ÎCCJ, Decizia nr. 170/2020

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor aflate la dosar, constată următoarele:

I. Acțiunea disciplinară

Prin acțiunea disciplinară înregistrată pe rolul secției pentru procurori în materie disciplinară, Inspecția Judiciară a solicitat aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pârâtului A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina (în prezent suspendat din funcție), pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din aceeași lege.

În motivarea acțiunii s-a arătat, în esență, că, în perioada 22 mai 2018 - 25 iulie 2018, pârâtul, având, la data faptei, calitatea de procuror-șef al Serviciului Teritorial Ploiești din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în prezent fiind suspendat din funcția de procuror, a încălcat cu știință normele ce reglementează obligația de abținere în caz de incompatibilitate, cu referire la instrumentarea dosarelor nr. x/2014, nr. y/2014, nr. z/2014, nr. w/2015, nr. t/2016, nr. s/2017, nr. q/2017 și nr. x/P/2017 ale Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, conduită care se circumscrie abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004.

În drept, Inspecția Judiciară și-a întemeiat acțiunea disciplinară pe dispozițiile art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeași lege, raportat la art. 33 alin. (1) lit. a) și b) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1027 din 15 noiembrie 2012.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat, pe cale de excepție, anularea acțiunii disciplinare, invocând nelegalitatea actelor/verificărilor prealabile cercetării disciplinare și, pe fond, respingerea sesizării, ca neîntemeiată.

În susținerea excepției, pârâtul a invocat:

1) Nelegalitatea modalității de repartizare a sesizărilor realizate de către conducerea Inspecției Judiciare către aceiași inspectori judiciari, respectiv B. și C., care, anterior, au mai efectuat verificări disciplinare împotriva sa și a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în legătură cu activitatea desfășurată în aceleași cauze penale inserate în conținutul rezoluției nr. x/2018 din 28 februarie 2019 și în raport cu vătămarea intereselor procesuale ale acelorași persoane, respectiv membrii familiei D.

Cu privire la acest aspect, pârâtul a menționat că, pe de o parte, inspectorii s-au aflat în stare de incompatibilitate în toată perioada în care au efectuat verificări în lucrările nr. x/2018 și nr. x/2018, iar pe de altă parte au manifestat un interes deosebit în instrumentarea lucrărilor disciplinare împotriva lui și a celorlalți procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești.

Pârâtul a solicitat ca această stare de fapt să fie analizată din punct de vedere al repartizării cauzelor cu încălcarea prevederilor art. 69 lit. d) din Legea nr. 317/2004 și a prevederilor Regulamentului pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară (art. 7).

2) Nulitatea absolută a rezoluției nr. x/2018 din 8 noiembrie 2018, prin care s-a dispus începerea cercetării disciplinare pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, și a rezoluției nr. x/2018 din 5 noiembrie 2018, prin care s-a dispus începerea cercetării disciplinare pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de aceleași dispoziții legale, pentru următoarele argumente:

a) existența unei contradicții flagrante între descrierea în fapt a abaterii prezumtiv a fi fost săvârșită și descrierea în drept, situație ce conduce inclusiv la încălcarea dreptului său la apărare (încadrarea juridică a faptei în raport cu care au fost efectuate verificări și s-a dispus începerea cercetării disciplinare este cea prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, în condițiile în care fapta, în modalitatea descrisă de către inspectori, ar putea constitui abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. i) din Legea nr. 303/2004);

b) existența unei contradicții flagrante între dispozitivul rezoluției nr. x/2018 din 8 noiembrie 2018, prin care s-a dispus începerea cercetării disciplinare pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, referitoare la instrumentarea dosarelor nr. x/2017 și nr. y/2017, și dispozitivul rezoluției nr. x/2018 din 28 februarie 2019, prin care s-a dispus exercitarea acțiunii disciplinare pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, referitoare la instrumentarea dosarelor nr. x/2014, nr. y/2014, nr. x/P/20I4, nr. x/P/2015, nr. x/P/2016, nr. x/P/2017, nr. x/P/2017 și nr. x/P/2017; de asemenea, pârâtul a invocat și nulitatea absolută a rezoluției nr. x/2018 din 5 noiembrie 2018, care, în dispozitivul său, nu cuprinde vreo mențiune explicită privind descrierea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b), respectiv nu este menționat niciun dosar în instrumentarea căruia se prezumă că ar fi săvârșit abaterea respectivă și în raport de care s-a dispus începerea cercetării disciplinare.

c) nulitatea actelor de sesizare ce au format inițial subiectul lucrării nr. x/2018 și care au fost promovate în vădită stare de incompatibilitate de către procurorul E., care instrumenta, la acea dată, cauza penală nr. x/P/2018, împotriva căreia formulase o sesizare la Inspecția Judiciară.

d) încălcarea dreptului la apărare, întrucât, pe de o parte, a solicitat eliberarea unor fotocopii în Dosarul nr. x/2018, cererea fiindu-i respinsă, iar, pe de altă parte, inspectorii au omis să se pronunțe asupra cererii de probe inserate în cuprinsul declarației depuse în cursul cercetării disciplinare.

În susținerea excepțiilor, pârâtul a arătat că au fost încălcate principiile legalității activității de inspecție și imparțialității inspectorului judiciar.

