, având ca obiect un lanț de 3,25 gr 18 k-750, despre care a declarat că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 22 februarie 2016 un contract pe numele H. în valoare de 700 RON, contract cu numărul x având ca obiect un lanț de 8,65 gr 14 k-585 despre care declară faptul a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, 1-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 22 februarie 2016 un contract pe numele H. în valoare de 590 RON, contract cu numărul x având ca obiect 2 cercei de 7,65 gr 14 k-585 despre care declară faptul că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 1 martie 2016 un contract pe numele H. în valoare de 550 RON, contract cu numărul x având ca obiect un lanț de 6,36 gr 14 k-585 despre care declară faptul că a încheiat acest contract, respectiv l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 5 martie 2016 un contract pe numele I. în valoare ce 500 RON, contract cu numărul x având ca obiect o brățară de 7,14 gr 14 k-585 despre care declară faptul că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei ce amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 7 martie 2016 un contract pe numele I. în valoare de 350 RON, contract cu numărul x având ca obiect un inel de 3,15 gr 18 k-585 despre care declară faptul că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 9 martie 2016 un contract pe numele J. în valoare de 600 RON, contract cu numărul x având ca obiect un lanț de 7,15 gr 14 k-585 despre care declară faptul că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată:

- La data de 9 martie 2016 un contract pe numele K. în valoare de 1.600 RON, contract cu numărul x având ca obiect un lanț de 17,82 gr 14 k-585 despre care declară faptul că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 9 martie 2016 un contract pe numele L. în valoare de 1.400 RON, contract cu numărul x având ca obiect 1 brățară +un lanț de 16,20 gr 14 k-585 despre care declară faptul că a încheiat acest contract, respectiv l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 12 martie 2016 un contract pe numele G. în valoare de 600 RON, contract cu numărul x având ca obiect o brățară de 7,20 gr 14 k-585 despre care declară faptul că a încheiat acest contract, respectiv l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 12 martie 2016 un contract pe numele G. în valoare de 700 RON, contract cu numărul x având ca obiect 2 lanțuri+o brățară de 7,10 gr 14 k-585 despre care declară faptul că a încheiat acest contract, respectiv l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicai ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 12 martie 2016 un contract pe numele H. în valoare de 480 RON, contract cu numărul x având ca obiect un inel de 5,79 gr 14 k-585 despre care declară faptul că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 12 martie 2016 un contract pe numele L. în valoare de 1.300 RON, contract cu numărul x având ca obiect un colier de 14,05 gr 14 k-585 despre care declară faptul că a încheiat acest contract, respectiv l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 14 martie 2016 un contract pe numele J. în valoare de 2.600 RON, contract cu numărul x având ca obiect un lanț + un medalion de 26,87 gr 14 k-58 f despre care declară faptul că a l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplica ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani sus-menționată;

- La data de 15 martie 2016 un contract pe numele L. în valoare de 400 RON, contract cu numărul x având ca obiect un lanț + o brățară de 5,52 gr 14 k-585, despre care declară faptul că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 16 martie 2016 un contract pe numele M. în valoare de 1.100 RON, contract cu numărul x având ca obiect o brățară de 11,95 gr 14 k-585 despre care declară faptul că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 16 martie 2016 un contract pe numele I. în valoare de 1.200 RON, contract cu numărul x având ca obiect un lanț de 14,11 gr 14 k-585 despre care declară faptul că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei ce amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 19 martie 2016 un contract pe numele I. în valoare de 500 RON, contract cu numărul x având ca obiect un lanț + un inel de 17.39 gr 14 k-585 despre care declară faptul că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată,

- La data de 21 martie 2016 un contract pe numele H. în valoare de 1.250 RON, contract cu numărul x având ca obiect un lanț + o brățară de 14,23 gr despre care declară faptul că l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, fără să semneze la rubrica client, l-a depus la dosarul unde se păstrau toate contractele încheiate în casa de amanet și și-a însușit suma de bani mai sus menționată;

- La data de 12 martie 2016 un contract de amanet cu nr. x întocmit pe numele N. în valoare de 300 RON, contract având ca obiect 2 cercei de 2,41 gr. 14 k-585 cu privire la acest contract inculpata arată faptul că numita N. a depus la acest contract cerceii menționați în contract și ulterior acest contract a fost încheiat prin achitarea sumei de bani aferentă contractului de către numita N., care și-a ridicat cerceii, precum și faptul că acest contract l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat într-un singur exemplar întrucât ea nu avea nevoie de un exemplar, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, iar la rubrica client nu a semnat nimeni întrucât aproape toate contractele sunt nesemnate de clienți, astfel nu a considerat importantă semnătura clientului N.

