ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1869/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1855 din 5 mai 2009 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Domeniilor Statului, invocată de către pârâtă prin întâmpinare și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanta R.M., în contradictoriu cu pârâta Agenția Domeniilor Statului. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond, e xaminând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția invocată de pârâtă prin întâmpinare, a reținut următoarele: H.G. nr. 1881/2005 publicată în M. Of.

nr. 106/03.02.2006, privind înființarea unor institute, centre, stațiuni și societăți comerciale de cercetare și producție agricolă, are înscrise în anexele 5c și 5d datele de identificare a suprafețelor de teren cu destinație agricolă din domeniul public al statului care se dau în administrare I.C.D.C.O.C. Palas, județul Constanța. În raport de aceste dispoziții, prin Protocolul încheiat la data de 15 noiembrie 2006, Administrația Domeniilor Statului a predat către I.C.D.C.O.C. Palas, spre administrare, suprafața de 572,57 ha teren ce aparținea domeniului public al statului.

Instanța a constatat că la momentul la care Administrația Domeniilor Statului a fost sesizată cu o cerere de către Comisia Locală de Fond Funciar Constanța (cerere din 04 martie 2008, ce nu a fost însă depusă la dosarul cauzei), terenul respectiv nu se mai afla în administrarea Administrației Domeniilor Statului, fiind predat către Institutul de cercetare, dezvoltare pentru creșterea ovinelor și caprinelor-Palas. S-a reținut astfel de către instanța de fond că în aceste condiții nu există identitate între persoana pârâtului și persoana obligată în raportul dedus judecății, terenul respectiv aflându-se în administrarea I.C.D.C.O.C. Palas, județul Constanța, conform Protocolului din 15 noiembrie 2006. Astfel fiind, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Domeniilor Statului și, în consecință, a respins acțiunea reclamantei.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta R.M., susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra obiectului judecății, respectiv asupra obligației pârâtei de a întocmi documentația necesară pentru transferarea unui teren din domeniul public în domeniul privat al statului, în conformitate cu dispozițiile art. III, alin. (1 1 ) Legea nr. 169/1997 modificată și art. 10 Legea nr. 213/1998; în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtei , motivând că aceasta nu mai deține în patrimoniu și nu mai administrează terenurile din domeniul public al statului în suprafață de 572.57 ha, pe care, în baza H.G.

nr. 1881/2005 le-a predat I.C.D.C.O.C. Palas, această împrejurare neavând relevanță în raport cu articolul de lege menționat și obligația ce revine pârâtei. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și criticile aduse hotărârii atacate și care se subsumează motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 10 alin. (2) Legea nr. 213/1998 transferarea unei suprafețe de teren din domeniul public în domeniul privat al statului se face fie prin hotărâre de guvern, fie prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București. Totodată, potrivit art. 4 Legea nr. 268/2001 și art. 9 H.G.

nr. 626/2001, Agenției Domeniilor Statului i s-au stabilit atribuții în punerea în aplicare a legilor de fond funciar. Potrivit dispozițiilor speciale cuprinse în aceste acte normative, Agenția Domeniilor Statului predă pe bază de protocol comisiilor locale de fond funciar, la cererea comisiei județene, terenuri agricole aflate în domeniul privat al statului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate persoanelor îndreptățite. Agenția Domeniilor Statului procedează la întocmirea protocolului de predare teren cu destinație agricolă în condițiile în care cererea înaintată subscrisei de către comisia județeană este urmată de documentația necesară prin care se face dovada respectării dispozițiilor legale referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate.

Față de prevederile legale menționate, în mod corect instanța de fond a stabilit că pârâta Agenția Domeniilor Statului nu este titulara vreunei obligații legate de transferul terenurilor din domeniul public în domeniul privat al statului, aceasta având unele obligații doar în cazul predării unor suprafețe de teren din domeniul privat al statului către comisiile locale de fond funciar, astfel că, în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei autorități. Pentru considerentele menționate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de R.M. împotriva sentinței civile nr. 1855 din 5 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie 2011.