ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelului de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 140/F din 29 iulie 2020 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen.. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969.

În baza art. 275 alin. (1) pct. 3 lit. b) C. proc. pen.. a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat cu ocazia rejudecării cauzei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2005 din 24.10.2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combaterea Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție au fost trimiși în judecată inculpații:

În esență, în actul de sesizare a instanței s-a reținut, în fapt, că, pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001, la Primăria Constanța a fost constituită Comisia formată din: inc. B., Primarul municipiului, președinte, C., la acea dată consilier local, membru, D., director la Administrația Publică Locală, membru, E., director Direcția Patrimoniu, membru, I., consilier local, membru, J., la acea dată consilier juridic în cadrul Primăriei Constanța, membru, F., director executiv, Direcția Tehnic Investiții, membru (Dispoziția nr. 854/15.05.2001).

Această componență a Comisiei a fost modificată prin dispoziția nr. x/29.01.2003, în sensul că inc. I. a fost revocat și înlocuit cu inc. G., consilier juridic, angajat al Primăriei Constanța. Ulterior, în luna august 2004, urmare încetării raporturilor de muncă ale inc. J. cu Primăria Constanța, în Comisie a fost numită, în calitate de membru, inc. H., consilier juridic în cadrul aceleiași autorități publice.

În procedura de soluționare a notificărilor întemeiate pe Legea nr. 10/2001, prin dispoziții ale primarului, inc. B., cu sprijinul nemijlocit al membrilor Comisiei de aplicare a acestui act normativ, inc.: C., D., E., I., F., G., J. și H., al inculpaților: EE., FF., GG. și HH., funcționari în cadrul Primăriei Constanța, al inculpatelor II., registrator de carte funciară și JJ., asistent registrator, ambele din cadrul OCPI Constanța, cu participația penală a celorlalți inc. și anume, mandatarii: A., T., K. și P., a notarilor publici U., V. și AA., moștenitorii persoanelor îndreptățite: BB. și N., cesionarii cumpărători de drepturi succesorale: LL. și W., Y., prin firma sa "MM." SA, Z. și X., R., prin SC "NN." SA, și S., CC., DD. și Q., că persoană fizică și prin firma să "OO." SA, interpușii cumpărători de terenuri, inculpații: L., O. și M., prin firma să "PP." SA și "QQ." SA, la care era acționar, și cu participația penală esențială a inculpatului KK., evaluatorul agreat de Primăria Constanța, au fost constituite drepturi de proprietate privată asupra unor vaste teritorii intravilane, din patrimoniul Municipiului Constanța și din domeniul public al statului, prin întocmirea de documente oficiale și sub semnătură privată cu conținut fals, cu încălcarea gravă, cu știință, a atribuțiilor de serviciu, în ambele modalități normative, și prin încălcarea flagrantă a dispozițiilor privind restituirea proprietăților, conținute în Legea nr. 10/2001.

Analiza notificărilor, în raport cu documentele prin care s-au restituit și atribuit terenuri, evidențiază că, legal, a fost revendicată suprafața de 309.549 mp, iar restituirile și atribuirile, de care au beneficiat cei îndreptățiți, privesc suprafața de cca 172.997 mp, în vreme ce restituirile și atribuirile nelegale privesc terenuri în suprafața de 854.770 mp. La aceasta s-a adăugat suprafața de 49.542 mp, afectată, de asemenea, nelegal, din patrimoniul Municipiului Constanța, în beneficiul cumpărătoarei de drepturi litigioase, SC "NN." SA, precum și suprafața de 22.793 mp de plajă care a fost intabulată cu acte false în proprietatea Primăriei Constanța.

S-a apreciat că notificările nu au fost soluționate nici în termenul de 60 de zile, prevăzut de Legea 10/2001, nici ulterior, în favoarea notificatorilor, aceștia fiind determinați, după trecerea unor perioade de timp îndelungate, de 2 până la 3 ani, ori să-și vândă drepturile succesorale ori să vândă terenurile în cauză, premergător emiterii dispoziției de primar sau consecutiv acesteia, în ambele cazuri, pentru sume de bani ce reprezintă mai puțin de 1% din valoarea terenurilor la care au fost obligați să renunțe.

