ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3598/2018

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. în calitate de moștenitoare a lui L., M. și N. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în principal obligarea pârâților la includerea:

- medicamentului Vemurafenibum pe Sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%, Secțiunea C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", COD "P3: Programul național de oncologie" din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008;

- medicamentului Ipilimumabum pe Sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%, Secțiunea C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", COD "P3: Programul național de oncologie" din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008;

- medicamentului Abirateronum pe Sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%, Secțiunea C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", COD "P3: Programul național de oncologie" din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008;

- medicamentului Pazopanib pe Sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100%, Secțiunea C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc", COD "P3: Programul național de oncologie" din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008;

În subsidiar, reclamanții au cerut obligarea pârâților să emită decizia finală privind includerea sau neincluderea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008 a medicamentelor Vemurafenibum, Ipilimumabum, Abirateronum și Pazopanib.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 3025 din 16 noiembrie 2015, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul L. și continuată de reclamanta K.

Totodată, a respins, ca rămasă fără obiect, cererea reclamanților A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., M. și N., privind obligarea pârâților să emită decizia finală privind includerea sau neincluderea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008 a medicamentelor Pazopanibum cu denumirea comercială Votrient și Abirateronum cu denumirea comercială Zytiga.

Prin aceeași sentință, a obligat pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să soluționeze cererea reclamanților având ca obiect emiterea deciziei finale privind includerea/neincluderea medicamentelor Vemurafenibum și Ipilimumabum în Lista reglementată prin H.G. nr. 720/2008, în 90 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei, iar în măsura în care decizia finală este de includere în această listă, să comunice această Decizie finală pârâtului Guvernul României, iar pârâtul Guvernului României, în această ipoteză, să emită o hotărâre prin care să aprobe această listă, în termen de 30 de zile de la data comunicării Deciziei finale de includere a medicamentului în această Listă.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea căii de atac, pârâtul Ministerul Sănătății a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) punctele 4 și 8 din C. proc. civ.

Cu privire la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 4 din C. proc. civ., recurentul a susținut că prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești, încălcând principiul separațiilor puterilor în stat, respectiv competența Ministerului Sănătății, ca unică autoritate publică centrală cu atribuții în reglementarea domeniului sănătății și în elaborarea de proiecte de acte normative în acest domeniu.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., a arătat că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv dispozițiilor Legii nr. 95/2006, modificată prin O.U.G. nr. 23/2014, H.G. nr. 720/2008 și O.U.G. nr. 77/2011, reiterând și excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a susținut că hotărârea primei instanțe a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente, respectiv a dispozițiilor Legii nr. 95/2006, modificată prin O.U.G. nr. 23/2014, H.G. nr. 720/2008 și O.U.G. nr. 77/2011.

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data 14 mai 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Ulterior, procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ. nu a mai fost parcursă, potrivit Rezoluției din data de 1 octombrie 2018, acordându-se termen de judecată în ședință publică.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată, în raport cu actele dosarului, Înalta Curte constată că recursurile sunt lipsite de interes.

Recurenții-reclamanți au învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008 a medicamentelor indicate în acțiune sau obligarea pârâților să emită decizia finală privind includerea sau neincluderea în aceeași Listă a medicamentelor indicate în acțiunea principală: Vemurafenibum, Ipilimumabum, Abirateronum și Pazopanib.

Referitor la medicamentele Pazopanibum cu denumirea comercială Votrient și Abirateronum cu denumirea comercială Zytiga, prima instanță a respins cererea ca fiind rămasă fără obiect, ținând cont că la data soluționării acțiunii, în legătură cu aceste medicamente, existau deja emise decizii ale Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale privind includerea condiționată a lor în listă, acte administrative care, deși nu definitivează procedura, determină intrarea în următoarea etapă, respectiv cea de negociere cu deținătorii autorizațiilor de punere pe piață.

În ceea ce privește medicamentele Vemurafenibum și Ipilimumabum, prima instanță a obligat pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să soluționeze cererea reclamanților având ca obiect emiterea deciziei finale privind includerea/neincluderea acestor medicamente în Lista reglementată prin H.G. nr. 720/2008, în 90 de zile de la rămânerea definitivă hotărârii, iar în măsura în care decizia finală este de includere în această listă, să comunice această Decizie finală pârâtului Guvernul României, iar acesta să emită o hotărâre prin care să aprobe respectiva Listă, în termen de 30 de zile de la data comunicării Deciziei finale de includere a medicamentului în această Listă.

În cauză, se reține că prin Hotărârea Guvernului nr. 380/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 31 mai 2018, se prevede prin articolul unic că:

"Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 178 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 aprilie 2017, se prevede prin articolul unic că:

"Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

Așa fiind, rezultă că autoritățile publice pârâte au finalizat demersurile în conformitate cu competențele acestora, epuizându-și astfel obligațiile potrivit legii.

Prin urmare, în cauză se pune problema subzistenței interesului în promovarea căilor de atac exercitate.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind interesul de a promova acțiunea, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării căilor de atac.

Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia.

Conform art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Or, în condițiile în care au fost emise actele normative prin care a fost aprobată Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, reglementată prin H.G. nr. 720/2008, în care au fost incluse și medicamentele Vemurafenibum și Ipilimumabum, astfel cum s-a solicitat prin acțiune, se constată că recurentele nu mai justifică un interes în soluționarea prezentelor căi de atac.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat, ca lipsit de interes, ținând seama, totodată, de prevederile art. 499 teza a doua din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății împotriva Sentinței civile nr. 3025 din 16 noiembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsite de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 octombrie 2018.

Procesat de GGC - MM