ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2520/2019

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 20.08.2015, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. și M. au chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților, în principal, la includerea: - medicamentului VEMURAFENIBUM pe SUBLISTA C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%", SECȚIUNEA C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", COD "P3: Programul național de oncologie" din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008; - medicamentului IPILIMUMABUM pe SUBLISTA C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%", SECȚIUNEA C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", COD "P3: Programul național de oncologie" din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008; - medicamentului DABRAFENIBUM pe SUBLISTA C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%", SECȚIUNEA C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", COD "P3: Programul național de oncologie" din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. În subsidiar, s-a solicitat obligarea pârâților la emiterea deciziei finale privind includerea sau neincluderea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 a medicamentelor Vemurafenibum, Ipilimumabum, Dabrafenibum.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 543 din 19 februarie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: S-a luat act de cererea de renunțare la judecata cererii principale formulată de către reclamanta I.. Au fost respinse, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Guvernul României. A fost admisă excepția rămânerii fără obiect cu privire la parte din pretenții și a fost respinsă ca rămasă fără obiect pretenția de includere a medicamentului Dabrafenibum pe sublista C-secțiunea C2. COD "P3:Programul național de oncologie" din Anexa la H.G. nr. 720/2008. A fost admisă în parte cererea principală formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., J., K., L. și M. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Au fost obligați pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății să emită și să comunice pârâtului Guvernul României decizia finală privind includerea sau neincluderea medicamentelor Vemurafenibum și Ipilimumabum în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008. De asemenea, a fost respinsă, ca neîntemeiată, pretenția de includere a medicamentelor Vemurafenibum și Ipilimumabum în Listă, respectiv în sublista medicamentelor compensate 100%.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 au formulat recurs, atât pârâtul Ministerul Sănătății, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 din Noul C. proc. civ., cât și pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, aceasta invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ. 3.1. Recurentul-pârât Ministerul Sănătății a arătat în recursul declarat că sentința recurată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. În esență, recurentul pârât a solicitat admiterea recursului, reiterând excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză și solicitând casarea în parte a sentinței și, în rejudecare, respingerea cererii, în principal, ca fiind formulată față de o persoană fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată. Pe fondul litigiului, recurentul a arătat că legislația actuală în materia asigurărilor sociale de sănătate impune obligativitatea decontării de către casele de asigurări de sănătate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate numai a acelor medicamente care sunt cuprinse în Lista denumirilor comune internaționale (DCI), instanța pronunțând o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material, respectiv a H.G. nr. 206/2015. De asemenea, s-a susținut că instanța de fond a încălcat modalitățile de implementare a principiilor de sănătate publică, însușindu-și în mod nelegal activitatea de reglementare, cât și avizarea/autorizarea/notificarea medicamentelor cu impact asupra sănătății populației, atâta timp cât aceste medicamente nu au fost introduse încă în Listă, nefiind acordate niciunui pacient înainte de finalizarea procedurilor legale. 3.2. Prin recursul său, recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a invocat nelegalitatea admiterii în parte a cererii de chemare în judecată, respectiv dispoziția de obligare a sa și a Ministerului Sănătății la emiterea și comunicarea către Guvernul României a deciziei finale privind includerea sau neincluderea medicamentelor Vemurafenibum și Ipilimumabum în Lista menționată. Referitor la reținerile instanței de fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a CNAS, recurenta pârâtă a precizat faptul că CNAS nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește capătul de cerere formulat în subsidiar, respectiv emiterea unei decizii finale, având în vedere că actele normative în vigoare nu reglementează în sarcina CNAS obligativitatea emiterii deciziei finale de includere a medicamentelor în Listă. În ceea ce privește dispoziția instanței de obligare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a Ministerului Sănătăți să emită decizia finală privind includerea/neincluderea medicamentelor Vemurafenibum și Ipilimumab în Lista curpinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fară contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, precizează că hotărârea primei instanțe este o hotărâre nelegală, fiind dată cu greșita aplicare și interpretare a legii, instanța de fond eludând întreg cadrul legislativ aplicabil cauzei de față. Concluzionând, recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a CNAS și înlăturării obligației reținute în sarcina CNAS de emitere și comunicare a unei decizii finale privind includerea sau neincluderea medicamentelor Vemurafenibum și Ipilimumabum în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008.

Apărările formulate în cauză Intimații reclamanți nu au formulat întâmpinare în cauză.

Procedura de soluționare a recursului Prin Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului ce formează obiectul acestei cauze, în urma verificării îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 486 și ale art. 487 din C. proc. civ. republicat, s-a reținut că cererile de recurs îndeplinesc atât cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a) și c) - e) C. proc. civ., cât și cerințele prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., că recursurile a fost declarate și motivate cu respectarea termenului prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, respectiv că sunt admisibile în principiu. Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din Noul C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 20 iunie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din Noul C. proc. civ. Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 23.10.2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 15.05.2019, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. În ședința publică din data de 15.05.2019, reprezentantul recurentei-pârâte Casa Națională de Asigurări de Sănătate a depus la dosarul cauzei Hotărârile de Guvern prin care medicamentele Vemurafenibum și Ipilimumabum au fost deja incluse în lista medicamentelor compensate. Astfel, s-a susținut că, în aceste condiții, cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect. II. Soluția instanței de recurs Analizând recursurile formulate prin prisma excepției rămânerii fără obiect a cererii de chemare în juecată, Înalta Curte va admite recursurile declarate, va casa sentința recurată și, rejudecând cauza, va respinge acțiunea reclamanților, ca rămasă fără obiect. Prin H.G. nr. 178/2017 privind completarea anexei la H.G. nr. 720/2008 privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, la punctul "P3: Programul național de oncologie" din sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%", secțiunea C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", a fost introdusă poziția 110 cu DCI Vemurafenibum. De asemenea, prin H.G. nr. 380 din 31 mai 2018 privind modificarea și completarea anexei la H.G. nr. 720/2008 privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, la punctul "P3: Programul național de oncologie" din sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%", secțiunea C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", a fost introdusă poziția 119 cu DCI Ipilimumabum. Referitor la medicamentul Dabrafenibum, s-a reținut din etapa procesuală a fondului, că prin H.G. nr. 877/2015 publicată în M. Of. nr. 791/23.10.2015 a fost completată H.G. nr. 720/2008 în sensul că în Lista medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100% a fost inclus și acest medicament. Prin urmare, având în vedere că, înainte de finalizarea definitivă a procesului, medicamentele Dabrafenibum, Vemurafenibum și Ipilimumabum au fost introduse în Lista medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, cu titlu de medicamente de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100% și, implicit, că autoritățile publice pârâte au finalizat, în conformitate cu competențele lor, procedurile de urmat potrivit legii, în vederea emiterii deciziei finale referitoare la includerea sau neincluderea în Listă a acestor medicamente, Înalta Curte constată că cererea a rămas fără obiect, în în sensul arătat de art. 194 lit. c) C. proc. civ. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, va casa sentința atacată și, rejudecând, va respinge cererea de chemare în judecată, ca rămasă fără obiect.