Analiza rapoartelor de evaluare privind terenurile ce au făcut obiectul atribuirilor în compensare și al unor restituiri pe același amplasament, realizate în baza comenzilor emise de Primăria Constanța, a relevat că fie au fost evaluate terenuri care au fost restituite pe același amplasament, fie evaluările privesc terenuri atribuite că măsuri reparatorii în compensare pe alte amplasamente, prețurile au fost subevaluate, determinate la un nivel prestabilit, astfel încât echivalentul valoric, egal cu valoarea terenului notificat, să includă terenuri în suprafață totală cât mai mare, pentru satisfacerea intereselor frauduloase ale inculpaților.

În toate cazurile, persoanele care au notificat, personal sau prin mandatarii lor, au acceptat terenurile ce le-au fost propuse pentru atribuire și, premergător atribuirii ori consecutiv acesteia, în deplină cunoștință de cauză asupra caracterului ilicit al acțiunilor lor, cu complicitatea unor interpuși, au transmis proprietatea asupra terenurilor ce le-au fost atribuite în plus unora dintre inculpați și persoanelor din sfera de interese a acestora.

S-a reținut că pentru atingerea scopului infracțional urmărit, majoritatea terenurilor au fost subevaluate, unele la prețuri de 10 ori mai mici decât prețurile terenurilor martor, toate mai valoroase decât acestea, dar, iar această situație se regăsește în toate cazurile de retrocedare ce fac obiectul urmăririi penale (RR., N., SS., TT., A., și BB.).

Prin raportul de constatare tehnico-științifică s-au făcut aprecieri și cu privire la procedeele folosit de evaluator, pentru obținerea unor prețuri subevaluate, materializate în: - aplicarea fără niciun temei a unor corecții negative la caracteristicile (parametrii) terenului evaluat, privind gradul de echipare cu utilități, restricții de folosire, adecvarea suprafeței, aspectul urbanistic al vecinătăților, ponderea suprafeței construibile, natura terenului, situația juridică, destinația de utilizare, exprimate în coeficienți procentuali, unitari, subunitari ori supraunitari de valori ce diferă de la metoda de evaluare a comparațiilor de piață la cea a comparațiilor prin bonitare, deși privesc aceeași caracteristică a terenului analizat; - aplicarea de corecții în limite valorice mai mici decât cele corespunzătoare parametrilor analizați și cotarea negativă a unor parametri definiți pozitiv de realitatea de fapt a terenurilor evaluate; - evaluarea la un preț a terenului revendicat și la alt preț, de mai multe ori mai mic, a aceluiași teren cu ocazia stabilirii valorii de restituire, pe temeiul existenței unor concesiuni realizate în afara condițiilor legii, precum și evaluarea la prețuri diferite a unor terenuri din același corp de proprietate sau ale terenurilor cu care se învecinează; - determinarea valorii terenurilor pe care le-a evaluat la nivelul prețurilor prestabilite de inc. E., cu două luni mai înainte de realizarea evaluărilor; - folosirea și a unor metode de evaluare total neadecvate scopului evaluărilor, în discordanță cu realitatea de fapt a bunurilor imobiliare supuse evaluării. Astfel, mai multe terenuri le-a evaluat prin patru metode și anume, comparația de piață, comparația prin bonitare, metoda tehnicilor reziduale și cea a rentei capitalizate, ultimele două, improprii evaluării terenurilor restituibile în natură sau în echivalent valoric. În concret, metoda tehnicilor reziduale se aplică în cazul terenurilor ocupate de construcții cu scop economic, cu valoare cunoscută sau posibil de estimat cu precizie ridicată, când venitul anual net este cunoscut sau poate fi estimat, și piața permite extragerea ratelor de capitalizare atât pentru clădiri, cât și pentru terenuri, iar, cealaltă, denumită corect metoda capitalizării rentei funciare, este utilă când există informații de pe piața închirierilor imobiliare. Or, în cazurile analizate toate terenurile atribuite au fost fără construcții, iar o piață a închirierilor de terenuri intravilane nu există.

Fără excepție, modalitățile de evaluare având la bază elementele precizate mai sus, regăsite în toate rapoartele de evaluare referitoare la terenurile care au fost analizate comparativ, au condus la stabilirea unor valori mult inferioare prețurilor de piață din perioada respectivă, cu consecința atribuirii de terenuri în suprafețe de două până la de patru ori mai mari decât suprafețele terenurilor notificate, instituțiile prejudiciate fiind Municipiul Constanța și Statul Român.