Ulterior, înainte de sfârșitul contractului, numita N. a scos din amanet cerceii achitând suma ridicată și comisionul aferent până în ziua respectivă, iar contractul mai susmenționat inculpata nu cunoaște de ce a fost pus pe notă de recepție întrucât a fost ridicat obiectul contractului, astfel nu-și amintește să fi pus acest contract pe notă de recepție împreună cu celelalte menționate mai sus.

- La data de 12 martie 2016 un contract de amanet cu nr. x întocmit pe numele N. în valoare de 770 RON având ca obiect un inel de 8,30 gr + 1 lanț 14 k-585.

Cu privire la acest contract, inculpata declară faptul că a fost depus la casa de amanet un inel de către clientul N., însă ea a adăugat în contract și un lanț care nu a existat faptic niciodată la contract, doar scriptic și a ridicat suma aferentă lanțului, iar suma aferentă inelului i-a predat-o numitei N.

Cu acest contract a procedat la fel ca și cu celelalte, respectiv l-a redactat în programul informatic deținut în calculatorul casei de amanet, l-a imprimat, l-a semnat la rubrica casier, a aplicat ștampila casei de amanet, iar clientul N. nu a semnat la rubrica client din motivele arătate mai sus.

La Contractul cu numărul x din 8 februarie 2016, având ca obiect un lanț de 6,34 gr 14 k-585 încheiat în numele său, inculpata declară faptul că a depus la acel contract un lanț, însă lanțul nu avea 6,34 gr, dar nu a putut preciza ce gramaj avea, iar în momentul în care a trecut contractul pe notă de recepție a luat lanțul care îi aparținea.

Despre Contractul de amanet cu nr. x din 8 aprilie 2016 întocmit pe numele E. în valoare de 290 RON, inculpata a precizat faptul că nu-și aduce aminte să fi încheiat un contract cu E. la data de 8 aprilie 2016 și nici să-l fi pus pe notă de recepție ulterior.

Ieșirea din casieria societății a sumelor corespunzătoare contractelor menționate este confirmată de înregistrările din registrele de casă informatizate ale societății corespunzătoare datelor în care au fost încheiate contractele de amanet sus-menționate.

Așa cum s-a precizat, în cursul urmăririi penale inculpata A. a recunoscut, în mare parte, comiterea faptelor pentru care este cercetată, cu ocazia tuturor declarațiilor susținute în fața organelor de urmărire penală, cu excepția contractelor încheiate aparent cu N. și E., susținând că nu-și amintește despre acestea sau că ar fi fost încheiate cu persoanele indicate în contracte, inculpata recunoscând însă prejudiciul total reclamat de persoana vătămată, în cuantum de 21.731,88 RON .

Comiterea actelor materiale ale infracțiunii de delapidare corespunzătoare contractelor încheiate cu N. și E. a rezultat însă din declarațiile celor două martore, care au arătat că nu au încheiat și nu au cunoștință despre contractele de amanet analizate, precum și din declarațiile administratorului persoanei vătămate și martorei O. - care a identificat contractul fictiv încheiat cu E.

Inculpata a susținut că a încheiat corespunzător (parțial, admițând că a adăugat fictiv bijuterii a căror contravaloare și-a însușit-o) contractele cu N., însă din cercetări a reieșit că martora N. a avut încheiat în mod legal un alt contract de amanet cu SC B. SRL la data de 12 aprilie 2016.