De asemenea, la termenul din 2 octombrie 2019, în completarea aspectelor prezentate în întâmpinare, pârâtul a depus un punct de vedere cu privire la excepția de nelegalitate a modalității de repartizare a sesizărilor în cauza sa, respectiv nerespectarea repartizării aleatorii a lucrărilor, invocând existența unei suspiciuni rezonabile privind afectarea imparțialității inspectorilor judiciari care au fost implicați în înregistrarea și instrumentarea lucrării ce face obiectul cauzei, suspiciune rezultată din aspecte concrete care relevă elemente de conivență în discreditarea sa.

În acest sens, pârâtul a făcut referire la o înregistrare a unei convorbiri ambientale, purtată la data de 9 februarie 2018 în incinta Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, între ofițerul de poliție judiciară F. și numitul G., și la o înregistrare purtată la data de 29 ianuarie 2018, în incinta aceleiași instituții, între procurorul H., ofițerul de poliție judiciară F. și numitul I., ale căror procese-verbale de redare sunt depuse de pârât la dosar și care, în opinia acestuia, relevă în mod explicit intenția numiților J. și K. de a face demersurile necesare pentru acuzarea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, prin folosirea unor probe ticluite și cu sprijinul unor entități media, dar și al unor persoane din interiorul autorităților competente în efectuarea cercetărilor penale și disciplinare.

Cu privire la suspiciunea rezonabilă privind afectarea imparțialității inspectorilor judiciari care au fost implicați în înregistrarea și instrumentarea lucrării ce face obiectul cauzei, pârâtul a arătat că procedura operațională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic, în cadrul Inspecției Judiciare, aprobată de către inspectorul-șef la data de 11 mai 2016, nu asigură respectarea principiului repartizării aleatorii a dosarelor deoarece:

a) încalcă prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, în vigoare la data sesizării, întrucât nu stabilește un criteriu obiectiv pentru stabilirea ordinii de înregistrare a lucrărilor în Registrul general al Inspecției Judiciare (în funcție de data și ora primirii sesizării la Inspecția Judiciară, în concordanță cu dispozițiile regulamentare), iar lucrările sunt înregistrate după aplicarea rezoluției de repartizare de către inspectorul șef, repartiția lucrărilor fiind preponderent subiectivă, ordinea înregistrării rămânând la latitudinea șefului Inspecției Judiciare. Pe cale de consecință, procedura repartiției din sistem ciclic, astfel cum este concepută și folosită la nivelul Inspecției Judiciare, potrivit normelor din cuprinsul Procedurii operaționale, asigură doar o repartiție echilibrată a lucrărilor către inspectori și nu garantează o repartiție aleatorie - componentă a principiului imparțialității inspectorului judiciar.

b) actele de sesizare înregistrate la Inspecția Judiciară și care au fost transmise de către Inspecția Judiciară în prezenta cauză nu poartă vreo rezoluție din care să rezulte că ar fi primit dată certă la Registratura generală, așa cum prevăd dispozițiile art. 45 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare; în acest caz, orice întârziere nepermisă în înregistrarea sesizărilor și modificarea ordinii în care acestea sunt înregistrate afectează profund procesul de repartizare aleatorie, deoarece data înregistrării este alta decât cea a primirii efective, iar ordinea nu este cea cronologică a datei/orei sesizării;

c) în unele cazuri, prevederile referitoare la repartizarea dosarelor cel mai târziu a doua zi de la data înregistrării au fost respectate și aplicate în fapt, așa cum rezultă din documentele înaintate de Inspecția Judiciară și aflate la dosarul cauzei, mai puțin în lucrările nr. x/2018 și nr. x/2018, care fac obiectul acțiunii disciplinare din cauza de față.

De asemenea, pârâtul a susținut că lucrarea nr. x/2018, care a fost repartizată inspectorului judiciar L., are la bază o sesizare din data de 29 iunie 2018, înregistrată la registratura Consiliului Superior al Magistraturii și transmisă la Inspecția Judiciară la data de 4 iulie 2018 (deci cu data sesizării anterioară datei de 2 august 2018); or, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, această lucrare trebuia să capete dată certă și număr de înregistrare anterior sesizării din oficiu din data de 2 august 2018, ce face obiectul lucrării nr. x/2018, potrivit criteriului datei sesizării, ceea ce nu s-a întâmplat, situație care a făcut posibil ca lucrarea ce face obiectul prezentului dosar să fie repartizată inspectorului C. și nu inspectorului L.

În acest fel, a arătat pârâtul, în mod subiectiv, inspectorul-șef a influențat în mod determinant procesul de repartizare, iar situațiile evidențiate au viciat grav operațiunea de repartizare aleatorie și pun sub semnul întrebării echitatea întregii proceduri disciplinare.

d) desemnarea celui de-al doilea inspector s-a făcut în mod nelegal, în condițiile în care la dosar nu există niciun înscris din care să rezulte creșterea gradului de complexitate față de cel stabilit inițial, împrejurare în care efectuarea cercetării disciplinare de către cei doi inspectori este împotriva Regulamentului pentru organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare.

Pârâtul a invocat, totodată, lipsa motivării corespunzătoare a referatului prin care s-a solicitat desemnarea celui de-al doilea inspector, situație în care a apreciat că nu a existat cazul de excepție prevăzut de art. 47 alin. (10) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

II. Hotărârea instanței de disciplină

Prin Hotărârea nr. 8P din 13.11.2019, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori în materie disciplinară a admis excepția nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare formulate împotriva pârâtului pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 și a constatat nulitatea acesteia.