Pe de altă parte, materialele cartografice puse la dispoziție de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară București, documentațiile cadastrale și planurile de situație comunicate de OCPI Constanța, datele comunicate de CN Administrația Porturilor Maritime Constanța și Direcția Apelor Dobrogea-Litoral, precum și documentele trimise de Primăria Constanța au evidențiat aspecte esențiale ce privesc: zona exactă în care este amplasat terenul evaluat și atribuit, poziționarea terenului față de utilități, tipul de drum de acces, dimensiunile, formă, orientarea, restricțiile de folosire, aspectul urbanistic al vecinătăților, regimul de înălțime, utilizarea terenului și au permis argumentarea cazurilor de subevaluare rezultate din aplicarea defectuoasa a coeficienților de corecție specifici metodelor de evaluare utilizate de învinuitul evaluator KK..

Au făcut obiectul analizei comparative a constatării tehnico-științifice terenurile care au fost evaluate la prețuri vădit inferioare, atât față de prețurile terenurilor martor, față de prețurile stabilite, pentru aceleași terenuri, în aceeași perioadă, pentru ipoteci bancare, cât și față de prețurile stabilite pentru aceleași terenuri, mari când terenul a fost evaluat că bun revendicat, inferior, de mai multe ori mai mic, în evaluarea pentru restituire în natură.

S-a reținut că principiul de baza care a guvernat constatarea este exprimat de utilizarea metodelor de evaluare care au fost folosit și de evaluatorul agreat de Primăria Constanța și anume, comparația de piață și comparația prin bonitare.

Astfel, s-a reținut că prețurile mai mari ale terenurilor, astfel cum sunt explicate de raportul de constatare, în cadrul analizelor comparative cu aceleași terenuri, evaluate în procedura de soluționare a notificărilor, sunt rezultatul aplicării corecțiilor de preț corespunzătoare situațiilor de fapt reale, referitoare la localizare, accesul la utilități, destinația de utilizare ș.a.m.d., și nicidecum nu sunt urmarea unei evaluări pe alte baze, cu alte criterii decât cele ce se regăsesc în rapoartele de evaluare ale Primăriei Constanța, dar care au fost exploatate pentru a susține interesele ilicite urmărite.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică, prin atribuirile nelegale de terenuri, s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 61.086.947 dolari SUA și 61.383.874 euro, din care, în valoare de 28.690.275 dolari SUA și 11.313.347 euro, în paguba Municipiului Constanța, în valoare de 432.000 euro, în paguba orașului Năvodari, iar în valoare de 32.396.672 dolari SUA și 49.638.527 euro în paguba Statului Român.

De asemenea, s-a reținut că inculpații și complicii lor au obținut importante avantaje patrimoniale ce constau în terenuri și în sumele de bani obținute din vânzarea unora dintre acestea.

În rechizitoriu s-au reținut următoarele moduri de operare infracțională:

A. - Atribuirea de terenuri în suprafețe de până la de 3 ori mai mari decât suprafața revendicată, prin falsificarea, prin majorare, a întinderii obiectului cererii (notificării) de restituire, încheierea unor promisiuni de vânzare-cumpărare, mai înainte de soluționarea notificării, și subevaluarea unora dintre terenurile atribuite că măsuri reparatorii în compensare, pentru a-și asigura dobândirea proprietății asupra avantajelor patrimoniale urmărite a fi obținute de către inculpați, pentru șine și pentru alții. S-a arătat că acest mod de operare caracterizează atribuirile de terenuri în compensare, în notificarea formulată de RR..

B. - Soluționarea notificărilor, cu încălcarea termenului de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001, prin respingerea în totalitate, pentru restituirea în natură, și atribuirea de terenuri în compensare, pe alte amplasamente, în suprafețe de două până la de patru ori mai mari decât cele revendicate, prin subevaluare, iar, consecutiv intabulării, "vânzarea" acestor terenuri către persoane interpuse, a căror complicitate a avut rolul de a asigura transmiterea proprietății terenurilor la persoanele predestinate. S-a arătat că acest mod de operare caracterizează atribuirile de terenuri în compensare, în cazurile de restituire notificate de inculpații N. și de numiții UU. și VV., prin mandatarul lor, inculpatul P..