Inculpata a mai arătat că deoarece știa că urma să fie efectuat un inventar, pentru a îngreuna descoperirea contractelor fictive de către conducerea societății, a întocmit pentru aceste contracte și note de recepție (în programul informatic de gestiune; note care se întocmeau la expirarea termenelor de răscumpărare prevăzute în contractele de amanet, când bunurile amanetate deveneau proprietatea casei de amanet și contractele erau scoase de pe rolul contractelor active). Notele de recepție se găsesc imprimate în continuarea contractelor de amanet .

Inculpata a motivat comiterea faptelor prin aceea că în perioada respectivă a avut probleme financiare, arătând că urmărea să nu se afle despre însușirea sumelor corespunzătoare contractelor fictive și intenționa să returneze sumele respective.

S-a procedat la identificarea și audierea persoanelor în numele cărora au fost întocmite contractele de amanet, după cum urmează:

Cu privire la cele sesizate, martorul M. a declarat, după ce i-a fost prezentat de către organele de poliție contractul de amanet cu numărul x din 18 martie 2016 întocmit în numele său având ca obiect o brățară de 11,95 gr evaluată la suma de 1.100 RON, faptul că nu are cunoștință despre întocmirea contractului, nu a semnat și nu a amanetat la casa de amanet în data de 18 martie 2016 vreun obiect, deoarece la această dată era plecat în Germania.

După ce i-a fost prezentat de către organele de poliție Contractul de amanet cu numărul x din 9 martie 2016 întocmit în numele său, având ca obiect un lanț de 14 k-585 de 17,82 gr evaluat la suma de 1.600 RON, martorul K. a declarat că nu are cunoștință despre întocmirea contractului, nu a semnat și nu a amanetat la casa de amanet în data de 9 martie 2016 lanțul respectiv.

Martorul L. a declarat, după ce i-au fost prezentate de către organele de poliție 3 contracte de amanet întocmite în numele său, faptul că nu are cunoștință despre întocmirea acestor contracte, nu a semnat și nu a amanetat la casa de amanet obiectele menționate în cele trei contracte, aceasta menționând faptul că a avut mai multe contracte de amanet la acea casă de amanet, însă niciunul în anul 2016.

Cu privire la cele sesizate, martorul G. a declarat, după ce i-au fost prezentate de către organele de poliție două contracte de amanet întocmite în numele său, faptul că nu are cunoștință despre întocmirea acestor contracte, nu a semnat și nu a amanetat la casa de amanet obiectele specificate în contracte, nici nu a ridicat vreo sumă de bani care să facă obiectul contractelor mai sus menționate, precizând în același timp că nu a amanetat niciodată la acea casă de amanet vreun obiect din aur.

Martorul N. a declarat, după ce i-a fost prezentat Contractul de amanet cu numărul x din 12 martie 2016 întocmit în numele său având ca obiect un lanț de 14 k-585 și un inel de 8,30 gr evaluate la suma de 770 RON, faptul că nu primit vreodată de la amanet suma de 770 RON pentru obiectele amanetate, deși a avut mai multe contracte de amanet la casa de amanet din mun. Bistrița, str. x, astfel contractul mai sus menționat nu l-a întocmit ea. Precizează faptul că la unul dintre contractele pe care le-a avut la acest amanet, numita A. a mai adăugat un obiect din aur, anunțând-o telefonic în acest sens, lucru cu care a fost de acord, însă nu poate preciza dacă este vorba despre acest contract sau nu.

Cu privire la contractul de amanet cu numărul x încheiat la data de 12 martie 2016 pe numele N. în valoare de 300 RON având ca obiect 2 cercei de 2,41 gr, sus-numita a declarat, după ce i-a fost prezentat de către organele de poliție, faptul că nu a întocmit acest contract, nu a semnat și nici nu a ridicat suma ele 300 RON de la casa de amanet.

Audiat fiind, martorul E. a declarat, după ce i-a fost prezentat de către organele de poliție Contractul de amanet cu numărul x din 8 aprilie 2016 întocmit în numele său având ca obiect un inel de 4 k-585 cu gramajul de 3,46 gr evaluat la suma de 290 RON, faptul că nu are cunoștință despre întocmirea acestui contract, nu a semnat și nu a amanetat la casa de amanet în data de 8 aprilie 2016 obiectele respective, precum și faptul că nu a întocmit nici un contract în anul 2016 la casa de amanet mai sus menționată, nu a semnat și nici nu a beneficiat de vreo sumă de bani anul acesta care să provină din amanetarea vreunui obiect din aur la casa de amanet de pe strada x.