Pentru a hotărî astfel, instanța disciplinară a reținut, în esență, următoarele:

A) Cu privire la circuitul lucrărilor nr. x/2018 și nr. x/2018

Lucrarea a fost înregistrată sub nr. x/2018, la data de 2 august 2018, și repartizată la data de 6 august 2018 inspectorului judiciar C. În această lucrare, Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu în vederea verificării existenței/inexistenței indiciilor privind fapte de natură a angaja răspunderea disciplinară a procurorului A., la acea dată procuror șef al Serviciul Teritorial Ploiești din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, sub aspectul abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, în contextul apariției în mass-media a mai multor articole de presă vizând o posibilă stare de incompatibilitate a acestuia, în perioada 22 mai 2018 (dată la care i-a fost adusă la cunoștință calitatea de suspect într-o cauză penală aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) - 26 iulie 2018 (dată la care a formulat declarație de abținere în dosarele pe care le avea în instrumentare și în care membrii familiei D. aveau calitatea de subiecți procesuali principali sau alți subiecți procesuali).

Verificările prealabile au fost finalizate la data de 1 noiembrie 2018.

Prin rezoluția din data de 8 noiembrie 2018, în temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 317/2004, s-a dispus începerea cercetării disciplinare fața de procurorul A., reținându-se existența indiciilor săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, referitoare la instrumentarea dosarelor nr. x/2017 și nr. y/2017 ale Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești.

La sesizare a fost atașat referatul nr. x/2018 din 8 august 2018, întocmit de Serviciul de îndrumare și control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, privind rezultatul verificărilor efectuate urmare adresei întocmite de procurorul care instrumentează Dosarul nr. x/2018 al acestei unități de parchet, prin care s-a propus sesizarea Inspecției Judiciare. Din cuprinsul referatului rezultă că procurorul A. nu a formulat declarație de abținere într-un număr de 10 dosare pe care le instrumenta, singur ori împreună cu alți procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, și care priveau pe membrii familiei D. deși, la data de 22 mai 2018, i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect în Dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în care organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu, ca urmare a unor afirmații publice făcute de J. în legătură cu modul în care procurorul A. a administrat probe în dosarele nr. x/2014 și nr. y/2015

Lucrarea a fost înregistrată sub nr. x/2018, la data de 10 august 2018, și repartizată inspectorului judiciar B., la data de 20 august 2018.

Verificările prealabile au fost finalizate la data de 2 noiembrie 2018.

Prin rezoluția din data de 5 noiembrie 2018, în temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 317/2004, s-a dispus începerea cercetării disciplinare față de procurorul A., reținându-se existența indiciilor săvârșirii abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, referitoare la instrumentarea dosarelor nr. x/2014, nr. y/2014, nr. z/2014, nr. w/2015, nr. t/2016, nr. s/2016, nr. q/2016, nr. r/2016, nr. x/P/2016, nr. x/P/2016, nr. x/P/2016, nr. x/P/2016, nr. x/P/2016, nr. x/P/2017 și nr. x/P/2017 ale Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești.

Urmare referatului nr. x/2018, întocmit la 12 noiembrie 2018 și aprobat la 13 noiembrie 2018, s-a dispus conexarea lucrării nr. x/2018 la lucrarea nr. x/2018, motivat de faptul că în cele două lucrări se efectuează cercetarea disciplinară față de același procuror, pentru comiterea aceleiași abateri disciplinare, săvârșită în aceleași împrejurări, cercetarea disciplinară fiind continuată și finalizată în lucrarea nr. x/2018.

La data de 4 februarie 2019, a fost finalizată cercetarea disciplinară prin procesul-verbal nr. x/2018.

Prin rezoluția nr. x/2018 din 28 februarie 2019, a fost admisă sesizarea din oficiu a Inspecției Judiciare și, în parte, sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin exercitarea acțiunii disciplinare față de A., procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, în prezent suspendat din funcție, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, constând în aceea că, în perioada 22 mai 2018 - 25 iulie 2018, a încălcat cu știință normele ce reglementează obligația de abținere în caz de incompatibilitate, cu referire la instrumentarea dosarelor nr. x/2014, nr. y/2014, nr. z/2014, nr. w/2015, nr. t/2016, nr. s/2017, nr. q/2017 și nr. x/P/2017 ale Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești.

Prin aceeași rezoluție, a fost respinsă, în parte, sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție față de același procuror în ce privește abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, cu referire la dosarele nr. x/2016, nr. y/2016, nr. z/2016, nr. w/2016, nr. t/2016, nr. s/2016, nr. q/2016, nr. r/2016 și nr. x/P/2017 ale Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești.

B) Cu privire la excepția nulității absolute a acțiunii disciplinare, invocată de pârât, prin prisma primului motiv - nerespectarea repartizării aleatorii a lucrărilor prin nelegalitatea modalității de repartizare a sesizărilor din oficiu realizate de către conducerea Inspecției Judiciare.

Potrivit dispozițiilor art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori, textul de lege stabilind astfel două modalități alternative de sesizare, respectiv sesizarea din oficiu sau sesizarea oricărei persoane interesate, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii.

Activitatea de primire și repartizare a lucrărilor de inspecție este reglementată de dispozițiile art. 73 din Legea nr. 317/2004 și art. 45 - 51 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, în forma în vigoare la momentul efectuării verificărilor prealabile și a cercetării disciplinare.

Potrivit dispozițiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, modul de repartizare a sesizărilor și a dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face în sistem computerizat sau în alt mod care asigura repartizarea aleatorie a dosarelor.