C. - Soluționarea notificării după mai bine de doi ani, prin respingere, pentru restituirea pe același amplasament, concomitent cu determinarea notificatorilor la înstrăinarea drepturilor litigioase, cu consecința atribuiri, direct cesionarilor, de terenuri, în natură pe amplasamentul inițial, precum și pe alte amplasamente, subevaluate, a căror suprafață însumată este de două ori și jumătate mai mare decât cea revendicată. S-a arătat că acest mod de operare a fost identificat în cazul de retrocedare notificat de SS. și comoștenitorii.

D. - Soluționarea, în favoarea mai multor cesionari de drepturi succesorale deposedate, a notificării depuse de mandatarul inculpat, în numele mandantei moștenitoare, în afara mandatului, neînsușită de aceasta înăuntrul termenului legal, pentru restituirea suprafeței de 986.600 mp teren intravilan în Constanța, în condițiile în care cesiunea drepturilor succesorale ale mandantei s-a făcut fără mandat, cu concursul notarului public, iar, la data soluționării cererii de restituire, moștenirea era vacantă. Acest mod de operare s-a concretizat în cazul ce privește restituirea averii ce a aparținut defunctului WW..

E. - Soluționarea notificării, după trei ani de la depunerea cererii, și numai după cesionarea drepturilor succesorale, inclusiv pentru un teren a cărui restituire s-a cerut de la o altă unitate deținătoare, prin falsificarea, cu concursul notarului public, a contractului de cesiune de drepturi succesorale și, consecutiv, prin falsificarea de către notificatoare a unui înscris sub semnătură privată, cu consecința atribuirii cesionarilor de terenuri în suprafață cvadruplă față de cea notificată, inclusiv că efect al subevaluării. În acest mod s-a procedat în notificarea formulată de învinuita BB..

F. - Intabularea, în favoarea Primăriei Constanța, cu titlu de drept de proprietate, pe baza unor documente cu conținut neadevărat, emise de unii funcționari ai Primăriei și cu concursul a două angajate de la OCPI Constanța, a suprafeței de 22.793 mp de plajă, bun din domeniul public al statului, de interes național, care, consecutiv, a fost vândută cumpărătorilor construcțiilor ce reprezintă obiectivul XX..

Un caz aparte s-a reținut a fi notificarea formulată de mandatarul învinuit A., care a cerut restituirea suprafeței de 986.866 mp teren intravilan în Constanța, care a aparținut defunctului WW., fără mandat din partea mandantei moștenitoare și fără însușirea notificării de către aceasta, în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001, pentru depunerea notificărilor, respectiv până la data de 14.02.2001. În acest caz mandatarii au înstrăinat, fără mandat, totalitatea drepturilor succesorale ale mandantei, drepturi care numai în Constanța privesc terenuri în suprafață de 12.500.000 mp. În baza actului fals de cesiune, mandatarii și alte persoane cărora le-au cesionat din drepturile succesorale menționate, cu toții, persoane neîndreptățite, conform art. 3 și 4 din lege, au fost împroprietăriți, nelegal, în baza actelor emise de învinuiții membrii ai comisiei și a dispozițiilor emise de primarul învinuit, astfel cum au solicitat.

În drept, cu privire la inculpatul A., s-a reținut că a comis, cu intenție directă, faptele descrise în rechizitoriu, la lit. D), fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de:

- instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută și pedepsită de art. 25 rap. la art. 246 și la art. 2481 C. pen., faptă care constă în determinarea notarului public, învinuitul U., să redacteze și să autentifice contractul de cesiune nr. x/30.09.2002, prin care, împreună cu comandatarul învinuit T., au vândut drepturile succesorale ale mandantei lor, fără mandat din partea acesteia, drepturi succesorale care numai în materie de terenuri intravilane în Constanța privesc suprafața de 12.500.000 mp, în valoare de 538.000.000 euro.

- complicitate la fals intelectual, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. rap. la art. 289 C. pen., comisă prin confirmarea, cu semnătura proprie, ca adevărat, a conținutului fals al contractului de cesiune nr. x/30.09.2002.

- uz de fals, prevăzută și pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., materializată în folosirea repetată a contractului de cesiune fals, pentru alte cesiuni și pentru a proba drepturile sale și ale învinuiților cesionari, în scopul obținerii terenurilor care nu li se cuveneau.