Cu privire la cele sesizate, martorul D. a declarat organelor de poliție faptul că a amanetat la casa de amanet de pe strada x mai multe obiecte din aur din cursul anului 2015, având mai multe contracte de amanet, fără a avea vreo problemă cu obiectele amanetate până în luna august anul curent, când s-a prezentat la amanet pentru a ridica mai multe obiecte din aur, dându-și seama în acel moment că îi lipsește o cruciuliță din aur dintr-un contract.

Astfel, sus-numitul a declarat că i-a comunicat doamnei C. faptul că îi lipsește un obiect din aur dintre cele amanetate, respectiv o cruciuliță, iar doamna C. i-a returnat o altă cruciuliță, întrucât cea pe care a amanetat-o nu se mai găsea la contract, spunându-i în același timp faptul că o angajată pe nume A. ar fi sustras sume de bani și aur din incinta casei de amanet.

Totodată, numitul D. a mai declarat că împreună cu doamna C. a constatat că îi lipsesc mai multe obiecte din aur aparținând mai multor contracte încheiate la casa de amanet, respectiv două brățări din aur, o cruciuliță, un lanț+o cruciuliță și 5 inele, însumând un gramaj total de aproximativ 26 grame aur.

În cauză au fost audiate în calitate de martori și celelalte angajate ale societății, astfel:

Martora O. a declarat că a fost angajată a societății B. SRL - casă de amanet, cu punct de lucru în mun. Bistrița, în perioada 7 septembrie 2015 - 31 iulie 2016, în funcția de amanetar, ulterior angajării sale a fost angajată și numita A.

La solicitarea administratorului societății s-a efectuat un inventar în urma căruia s-a descoperit faptul că numita A. a întocmit mai multe contracte fictive și și-a însușit banii aferenți contractelor de amanet, iar pentru a-și acoperi faptele comise a introdus în note de recepție toate contractele întocmite în fals.

De asemenea, martora a mai precizat că inculpata a sustras dintr-un plic aferent unui contract întocmit de către O., cu titular F., un inel și l-a atașat unui contract fictiv întocmit în numele clientei E., o clientă mai veche a casei de amanet, iar suma de bani aferentă contractului și-a însușit-o. Acest aspect a fost constatat în momentul în care respectivul contract a expirat, iar în urma contactării telefonice a titularului pentru a-i comunica acest lucru, E. i-a transmis faptul că nu are în momentul de față un contract de amanet și că a avut un contract de amanet dar în urmă cu aproximativ 6 luni.

Martora a mai declarat că după plecarea numitei A. și efectuarea unui inventar mai amănunțit în prezența colegei sale P. s-a descoperit că lipseau aproximativ 25 gr. de aur din mai multe contracte aparținând titularului D.

Audiată fiind, martora P. a declarat organelor de poliție faptul că în timpul unui inventar la care a fost chemată de doamna C., administratorul societății, s-a descoperit că din mai multe plicuri aparținând mai multor contracte lipseau obiecte, iar dintr-un plic aparținând unuia dintre contractele de amanet încheiat de către numita O., plic în care trebuiau să fie trei inele conform contractului, inculpata a sustras un inel și a întocmit un contract fictiv unde a depus acel inel și a sustras banii aferenți.

Din declarația sus-numitei a mai rezultat faptul că împreună cu numita O. au constatat faptul că s-au întocmit note de recepție de către numita A. în valoare de aproximativ 20.000 RON pentru a acoperi contractele întocmite în fals, întrucât nota de recepție se întocmește în momentul în care contractul expiră, clientul nu se prezintă pentru a ridica obiectul din amanet și pentru a achita suma aferentă contractului, astfel că obiectul este pus în vânzare.

În legătură cu titularii contractelor de amanet încheiate în fals de către inculpată, respectiv: H., I. și J., din verificările efectuate a rezultat faptul că datele de identificare ale acestora nu sunt reale (vezi procesele-verbale întocmite și anexate).

Astfel, inculpata A. a provocat un prejudiciu total societății în sumă de 20.190,88 RON, reprezentând sumele de bani aferente contractelor de amanet încheiate în fals, împreună cu comisioanele aferente.

Inculpata A. a acoperit parțial prejudiciul produs persoanei vătămate, prin plata sumei de 500 euro la data de 11 aprilie 2016.

În fața instanței de judecată, inculpata nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii de delapidare, iar cu ocazia audierii a precizat următoarele:

"declarația de la fila x am dat-o în incinta casei de amanet la solicitarea doamnei Q. care m-a amenințat că va chema poliția și voi fi legată dacă nu recunosc delapidarea sumei de aproximativ 20.000 RON. Cele trei declarații date la poliție prin care am recunoscut comiterea infracțiunii le-am dat întrucât anterior scrisesem acea declarație olografă, iar doamna Q. mi-a spus că ne putem împăca. Toate aceste declarații le-am dat de teamă, fiind amenințată de patroană ...".

Declarația inculpatei nu este susținută de celelalte probe administrate în cauză, declarațiile martorilor audiați și mijloacele de probă administrate contrazic susținerile inculpatei.

Martora O. a declarat că:

"am fost colegă de serviciu cu inculpata cu care am avut o relație foarte bună și care m-a ajutat de fiecare dată când aveam nevoie să fiu înlocuită la locul de muncă. La un moment dat am constatat că a expirat un contract de amanet întocmit pe numele inculpatei, în care aceasta ar fi amanetat un lănțișor de aur. Atașat contractului trebuia să fie un plic cu acel lănțișor. Constatând lipsa plicului, am anunțat-o pe patroană (d-na Q.) (...) Am mai descoperit un contract de amanetare a unui inel de aur pe numele unei cliente a societății, iar când am apelat-o telefonic pentru a o informa că a expirat contractul, doamna respectivă mi-a spus că de mult timp nu a mai amanetat bijuterii la firma la care lucrez eu. Am constatat că inelul respectiv aparținea unei alte persoane care avea contract pe rol (...) Cu ocazia inventarului, a fost găsit un contract încheiat de mine pentru 2 inele și un lănțișor de aur, dar în plic s-a găsit doar un inel și un lănțișor de aur. Am constatat că inelul care lipsea a fost atașat la un alt contract încheiat pe numele unei alte doamne. De asemenea, am constatat că în mai multe plicuri gramajul era mai mic decât cel trecut în contract. (...) Și contractele presupus a fi fictive au fost trecute cu siguranță în registru și în format electronic, chiar dacă nu au fost tipărite și pe hârtie. Lângă plic nu era atașat niciodată contractul, pe plic era trecut nr. de contract, contractul era în format electronic, iar pagina tipărit se păstra într-un dosar. Personal, întotdeauna scoteam și contractul pe suport de hârtie. Nu pot afirma dacă inculpata a procedat la fel întrucât la un moment dat au intrat doi bărbați, iar inculpata prin gemuleț i-a predat unuia dintre aceștia o sumă de bani, fără ca persoana respectivă să predea vreun bun"

Inculpata A. este cetățean român, în vârstă de 25 ani, divorțată, cu studii medii, fără ocupație, fără antecedente penale, a recunoscut în esență faptele comise și a avut o conduită corespunzătoare pe parcursul cercetărilor, negând însă comiterea infracțiunii în faza de cercetare judecătorească.

Conform certificatului de cazier judiciar, împotriva inculpatei a mai fost pusă în mișcare acțiunea penală în dosarul penal nr. x/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, pentru comiterea unor infracțiuni de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind trimisă în judecată - dosar penal al Judecătoriei Bistrița, repartizat aleatoriu la același complet de judecată.

Faptele inculpatei A., care în calitate de angajată cu atribuții de gestionar în cadrul SC B. SRL, în intervalul februarie - aprilie 2016, cu intenție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a întocmit în programul informatic de gestiune al casei de amanet un nr. de 23 contracte de amanet fictive și și-a însușit sumele corespunzătoare în interes personal, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare prev. de art. 295 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 308 alin. (1) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (23 acte materiale).