Potrivit art. 45 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, actele de sesizare a Inspecției Judiciare, transmise prin poștă, curier, fax ori email, se primesc la registratură, unde, în aceeași zi, primesc dată certă și număr de înregistrare din registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciare, cu indicativul "IJ". Alin. (7) al aceluiași articol stipulează că selectarea corespondenței, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului șef și repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenței sau cel târziu a doua zi.

Astfel, cadrul general de primire și de înregistrare a lucrărilor este reglementat de dispozițiile ari. 45 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare pentru ca, în articolele următoare, să fie detaliată fiecare operațiune prin care se ajunge la înregistrarea și repartizarea lucrărilor inspectorilor judiciari, spre rezolvare.

Cu privire la repartizarea aleatorie a lucrărilor, în art. 47 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, se stipulează că aceasta se realizează în sistem informatic sau în sistem ciclic, iar, potrivit alin. (5) al aceluiași articol, repartizarea aleatorie în sistem ciclic se efectuează în ordinea alfabetică a numelui inspectorilor judiciari din cadrul fiecărei direcții.

Pentru repartizarea lucrărilor în sistem ciclic, la nivelul Inspecției Judiciare fost adoptată Procedura operațională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecției Judiciare.

Din analiza actelor aflate la dosarul cauzei, privind modul de înregistrare și repartizare a lucrărilor ce fac obiectul dosarului disciplinar analizat, se constată că au fost încălcate dispozițiile regulamentare menționate anterior, cu consecința nerespectării dispozițiilor art. 73 din Legea nr. 317/2004.

Astfel, lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea din oficiu a inspectorului șef al Inspecției Judiciare din data de 2 august 2018 (zi de joi), dată la care a fost înregistrată în Registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciară și predată la registratura Direcției de inspecție pentru procurori . La data de 3 august 2018 (zi de vineri) lucrarea a fost înregistrată în Registrul general de evidență a lucrărilor Direcției de inspecție pentru procurori, dar nu a fost repartizată în aceeași zi, ci la data de 6 august 2018, fiind încălcate, astfel, dispozițiile art. 45 alin. (7) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, potrivit cărora selectarea corespondenței, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului șef și repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenței sau cel târziu a doua zi. . Conform acestor dispoziții regulamentare, repartizarea lucrării inspectorului judiciar (singurul abilitat să rezolve lucrarea conform dispozițiilor legale) trebuia să fie făcută cel târziu la data de 3 august 2018.

Or, din actele dosarului rezultă că lucrarea a fost repartizată abia la data de 6 august 2018 (o zi de luni) inspectorului judiciar C., creând pârâtului suspiciunea cu privire la afectarea principiului imparțialității inspectorilor judiciari, în condițiile în care inspectorul C. a exercitat acțiune disciplinară împotriva fostului procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, O., tocmai pentru fapte presupus a fi comise în legătură cu dosare în care sunt implicați J. și K. (dosar disciplinar nr. x/2018 - acțiune exercitată de inspectorii judiciari C. și P. - respinsă de secția pentru procurori în materie disciplinară).

Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin adresa din data de 9 august 2018, înregistrată la Inspecția Judiciară la data de 10 august 2018 (zi de vineri), fiind înregistrată la aceeași dată în Registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciare și predată la registratura Direcției de inspecție pentru procurori . La 13 august 2018 (zi de luni), lucrarea a fost înregistrată în Registrul general de evidență a lucrărilor Direcției de inspecție pentru procurori. .

În perioada 13 - 14 august 2018, directorul Direcției de inspecție pentru procurori s-a aflat în concediu de odihnă, fiind înlocuit de inspectorul desemnat în acest sens, respectiv Q. Deși la data de 13 august 2018, înlocuitorul directorului Direcției de inspecție pentru procurori ar fi trebuit să repartizeze toate lucrările aflate la mapa sa, inclusiv lucrarea nr. x/2018, acesta a procedat la repartizarea doar a lucrărilor înregistrate în Registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciare la 9 august 2018 (o zi de joi).

În final, lucrarea a fost repartizată în prima zi lucrătoare, respectiv 20 august 2018, inspectorului judiciar B., întrucât, în perioada 15-19 august, nu a fost desfășurată nicio activitate, fiind acordate 5 zile libere (adresa nr. x din 5 septembrie 2019 a Inspecției Judiciare), cu încălcarea dispozițiilor art. 45 alin. (7) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

Din înscrisurile comunicate de Inspecția Judiciară, rezultă că inspectorul judiciar B., anterior învestirii cu soluționarea acestei lucrări, a mai soluționat o lucrare vizându-l pe procurorul A., cu nr. x/2018, finalizată prin exercitarea acțiunii disciplinare, împreună cu inspectorul judiciar R., la data de 5 aprilie 2018, ceea ce a creat pârâtului suspiciuni cu privire la nerespectarea repartizării aleatorii a acestei lucrări și afectarea principiului imparțialității inspectorilor judiciari.

Cu privire la repartizarea lucrării nr. x/2018, reprezentantul Inspecției Judiciare, la termenul din 2 octombrie 2018, când au fost puse concluzii cu privire la excepțiile invocate, a susținut că inspectorul Q., care era înlocuitorul directorului Direcției de inspecție pentru procurori, a repartizat lucrările care au fost înregistrate în săptămâna anterioară, în ziua de joi, în urma unei înțelegeri cu directorul Direcției de Inspecție Judiciară pentru procurori, întrucât mapa era foarte mare; de asemenea, a susținut că doamna director i-a transmis inspectorului care o înlocuia să-i lase la mapă lucrările care vor intra de luni și să repartizeze lucrările din săptămâna ce anterioară.