- instigare la complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută și pedepsită de art. 25 rap. la art. 26, art. 246 și la art. 2481 C. pen., exercitată asupra cumnatului său de la acea dată, învinuitul W., pentru acceptarea calității de cesionar și semnarea contractului de cesiune de drepturi succesorale nr. 4788 din 30.09.2002, în baza căruia YY. a fost deposedată, împotriva voinței sale, de totalitatea drepturilor sale succesorale;

- instigare la complicitate la fals intelectual prevăzută și pedepsită de art. 25, rap. la art. 26, art. 289 C. pen., exercitată asupra aceleiași persoane, învinuitul W., care, semnând contractul de cesiune nr. x/30.09.2002, a confirmat în mod nereal și plata prețului cesiunii;

- instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 25 rap. la art. 289 C. pen., faptă care constă în determinarea notarului public U. să redacteze și să autentifice contractul de cesiune nr. x din 30.09.2002, act care consemnează date neadevărate, în sensul că, în temeiul mandatului invocat, mandatarii au avut împuternicirea de vânzare a drepturilor succesorale ale mandantei lor;

- instigare la uz de fals, prevăzută de art. 25 rap. la art. 291 C. pen., comisă prin determinarea numitului W. să-i cesioneze, în totalitate, drepturile succesorale pentru care acesta și-a asumat în fals calitatea de cesionar în contractul nr. x/30.09.2002 (C. ces. nr. x/10.03.2003);

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prevăzută de art. 290 C. pen., constând în completarea cu date false a cererii de eliberare a certificatului de calitate de moștenitor înregistrate cu nr. x/08.03.2004 la BNP V.;

- instigare la fals intelectual și instigare la complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, fapte prevăzute de art. 25 rap. la art. 289 C. pen. și art. 25 rap. la art. 26 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și la art. 2481 C. pen.,cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., materializate în determinarea notarului public, învinuita V., să redacteze declarația de notorietate x/05.03.2004 și adeverința nr. x/08.03.2004, prin consemnarea în conținutul lor date false, acte pe care aceasta le-a întocmit, acoperind în acest fel vacanța succesorală cu care se confrunta, dar, înlesnind, totodată, atribuirea nelegală de terenuri de către învinuiții din Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 și primarul învinuit.

- complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și la art. 2481 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. comisă în participație cu învinuiții autori B., C., D., E., G., J. și F., precum și cu ceilalți complici, învinuiții Z., X. și Y., în legătură cu notificarea, privind averea WW., pe care a depus-o la Primăria Constanța, fără a avea mandat, împotriva voinței mandantei și neînsușită de aceasta, urmată de cesiunea frauduloasă a drepturilor succesorale ale acesteia și acceptarea împroprietăririi sale și a complicilor cesionari cu terenuri la care nu aveau nicio îndreptățire.

Prin fapta sa, împreună cu ceilalți învinuiți, a prejudiciat Statul cu 19.323.827 euro și Municipiul Constanța cu 8.357.183 euro.

- asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută și pedepsită de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., faptă comisă în modalitatea alternativă a aderării la asociația infracțională.

Faptele săvârșite de învinuitul A., se află în concurs real, astfel că s-au aplicat și prevederile art. 33 lit. a) C. pen.

Prin rechizitoriu s-a arătat că inculpatul nu a recunoscut faptele comise, de care a fost învinuit, inițial, prin rezoluția din 8.12.2005.

După extinderea urmăririi penale prin ordonanța din 25.07. 2007 și aducerea la cunoștință a învinuirilor, deși citat în două rânduri, pentru audieri, în mod nejustificat nu s-a prezentat.

I s-a prezentat materialul de urmărire penală, cu apărător ales, av. ZZ., conform procesului-verbal nr. x/07.08.2008.

La data de 28.10.2008 a fost sesizată Curtea de Apel București, secția a II-a penală, cu rechizitoriul nr. x/2005 din 24.10.2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de Combaterea Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, cauza fiind înregistrată sub nr. de dosar x/2008

La termenul de judecată din 08.09.2010, apărătorul inculpaților B., A., T., W., Z. a invocat excepția de neconstituționalitate în ceea ce privește dispozițiile art. 147 vechiul C. pen. art. 258 alin. (1) vechiul C. pen. art. 1 (1) lit. a) din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Prin încheierea din data de 15.09.2010, Curtea, printre altele, a admis cererile formulate de inculpați și a dispus sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a art. 147 C. pen. și art. 258 alin. (1) C. pen., art. 1 (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, acordând termen de control 06.10.2010.