Analizând latura obiectivă a infracțiunii de delapidare prevăzute de art. 295 alin. (1) C. pen., instanța a reținut că elementul material constă în acțiunea inculpatei de a întocmi în programul informatic de gestiune al casei de amanet aparținând persoanei vătămate un nr. de 23 contracte de amanet fictive și de a-și însuși sumele corespunzătoare în interes personal.

Urmarea imediată constă în scoaterea definitivă a sumei sus menționată din sfera patrimonială a persoanei vătămate și producerea unei pagube acesteia, legătura de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpata a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât inculpata a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.

Sub aspectul soluției procesuale, instanța a stabilit pe bază de probe că fapta în urma săvârșirii căreia inculpata a fost trimisă în judecată în prezenta cauză există dincolo de orice dubiu, constituie infracțiunea reținută, care a fost săvârșită de aceasta.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 C. pen.

Instanța a considerat că nu este necesar pentru reeducarea inculpatei desprinderea din mediul familial și social, scopul pedepsei putând fi atins și fără privare de libertate, ținând cont și de faptul că în situația de față trebuie avute în vedere și interesul părților prejudiciate, care trebuie să își recupereze prejudiciul.

Din aceleași considerente arătate mai sus, instanța a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, motiv pentru care, în baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 3 ani, conform art. 92 C. pen., termenul de încercare fiind stabilit având în vedere gravitatea faptei.

În privința laturii civile, pentru ca inculpata să răspundă civil în procesul penal este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții prevăzute de art. 25 C. proc. pen., cu referire la art. 1357 C. civ. și art. 1381 C. civ.

S-a reținut că persoana vătămată s-a constituit parte civilă în contradictoriu cu inculpata pentru suma delapidată în cuantum de 21.062,88 RON, cu titlu de daune materiale.

Din punctul de vedere al dreptului substanțial civil, infracțiunea de delapidare reținută în cauză reprezintă o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii materiale, interzisă de art. 1357 C. civ. și care dă dreptul la reparație persoanei prejudiciate, potrivit art. 1381 C. civ.

Raportul de cauzalitate există între fapta ilicită de a întocmi în programul informatic de gestiune al casei de amanet aparținând persoanei vătămate un nr. de 23 contracte de amanet fictive și rezultat (însușirea sumelor corespunzătoare în interes personal), păgubirea părții civile rezultând din întreg materialul probatoriu administrat în cauză.

Vinovăția inculpatei sub aspect civil a rezultat din faptul că a avut reprezentarea acțiunilor proprii ca și a consecințelor acestora, pe care le-a urmărit.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat apel inculpata A., solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și achitarea sa, în baza art. 16 alin. (1) C. proc. pen., arătând că toate probele administrate în cauză au emanat de reprezentanta societății, sens în care, s-au listat dintr-un calculator, prin împrejurări necunoscute, un număr de 23 de contracte despre care Ministerul Public a susținut că, ar fi fost întocmite în mod fictiv de către inculpată. Față de aceste aspecte, a arătat că nu este reală această susținere, motiv pentru care, acele contracte au fost generate și semnate de către reprezentanta societății și, mai mult decât atât, nu au fost efectuate verificări pentru a se constata cine anume le-a întocmit, pentru ca ulterior, să fie ștampilate de către reprezentanta societății. De asemenea, deși organul de urmărire penală avea posibilitatea de a ridica imaginile video surprinse imediat după săvârșirea pretinsei fapte de către inculpată de la sediul societății, nu le-a solicitat.

Cu privire la probatoriul administrat, s-a arătat că la dosarul cauzei au fost depuse registrele de casă întocmite de către reprezentanta părții civile și s-a susținut că, acele contracte sunt generate automat în registrul special, aspect neverosimil, pentru că martora R. a afirmat că acele contracte se înregistrau în registru, sens în care, rezultă că, nu puteau fi generate automat.

Totodată, s-a susținut nu s-a avut în vedere nici faptul că, acel inventar a fost întocmit după o săptămână, astfel cum rezultă din depozițiile martorelor audiate în fața primei instanțe în sensul că, oricine avea acces, atât la casa de marcat, cât și la programul informatic.

Pe cale de consecință, s-a arătat că, hotărârea primei instanțe este nelegală, întrucât, în prezenta cauză, nu s-a demonstrat faptul că, banii încasați în baza acelor pretinse 23 de contracte au ajuns în posesia inculpatei.

Prin decizia penală nr. 764 din 16 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata A. împotriva Sentinței penale nr. 281 din 2 martie 2020 a Judecătoriei Bistrița, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, Curtea a constatat că probele administrate în cauză, în condiții de legalitate și loialitate au condus la stabilirea de către instanța de fond a unei stări de fapt corecte, conforme cu realitatea.

Astfel, Curtea a apreciat că s-a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpatei care, în calitate de angajată cu atribuții de gestionar în cadrul SC B. SRL, în intervalul februarie - aprilie 2016, cu intenție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a întocmit în programul informatic de gestiune al casei de amanet un nr. de 23 contracte de amanet fictive și și-a însușit sumele corespunzătoare în interes personal, cauzând astfel persoanei vătămate un prejudiciu în valoare de 21.062,88 RON, din care s-a recuperat suma de 500 euro.

Susținerile inculpatei, reiterate și ca motive de apel, referitoare la faptul că nu există probe certe din care să rezulte că este autoarea infracțiunii reținute în sarcina sa, că nu s-a dovedit că și-ar fi însușit sume de bani sau bijuterii, s-au dovedit a fi nesincere și astfel corect înlăturate de judecătorul fondului.

Însușirea bunurilor aflate în gestiune în baza atribuțiilor de serviciu constituie una din modalitățile descrise în lege, parte componentă a elementului material al infracțiunii de delapidare. Făptuitorul se comportă ca un bun proprietar în raport de aceste bunuri, trecute cu titlu definitiv în stăpânirea sa. Constituie delapidare prin modalitatea însușire, s-a decis în practica judiciară, fapta inculpatului care, în calitate de casier la o casă de schimb valutar, a sustras sume de bani, producând un prejudiciu persoanei vătămate sau fapta inculpatei, care în calitate de operator calculator, a încheiat fictiv mai multe contracte de amanet cu clienții, care atestă că aceștia ar fi predat obiecte din aur, primind de la societatea de amanet o anumită sumă de bani, iar în realitate inculpata nu a primit niciun obiect din aur și și-a însușit banii în interes propriu.

După cum s-a subliniat în mod corect în doctrină, simpla creare a posibilității de a face acte de dispoziție cu privire la bunuri aflate în gestiunea/administrarea sa, este suficientă pentru a se reține în sarcina făptuitorului infracțiunea de delapidare.

În speța de față, s-a dovedit ca urmare a coroborării probelor testimoniale cu declarația de recunoaștere dată de inculpată în cursul urmăririi penale că inculpata avea calitatea de gestionar și, în această calitate, a întocmit fictiv 23 contracte de amanet, care nu au putu fi însă identificate în formă materială, fiind înregistrate electronic în programul de gestiune informatică.

Curtea a mai arătat că, în considerentele hotărârii atacate, instanța de fond redă în mod detaliat argumentele care au stat la baza stabilirii dincolo de orice echivoc a vinovăției inculpatei, argumente pe care ni le însușim în totalitate.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatei, s-a reținut că instanța de fond a ținut seama de toate criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., de împrejurările concrete de comitere a faptei, de urmarea produsă, de persoana inculpatei care a recunoscut în faza de urmărire penală comiterea faptei și a fost de acord cu despăgubirea părții civile, dar, ulterior și-a schimbat conduita, negând săvârșirea faptei.

În acest context, s-a apreciat că judecătorul a dat dovadă de suficientă clemență prin stabilirea unui cuantum al pedepsei de 3 ani închisoare, cuantum ce reflectă gradul de pericol social al faptei și aplicarea dispozițiilor art. 91 C. pen., apreciind că scopul pedepsei va putea fi atins și fără executarea acesteia, dar sub o strictă și specializată supraveghere.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Curtea a constatat că, în mod corect, a fost obligată inculpata la plata sumei de 21.062,88 RON cu titlu de daune materiale, reprezentând prejudiciu nerecuperat.

Astfel, din actele de la dosar a rezultat că prin încheierea contractelor fictive i s-a cauzat părții civile un prejudiciu de 20.190,88 RON, iar, 3.106,80 RON reprezintă contravaloarea bijuteriilor lipsă la inventar, suma totală fiind de 23.297,68 RON, din care s-a recuperat suma de 500 euro, adică 2.234,80 RON.

Împotriva hotărârii instanței de apel a declarat recurs în casație, la data de 19 august 2020 inculpata A., personal (plic, fila x Dosar nr. x/190/2017/RC).

În cuprinsul căii de atac formulată de inculpata A., prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., a solicitat achitarea pentru infracțiunea de delapidare.

Pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul cererii, s-a solicitat, în baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea căii extraordinare de atac și achitarea sa, precum și suspendarea executării hotărârii atacate.

Prin încheierea din 24 septembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpata A., fostă A. împotriva Deciziei penale nr. 764 din 16 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală.

În baza art. 441 C. proc. pen., s-a respins cererea de suspendare a executării hotărârii atacate formulată de recurenta inculpată A., fostă A.

Cauza a fost trimisă în vederea judecării recursului în casație la Completul 4 și s-a fixat termen la data de 5 noiembrie 2020, cu citarea recurentei inculpate A., fostă A. și a intimatei părți civile SC B. SRL, prin administrator C. și desemnarea unui apărător din oficiu pentru recurenta inculpată.

Pentru a dispune astfel, în esență, Înalta Curte a constatat că cererea de recurs în casație formulată de inculpata A., fostă A. îndeplinește cerințele de formă prevăzute art. 434 - art. 438 C. proc. pen.

În ceea ce privește solicitarea recurentei A., fostă A. de suspendare a executării hotărârii conform art. 441 C. proc. pen., având în vedere că cererea nu a fost motivată, nefiind identificate, din oficiu, aspecte care să justifice o asemenea măsură procesuală, Înalta Curte a apreciat-o ca nefondată.

Examinând pe fond recursul în casație, în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen., declarat de inculpata A., fostă A., în baza actelor și lucrărilor din dosar și în considerarea cazului menționat (pct. 7 al art. 438 C. proc. pen.) constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În intenția de a răspunde cerințelor jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și de a se conforma prevederilor Convenției, în privința asigurării celerității procesului penal prin desfășurarea acestuia într-un termen rezonabil, actualul legiuitor român a reconfigurat sistemul căilor de atac, reducând numărul gradelor de jurisdicție.

În acest context, noua legislație procesual penală prevede o singură cale de atac ordinară, și anume apelul, recursul devenind astfel o cale extraordinară de atac, sub denumirea de "recurs în casație, exercitat doar în cazuri anume prevăzute de lege și numai pentru motive de nelegalitate.

Prin recursul în casație este analizată conformitatea hotărârilor definitive cu regulile de drept aplicabile. Recursul în casație este o cale extraordinară de atac ce urmărește verificarea legalității hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de către curtea de apel. Scopul acestei căi extraordinare de atac este respectarea principiului legalității, ceea ce presupune ca întreaga activitate procesuală să se desfășoare în conformitate cu dispozițiile legale. Cu alte cuvinte, scopul recursului în casație este de a îndrepta erorile de drept comise de curțile de apel, ca instanțe de apel legiuitorul prevăzând expres și limitativ în disp. art. 438 alin. (1) C. proc. pen. cazurile în care poate fi declarat recursul în casație.

Potrivit dispozițiilor art. 447 C. proc. pen., instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cazurilor de recurs în casație invocate prin cerere de procuror sau de părți, verificând exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

În susținerea căii extraordinare de atac, inculpata A., fostă A. a invocat cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., în sensul că a fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Astfel, în dezvoltarea criticilor circumscrise cazului de recurs în casație anterior m