În realitate, însă, instanța disciplinară constată că înlocuitorul directorului Direcției de inspecție pentru procurori nu avea de repartizat lucrările înregistrate în săptămâna ce trecuse, ci doar lucrările înregistrate la data de 9 august 2018 (o zi de joi) și 10 august 2018 (o zi de vineri), respectiv un total de 29 lucrări (10 lucrări înregistrate la 9 august 2018 și 19 lucrări înregistrate la 10 august 2018), ceea ce nu reprezenta "o mapă foarte mare", așa cum a susținut reprezentantul Inspecției Judiciare.

Pe de altă parte, susținerile reprezentantului Inspecției Judiciare făcute pentru a justifica repartizarea lucrării nr. x/2018 abia la data de 20 august 2018 sunt contradictorii; astfel, în condițiile în care reprezentantul Inspecției Judiciare susține că i s-ar fi solicitat inspectorului Q. să repartizeze lucrările din săptămâna trecută și să lase doar lucrările ce urmau să intre de luni (13 august 2018), este evident că acesta ar fi trebuit să procedeze și la repartizarea lucrărilor înregistrate la data de 10 august 2018.

Potrivit dispozițiilor regulamentare însă, repartizarea lucrărilor spre rezolvare nu se face o dată pe săptămână, ci de regulă în ziua primirii sau cel târziu a doua zi, și nu se face "prin convenție", ci potrivit dispozițiilor care reglementează activitatea de repartizare a lucrărilor.

Pe de altă parte, se constată că lucrările înregistrate la data de 10 august 2018 nu au fost repartizate nici măcar la data de 14 august 2018, zi lucrătoare, în condițiile în care în perioada 15 - 19 august 2018 nu a fost desfășurată activitate, fiind acordate 5 zile libere.

În aceste condiții, se constată că susținerea reprezentantului Inspecției Judiciare, la momentul discutării excepțiilor invocate, vine să întărească convingerea că repartizarea lucrărilor nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, ci pe baza unei înțelegeri între directorul Direcției de Inspecție Judiciară pentru procurori și înlocuitorul acestuia, cu eludarea dispozițiilor legale și regulamentare. Aceasta cu atât mai mult cu cât, din analiza actelor transmise de către Inspecția Judiciară, prin adresa nr. x din 5 septembrie 2019, rezultă că în cazul altor lucrări, înregistrate în perioada 1 - 21 august 2018, repartizarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor regulamentare, adică cel târziu a doua zi de la înregistrare, respectiv lucrările nr. x/2018, nr. x/2018, nr. x/2018, nr. x/2018 și nr. x/2018 - înregistrate la 31 iulie 2018 și repartizate la 1 august 2018 și nr. x/2018, nr. x/2018 și nr. x/2018 - înregistrate la 7 august 2018 și repartizate la 8 august 2018.

Cu privire la lucrarea nr. x/2018, Inspecția Judiciară a comunicat că repartizarea lucrărilor a fost realizată în 3 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu respectarea termenelor prevăzute în Procedura operațională și a termenului de 5 zile prevăzut de dispozițiile art. 51 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, potrivit cărora:

"În termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la Inspecția Judiciară, dosarele repartizate aleatoriu se predau inspectorului judiciar."

Se constată, însă, cu referire la ambele lucrări ce fac obiectul dosarului disciplinar, că Procedura operațională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecției Judiciare are ca obiect prezentarea formalizată, în scris, a tuturor pașilor ce trebuie urmați, a metodelor de lucru stabilite și a regulilor de aplicat în vederea realizării activității de repartizare aleatorie în sistem ciclic, cu privire la aspectul procesual, conform Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-șef nr. 24/2012, modificat și completat prin Ordinul nr. 60/2014.

Astfel, conform pct. 8.1 din Procedura operațională "Sesizările se prezintă inspectorului șef care le repartizează direcțiilor de specialitate.

După înregistrarea sesizărilor în registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciare, dosarele se predau la registratura fiecărei direcții de inspecție judiciară.

Dosarele se înregistrează în ordine crescătoare, în raport de numărul de înregistrare din registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciare, în registrul general de evidență a lucrărilor direcției.

După înregistrarea în cadrul direcției, dosarele nou formate se transmit directorului de direcție în aceeași zi ori cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare."

Aceste dispoziții normative sunt date în aplicarea prevederilor art. 45 alin. (1) din Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare în vigoare la data sesizării, potrivit cărora "actele de sesizare a Inspecției Judiciare, transmise prin poștă, curier, fax ori e-mail, se primesc la registratură, unde, în aceeași zi, primesc dată certă și număr de înregistrare din registrul general de evidența a lucrărilor Inspecției Judiciare, cu indicativul "IJ".

Instanța disciplinară constată că în Procedura operațională nu se regăsește nicio dispoziție cu privire la ordinea în care lucrările se înregistrează în registrul general al Inspecției Judiciare și nu se prevede un criteriu obiectiv pentru stabilirea ordinii de înregistrare în Registrul general (în funcție de data și ora primirii sesizării), existând posibilitatea ca o lucrare primită la Inspecția Judiciară în cursul dimineții să fie înregistrată ulterior unei lucrări primite în cursul aceleiași zile, dar la sfârșitul programului de lucru, înregistrarea lucrărilor devenind astfel preponderent subiectivă, cu consecințe clare asupra repartizării aleatorii a lucrărilor.

Inexistența unui criteriu obiectiv de stabilire a ordinii în care se înregistrează lucrările primite în aceeași zi la Inspecția Judiciară și existența la nivelul direcțiilor din cadrul Inspecției Judiciare a unor procese-verbale cuprinzând tabele cu numele inspectorilor și lucrările repartizate, inclusiv numele inspectorului cu ultima lucrare repartizată, situația inspectorilor care se află în concediu de odihnă, medical, de studii, deplasări sau care din alte motive sunt excluși de la repartiție, tabele care sunt avute în vedere la repartizarea în continuare a lucrărilor, pornind de la ultima lucrare repartizată și inspectorul desemnat cu instrumentarea acesteia, poate crea suspiciuni cu privire la respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, în condițiile în care lucrările se pot înregistra într-o ordine care să permită repartizarea lor la anumiți inspectori.

În acest sens, se remarcă existența unei astfel de situații, care a avut o înrâurire hotărâtoare asupra repartizării lucrării nr. x/2018.

Astfel, lucrarea nr. x/2018 are la bază o sesizare din data de 29 iunie 2018, formulată de Ministerul Finanțelor Publice cu privire la cauza S. împotriva României, înregistrată la registratura Consiliului Superior al Magistraturii la data de 4 iulie 2018 și transmisă către Inspecția Judiciară la data de 5 iulie 2018; această lucrare a fost primită la Inspecția Judiciară la data de 5 iulie 2018 dar a fost înregistrată abia la data de 2 august 2018, deci cu o întârziere de aproximativ o lună de zile.

La aceeași dată a fost înregistrată și lucrarea nr. x/2018, ce face obiectul dosarului disciplinar analizat, care avea ca obiect sesizarea din oficiu a inspectorului șef din data de 2 august 2018.

Se constată că, deși data primirii lucrării nr. x/2018 la Inspecția Judiciară este anterioară datei de 2 august 2018, aceasta a ajuns să fie înregistrată ulterior lucrării nr. x/2018, cu încălcarea dispozițiilor art. 45 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare și consecințe asupra respectării principiului repartizării aleatorii a cauzelor.

Această lucrare a fost repartizată, potrivit criteriilor din Procedura operațională, procurorului inspector L., însă, dacă ar fi fost respectată procedura de înregistrare și repartizare a acestei lucrări, ar fi fost influențat procesul de repartizare aleatorie și, pe cale de consecință, ordinea de desemnare a inspectorilor.

În mod firesc, potrivit Regulamentului pentru organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare, această lucrare trebuia să capete dată certă și un număr de înregistrare anterior sesizării din oficiu din data de 2 august 2018, potrivit criteriului datei certe a sesizării, ceea ce nu s-a întâmplat.

Cu privire la acest aspect, reprezentantul Inspecției Judiciare, cu prilejul susținerilor orale asupra excepției invocate, a justificat diferența în cronologie prin faptul că era o perioadă de concedii, respectiv lunile iulie și august ale anului trecut, activitatea de registratură era gestionată de către doi consilieri, că exista un volum mare de muncă (fără să facă dovada unui asemenea volum și a imposibilității gestionării lui), că în acea perioadă, existau întârzieri de aproape o lună de zile în circuitul înregistrării corespondenței externe a instituției, chestiune despre care a afirmat că Inspecția Judiciară nu a ascuns-o și a fost extrem de transparent prezentată (aspect nedovedit, însă, de către reclamantă dar care, dacă ar fi real, întărește convingerea cu privire la înfrângerea cu regularitate a principiului repartizării aleatorii a cauzelor de către Inspecția Judiciară).

De asemenea, reprezentantul Inspecției Judiciare a arătat că existau două tipuri de mape, respectiv o mapă cuprinzând corespondența externă, care era înregistrată cu întârziere și mapa lucrărilor interne, conținând lucrările ce veneau de la inspectorii judiciari sau de la celelalte compartimente, inclusiv lucrările inspectorului-șef, cum ar fi procesele-verbale de sesizare din oficiu, aceasta fiind explicația pentru care o corespondență intrată în instituție cu o lună de zile în urmă a ajuns să fie înregistrată simultan cu un proces-verbal de sesizare din oficiu al inspectorului șef.

Se constată, însă, că nici în dispozițiile regulamentare referitoare la procedura de înregistrare a lucrărilor la Inspecția Judiciară, nici în Procedura operațională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecției Judiciare nu există vreo reglementare care să facă diferență între modul de înregistrare a corespondenței externe sau interne sau cu privire la constituirea unor mape diferite și a unui mod de înregistrare diferit al lucrărilor în funcție de proveniența acestora.

Pe cale de consecință, existența unui asemenea mod de lucru, recunoscut și invocat de reprezentantul Inspecției Judiciare, conduce, în mod indubitabil, la existența unei proceduri viciate la nivelul Inspecției Judiciare cu privire la modul de înregistrare și repartizare a lucrărilor.

În ceea ce privește susținerea Inspecției Judiciare din adresa nr. x din 5 septembrie 2019, potrivit căreia repartizarea lucrărilor a fost realizată în 3 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu respectarea termenelor prevăzute în Procedura operațională și a termenului de 5 zile prevăzut de dispozițiile art. 51 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, se reține că:

Procedura operațională instituie termene care nu sunt prevăzute în Regulament, fiind practic o adăugire nepermisă la dispozițiile regulamentare prevăzute de art. 45 alin. (7), care este în contradicție cu obiectul Procedurii operaționale.

Termenul de 5 zile prevăzut de art. 51 alin. (2) se referă la predarea către inspectorii judiciari a lucrărilor deja repartizate aleatoriu și nu la perioada de timp în care se face repartizarea aleatorie.

Se constată, astfel, că situațiile mai sus evidențiate au viciat grav operațiunea de repartizare aleatorie, cu consecința afectării principiului imparțialității inspectorilor judiciari, care guvernează activitatea Inspecției Judiciare, prevăzut de art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 și de art. 7 alin. (4) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară.

Principiul imparțialității inspectorilor judiciari, potrivit reglementărilor legale și infralegale menționate, este asigurat tocmai de repartizarea aleatorie a dosarelor. Or, înregistrarea și repartizarea lucrărilor care au stat la baza exercitării acțiunii disciplinare în cauză s-a făcut cu încălcarea acestui principiu, pentru motivele arătate.

În aceste condiții, instanța disciplinară constată că încălcarea dispozițiilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor conduce la afectarea principiului imparțialității inspectorilor judiciari.

Repartizarea lucrărilor ce fac obiectul acțiunii disciplinare în dosarul de față inspectorilor judiciari menționați, cu încălcarea dispozițiilor legale și regulamentare, creează în percepția unui observator rezonabil suspiciuni cu privire la imparțialitatea acestora, creându-se o aparență de lipsă de imparțialitate.

Acțiunea disciplinară, fiind un act procesual civil emis de o parte din proces (reclamantă), este supusă sancțiunii anulării, dacă a fost întocmită cu încălcarea dispozițiilor legale; în cazul de față, dispozițiile art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 și art. 174 și următoarele din C. proc. civ. privind nulitatea actelor de procedură sunt aplicabile pe deplin.

Legalitatea acțiunii disciplinare depinde de legalitatea actelor premergătoare, acte ce jalonează procedura administrativă prealabilă (procedura verificării prealabile și procedura disciplinară). Dacă acestea din urmă, în tot sau în parte, sunt lovite de nulitate absolută și nu mai pot fi refăcute, evident că însăși acțiunea disciplinară (veritabilă cerere de chemare în judecată), ca act de procedură administrativă și civilă, în același timp, este nulă absolut.

Cu referire la susținerile reprezentantului Inspecției Judiciare, potrivit cărora pârâtul nu a dovedit existența unei urmări vătămătoare, se constată că această nulitate nu este condiționată de existența unei vătămări, fiind o nulitate expresă [art. 176 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ..]. Cerințele legale extrinseci actului de procedură (rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare), a cărui nulitate a fost constatată, sunt prevăzute de dispozițiile legale și regulamentare ce au fost indicate în precedent, iar potrivit dispozițiilor art. 175 alin. (2) din C. proc. civ., în cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrarie. Or, o astfel de dovadă nu a fost făcută de către Inspecția Judiciară.

Instanța disciplinară constată că încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor ce fac obiectul acțiunii disciplinare în dosarul analizat a condus la constatarea nulității acțiunii disciplinare pentru încălcarea dispozițiilor legale menționate.

III. Calea de atac formulată

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța disciplinară a formulat recurs reclamanta, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și susținând că hotărârea atacată este nelegală, fiind dată cu interpretarea greșită a normelor de drept aplicabile în cauză.

Cu privire la lucrarea nr. x/2018 se susține că instanța disciplinară a interpretat într-un mod restrictiv dispozițiile regulamentare care prevăd posibilitatea înregistrării lucrărilor "cel mai târziu a doua zi", și nu exclusiv "în ziua primirii", lucrarea fiind înregistrată și repartizată în termenele și conform procedurii prevăzute de dispozițiile normative aplicabile, iar argumentele instanței disciplinare privind obligativitatea repartizării acestei lucrări la data de 3 august 2018 având un caracter pur speculativ.

Se arată că repartizarea aleatorie a acestei lucrări, dincolo de faptul că instanța disciplinară a analizat acest aspect comparativ cu o lucrare cu care nu era învestită, respectiv lucrarea nr. x/2018, a fost făcută cu respectarea acestui principiu, precum și a dispozițiilor art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, cele două lucrări fiind înregistrate în ordine crescătoare, în raport cu numărul de înregistrare în registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciare.

Concluzia instanței disciplinare, potrivit căreia "lucrările se pot înregistra într-o ordine care să permită repartizarea lor la anumiți inspectori" este tendențioasă și lipsită total de fundament, nefiind altceva decât o preluare a susținerilor procurorului pârât.

Instanța disciplinară face o confuzie între etapele înregistrării lucrărilor la nivelul Inspecției Judiciare, respectiv înregistrarea lucrărilor în Registrul general de evidență, când primesc și indicativul "IJ", și înregistrarea lucrărilor la nivelul direcțiilor de inspecție - DIJ sau DIP și prezentarea acestora directorilor, spre repartizare. Activitățile prevăzute la art. 45 alin. (1) și (7) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, precum și sintagma "repartizarea lucrărilor spre rezolvare" vizează procedura de repartizare a lucrărilor pe direcții de către inspectorul-șef, iar nu repartizarea către inspectorii judiciari, care se efectuează de către directorii de direcții, printr-o procedură distinctă prevăzută la art. 46 alin. (1) și (3) și art. 47 alin. (1) din același regulament.

Sistemul ciclic de repartizare a lucrărilor stabilit potrivit normelor regulamentare anterior menționate este în concordanță cu dispozițiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, care nu fac trimitere la repartizarea aleatorie a lucrărilor, ci la înregistrarea într-un anumit mod a lucrărilor de inspecție.

Rațiunea pentru care, în Procedura operațională, a fost precizat în cuprinsul dispozițiilor prevăzute la pct. 8.1 alin. (3) și pct. 8.6. alin. (2) că "După înregistrarea în cadrul direcției, dosarele nou formate se transmit directorului direcției în aceeași zi ori cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare" și "Repartizarea se va efectua de către directorul direcției de specialitate în ziua primirii lucrărilor ori cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare" este tocmai pentru ca, în derularea procedurii de înregistrare și repartizare a lucrărilor, să fie respectat termenul general de cel mult 5 zile în care dosarele înregistrate și repartizate aleatoriu să fie predate inspectorilor judiciari, termen care, de altfel, este de recomandare și nu de decădere.

Pentru aceleași considerente, se susține că și lucrarea nr. x/2018 a fost înregistrată și repartizată în interiorul termenului procedural de 5 zile prevăzut de art. 51 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, termen care se calculează în raport cu dispozițiile art. 2 alin. (2) din C. proc. civ. raportat la art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) din același cod, respectiv pe zile libere, neintrând în calcul prima și ultima zi, și cu luarea în considerare a faptului că, atunci când termenul se împlinește într-o zi nelucrătoare, se prorogă împlinirea acestuia până la sfârșitul primei zile lucrătoare.

Mai mult, se arată că nici la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii nu există vreo prevedere regulamentară care să impună sortarea și înregistrarea corespondenței în funcție de data și ora primirii.

Se arată, de asemenea, că chestiunile privind afectarea imparțialității pot fi puse în discuție, în contextul unei repartizări nealeatorii, doar dacă s-ar constata că algoritmul de repartizare ar fi fost viciat de către directorul de direcție, ipoteză care nu se regăsește în speță cu privire la niciuna dintre lucrările ce fac obiectul acțiunii disciplinare.

IV. Apărările părților

Intimatul a depus la dosar întâmpinare, în care și-a formulat apărările, reiterând, în esență, argumentele invocate în fața instanței disciplinare.

Se arată, astfel, că, din probele administrate în cauză, rezultă în mod indubitabil că, la nivelul Inspecției Judiciare, au fost încălcate dispozițiile legale și regulamentare, fiind viciată grav operațiunea de repartizare aleatorie a lucrărilor cu consecința nerespectării principiului/garanției imparțialității în activitatea de inspecție. Instanța disciplinară a apreciat corect că acțiunea disciplinară este lovită de nulitate fiind întocmită cu încălcarea dispozițiilor legale și regulamentare, a căror interpretare a fost corect făcută.

Se menționează, de asemenea, că sistemul ciclic de repartizare a lucrărilor este în concordanță cu dispozițiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, care fac trimitere la asigurarea repartiției aleatorii a dosarelor, însă, în speță, rezultă că nu au fost folosite criterii obiective care să asigure o veritabilă repartiție aleatorie, cum ar fi ordinea cronologica a primirii lucrării, corelată cu ordinea alfabetica a inspectorilor, situație care a permis ca inspectorul-șef să provoace înregistrarea lucrărilor (inclusiv a celei care face obiectul prezentei cauze) în ordinea dorită, intercalarea acestora și direcționarea lor către anumiți inspectori.

V. Considerentele Înaltei Curți

Examinând hotărârea atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele și criticile formulate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale și normative incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în parte, pentru motivele și argumentele care vor fi prezentate în continuare.

Așa cum rezultă din actele dosarului, acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva intimatului-pârât vizează două lucrări, cea cu nr. x/2018 și cea cu nr. x/2018, prima fiind conexată la cea din urmă, întrucât au ca obiect cercetarea disciplinară față de același procuror, pentru comiterea aceleiași abateri disciplinare săvârșite în aceleași împrejurări.

Prin hotărârea atacată, instanța disciplinară a reținut în privința ambelor lucrări ce fac obiectul acțiunii disciplinare că procedura operațională de repartizare aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecției Judiciare, prevăzută de art. 45 și 47 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului - șef nr. 24/2012, modificat și completat prin Ordinul nr. 60/2014, nu a fost respectată, consecința fiind încălcarea principiului repartizării aleatorii a dosarelor, prevăzut de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.

S-a reținut, în esență, că cele două lucrări nu au fost repartizate în termenul prevăzut de art. 45 alin. (7) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

Înalta Curte, Completul de 5 judecători, reține că argumentele și concluziile instanței disciplinare sunt corecte și corespund situației de fapt numai în parte și numai în ceea ce privește lucrarea nr. x/2018, nu și în privința lucrării nr. x/2018, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Într-adevăr, așa cum corect și motivat a reținut instanța disciplinară, făcând referire la textele legale și regulamentare ce constituie sediul materiei, repartizarea sesizărilor și dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii, conform art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.

În aplicarea acestor dispoziții legale, prevederile art. 47 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare dispun că:

"După înregistrarea în cadrul direcției, dosarele nou-formate se transmit directorului direcției sau persoanelor desemnate de inspectorul-șef pentru repartizarea aleatorie a dosarelor".

Rezultă, din prevederile normative citate, că despre o "repartizarea aleatorie a dosarelor" se poate vorbi numai în etapa de "după înregistrarea în cadrul direcției" de specialitate (pentru judecători sau pentru procurori, după caz).

Referindu-se la procedura înregistrării și la circuitul lucrărilor în cadrul Inspecției Judiciare, același Regulament prevede la art. 45 că:

"(1) Actele de sesiza