Prin Decizia nr. 1611 din 20 decembrie 2011 a Curții Constituționale pronunțată în Dosarul nr. x/2011, printre altele, s-a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 147 și art. 258 alin. (1) din C. pen., precum și a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de B., A., T., W., Z., și C..

La termenul din 04.04.2012, Curtea a dat citire actului de sesizare a instanței și a pus în vedere inculpaților că, înainte de începerea cercetării judecătorești, pot face declarații în sensul de a beneficia de prevăzută art. 3201 vechiul C. proc. pen., în sensul recunoașterii faptelor astfel cum au fost descrise în rechizitoriu, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

În cursul cercetării judecătorești, instanța a procedat la audierea inculpaților, printre care și a inculpatului A., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul de fond.

Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, prima instanță a reținut, cu privire la modul de operare D - Cazul de retrocedare notificat de mandatarul lui YY., inc. A., că au fost soluționate, în favoarea mai multor cesionari de drepturi succesorale, a notificării depuse de mandatarul învinuit, în numele mandantei moștenitoare, în afara mandatului, neînsușită de aceasta, pentru restituirea suprafeței de 986.600 mp de teren intravilan în Constanța, în condițiile în care cesiunea drepturilor succesorale ale mandantei s-a făcut fără mandat, cu concursul notarului public, iar, la data soluționării cererii de restituire, moștenirea era vacantă. Acest mod de operare s-a concretizat în cazul ce privește restituirea averii ce a aparținut defunctului WW..

Prin Contractul de mandat autentificat sub nr. x/17.10.2001 la BNP AAA., U. și asociații, de către inc. U., notar public YY., moștenitoare a persoanelor îndreptățite BBB., mama sa, CCC., DDD. și EEE., fratele și surorile mamei sale, l-a mandatat pe inc. A. să întreprindă demersurile necesare în vederea recuperării dreptului de proprietate asupra imobilelor care au fost proprietatea autoarei și a rudelor sale, anterior menționate..

Legătura de rudenie a mandantei cu persoanele mai sus menționate a fost dovedită cu certificatele de moștenitor nr. x/1972, nr. y/1973, nr. z/1997 și nr. q/2000.

Aveau calitatea de persoane îndreptățite și numiții WW. și FFF., frați predecedați ai mamei mandantei, dar, prin mandatul menționat, mandanta YY., nu l-a împuternicit pe învinuitul A. să ceară restituirea și a averii acestora.

Prin testamentul întocmit la data de 26.12.1945, WW. a lăsat întreaga sa avere imobiliară Academiei Romane..

FFF. avea moștenitori în viață.

Contractul de mandat autentificat sub nr. x/17.10.2001 a fost depus la Primăria Constanța în data de 03.06.2002 și înregistrat cu nr. x/03.06.2002,.

Conform contractului de mandat nr. x/17.10.2001, mandanta YY. l-a împuternicit pe mandatarul învinuit, A., să ceară restituirea averii imobiliare pe care au deținut-o BBB., mama sa, CCC., DDD. și EEE., fratele și surorile mamei sale, învestindu-l pentru a o "reprezenta cu depline puteri în fața oricăror organe ale administrației de stat, precum și în fața oricăror instanțe de judecată, în cadrul oricărei proceduri legale administrative sau judiciare de restituire a proprietății sale sau de acordare a unor despăgubiri.

Conform contractului, mandatarul urma să fie remunerat cu o cotă indiviză de 1/2 (jumătate) din dreptul de proprietate asupra fiecărui imobil, în cazul în care imobilele vor fi restituite în natură, cota indiviză putând fi transferată ulterior de mandatar pe numele sau.

Tot cu privire la remunerație, contractul consemnează că "În cazul în care pentru imobilele revendicate, se vor acorda despăgubiri cuantumul remunerației reprezintă 1/2 (jumătate) din valoarea totală a despăgubirilor primite".

În executarea mandatului, conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, prin executorul judecătoresc, în numele mandantei sale, YY., mandatarul inc. A. a depus la Primăria Constanța următoarele notificări: