ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2090/2019

Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată, reclamanta Societatea A. S.R.L., a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii Și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, solicitând anularea Procesului Verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat în data de 24.04.2015 privind proiectul x din 18.04.2011 având ca titlu "Achiziționarea de utilaje pentru pregătirea terenului", precum și a Deciziei de soluționare a Contestației formulate de SC. A. S.R.L. nr. 23962 din 02.07.2015. A precizat că suma contestată reprezintă creanța bugetară în sarcina societății A. S.R.L., stabilită prin Procesul Verbal de constatare: 840.623,51 RON, defalcată astfel: suma nerambursabilă plătită de APDRP: = 840.623,51 RON din care, contribuție din fonduri UE: 672.498,81 RON; contribuție publică națională: 168.124,70 RON.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 412 din 3 octombrie 2016, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta Societatea A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

Calea de atac exercitată Împotriva sentința civilă nr. 412 din 3 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal reclamanta Societatea A. S.R.L. a declarat recurs. În mod neîntemeiat instanța de fond considera ca nefondate apărările în ceea ce privește dovada faptului că nu a existat o intenție și o conduită frauduloasă a acesteia pentru accesarea finanțării nerambursabile. Contrar celor reținute de instanța de fond, respectiv că Societatea B. S.R.L. nu putea beneficia de finanțare nefiind în categoria de solicitanți eligibili fiind înfiintate în acest sens trei societăți distincte: S.C. A. S.R.L., S.C. C. S.R.L. și II D., este de reținut că în ceea ce privește Societatea A. S.R.L. pentru achiziția buldoexcavatorului Caterpillar 428E2 și a autogrederului Caterpillar 120M, obiect al finanțării nerambursabile a fost perfectat Contractul de credit invest nr. 53/29.07.2011 încheiat cu E. S.A, contract de credit care a fost depus la dosarul cauzei. Împrumutul, în valoare totala de 270.250 EUR a fost utilizat pentru achiziția utilajelor, contractul fiind în curs de derulare. Instanța de fond în mod repetat face referire la constatarea unor similitudini între proiectul recurentei și alte trei proiecte, invocând faptul că "Conduita celor patru entități constituie o încălcare a fișei măsurii 312, a dispozițiilor legale și comunitare care reglementează "ajutorul de minimis" și a urmărit depășirea plafonului maxim nerambursabil de 200.000 de euro de care poate beneficia un solicitant în decursul a trei ani fiscali, prin crearea de entități juridice de către o altă societate, în speță - S.C. B. S.R.L. care nu putea beneficia de finanțare nefiind în categoria de solicitanți eligibili". Instanța de fond în mod greșit a ținut cont de aceste aspecte. Punctual, toate proiectele analizate, au fost verificate și aprobate de către autoritatea contractanta, atât din punct de vedere al documentației administrative, cat și din punct de vedere al achizițiilor efectuate, după ce a aprobat la plată sumele respective, declarând proiectul eligibil, și a făcut plata efectivă. De reținut că susținerile instanței de fond potrivit cărora: "Curtea reține că încă de la data semnării contractului s-au săvârșit nereguli și s-au produs consecințe în sensul accesării fondurilor nerambursabile în folosul unei persoane ce nu mai avea dreptul la o astfel de finanțare și al depășirii plafonului maxim de finanțare" sunt complet eronate atâta timp cat Ia momentul la care s-a făcut verificarea și s-au aprobat spre plata sumele, toate documentele reverificate acum s-au aflat Ia dispoziția și sub controlul intimatei, fapt ce face ca opinia ulterioara a acestora sa contravină însăși opiniei exprimate în momentul aprobării plății, ceea ce înseamnă oarecum invocarea unei culpe proprii și implicit crearea unui prejudiciu cert beneficiarului plății, a cărui afacere a fost declarată eligibilă pentru ca prin refuzul ulterior afacerea în sine să fie desființată, mergând până la ajungerea în faliment. Instanța de fond invocă ca motiv de respingere a cererii de chemare în judecata ca exista în cauza de fata un ansamblu de similitudini intre cele patru societăți care probează tocmai faptul ca acestea au fost create pentru a permite depășirea plafonului maxim nerambursabil de 200.000 de euro stabilit de măsura 312. Ori acest lucru este complet fals atâta timp cât toate prestațiile au fost reale iar plățile au fost efective, aspect care a fost implicit recunoscut de structura de control. În acest context, astfel că nu se poate vorbi despre crearea unui avantaj vreunui terț. Terțul în cauza. Societatea B. S.R.L. a plătit pentru toate serviciile prestate. Prețul plătit este un preț de piața, fiind îndeplinite toate exigentele fiscale. În ceea ce privește susținerile instanței de fond potrivit cărora există relații de rudenie între asociații și administratorii celor patru societăți (S.C. A. S.R.L., S.C. C. S.R.L., II D. și S.C. B. S.R.L.), dispozițiile Codul fiscal permit existența unor raporturi juridice între persoane afiliate, singura cerință fiind ca prestațiile să fie reale iar prețurile să fie prețuri de piață. În ceea ce privește elementul obiectiv, a fost atins obiectivul contractului de finanțare. Societatea A. S.R.L. desfășoară o activitate complexă, independentă de altele întrucât alcătuiește un flux tehnologic individual: lucrări de pregătire a terenului ce corespunde codului CAEN 4312, mai exact: - curățarea amplasamentelor în vederea realizării de construcții noi; - lucrări de mutare a pământului: excavații, umplere, nivelarea și împrejmuirea amplasamentelor, săparea șanțurilor, eliminarea pietrelor; - pregătirea șantierelor pentru realizarea de construcții noi: îndepărtarea surplusului de pământ și alte lucrări de dezvoltare și pregătire a șantierelor; - executarea drenurilor pentru amplasamentul clădirilor; - executarea canalelor de scurgere (șanțuri) pentru terenuri agricole și forestiere. În concluzie, arătura este un flux tehnologic în sine, este o activitate pe care societatea A. S.R.L. o desfășoară în mod independent, fără să depindă de alte utilaje agricole, cum greșit apreciază instanța de fond. În ceea ce privește afirmația structurii de control ca agenții economici indicați în Procesul-verbal de constatare, își asigura reciproc cofinanțarea, aceasta este total nedovedită. Societatea B. S.R.L. nu este singurul beneficiar al serviciilor prestate de către recurenta. S-a dovedit prin înscrisurile anexate la dosar (contracte de prestări servicii) că există și alți beneficiari persoane fizice și juridice. Or, proba unei practici abuzive a Beneficiarului unei finanțări nerambursabile impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanțe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condițiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins și, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenția de a obține un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 iulie 2005, Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03, Rec, p. 1-7355, punctul 39 și jurisprudența citată). - a se vedea Curtea Europeana de Justiție C-434/12 din 12.09.2013. In cazul de fata, nu sunt întrunite cele doua elemente: - Nu exista elementul subiectiv pentru ca nu a existat o conduita și o intenție de fraudare, în sensul obținerii, pe nedrept a finanțării nerambursabile; - Nu exista elementul obiectiv, obiectivul finanțării nerambursabile fiind atins, întrucât prestam servicii utilizând utilajele achiziționate, în baza contractului de finanțare, pentru persoane juridice și persoane fizice diferite. Fără să se indice concret care au fost condițiile artificiale create, autoritatea contractanta ajungea în cuprinsul procesului-verbal la concluzia ca exista doar o serie de coincidente în derularea celor trei proiecte finanțate, fapt ce conduce autoritatea contractata spre concluzia ca ar fi create condiții artificiale în vederea acordării avantajului financiar și pe baza de logica, fără trimitere la texte legale, ni se spune ca am încălcat prevederile contractului de finanțare în acest mod, fapt ce permite autorității contractante retragerea sprijinului financiar acordat Este în mod evident o simplă prezumție nedovedită a organului de control. Așa cum am mai afirmat, toate proiectele au fost verificate și aprobate, atât din punct de vedere al documentației administrative cat și din punct de vedere al achizițiilor efective de către autoritatea contractanta, aceeași care azi, constata nereguli după ce a aprobat la plata sumele respective, declarând proiectul eligibil, și a făcut plata efectiva. Mai mult decât atât, faptul că s-a transmis prin comodat spațiul pentru organizarea sediului social pentru trei posibili beneficiari ai măsurii 312. nu poate fi considerata o fracționare artificiala a spațiului atâta timp cât nu exista în ghidul măsurii 312 nicio prevedere care să interzică acest lucru, după cum, în procesul-verbal aflat în faza de proiect și nici în cel definitiv, nu se indica ce norma de drept a încălcat sau ce obligație contractuala incidența spetei noastre ar fi încălcată cu privire la locul de implementare. În ceea ce privește recurenta, aceasta nu se încadrează în dispozițiile mai sus menționate întrucât a trecut de faza verificării proiectului și nu au fost stabilite condiții create artificial, plata ajutorului a fost făcuta de mult, realizarea proiectului fiind terminată și făcută în conformitate cu clauzele contractuale și regulile din Ghidul Solicitantului în vigoare la data accesării fondurilor europene. Faptul că, în speță, consultantul este unul și același pentru solicitanți nu contravine în niciun fel prevederilor europene în materia analizata și chiar dreptul național nu conține nicio reglementare care sa interzică ca un singur consultant sa aibă mai mulți clienți în cadrul activității sale. Din aceasta cauza, explicația cum ca memoriile justificative ale celor trei entități sunt aproape identice, și ca aceasta ar reprezenta o condiție artificiala, este de înlăturat deoarece, este logic și evident ca un consultant nu trebuie sa-si modifice nici caracterul, nici scrisul programului atunci când lucrează cu mai mulți beneficiari, fiind de notorietate ca atunci când, în calitate de consultant lucrezi cu mai mulți beneficiari care accesează același tip de program, sa folosești în măsura în care nu dăunează, date, informații și explicații din documentațiile întocmite anterior, și este normal să-ți folosești aceleași caractere ale scrisului pentru a-ti simplifica munca. Nu este permis ca autoritate contractantă, sa vii ulterior și să afirmi că este vorba de copiere a proiectelor și că din această cauză se creează o condiție artificială în obținerea avantajului nerambursabil. Concluzionând, nu putem fi de acord cu opinia organului de control, care tratează condițiile artificiale, fără să le indice, atâta timp cât obiectul implementării există și este determinat, achiziția utilajelor este efectivă și reală, sursele de finanțare sunt dovedite și nu au caracter ilicit, nu este nicio normă de drept încălcată în desfășurarea activităților reglementate. Se impune sublinierea că Autoritatea Contractanta (A.P.D.R.P. România) nu și-a îndeplinit obligația menționată la art. 8 alin. (3) din Anexa I - Prevederi generale la contractul de finanțare nr. x/18.04.2011 potrivit căreia: "Autoritatea Contractanta va soma cu termen beneficiarul să remedieze deficientele identificate. Beneficiarul are obligația de a realiza, la termenele specificate, remedierea deficientelor identificate, implementarea recomandărilor rezultate în urma misiunilor de control ale Autorității Contractante si/sau CE. În cazul în care deficientele nu sunt remediate în termenul acordat sau beneficiarul nu procedează la demararea operațiunilor de remediere în maximum 30 de zile calendaristice de la somare Autoritatea Contractantă va proceda la recuperarea integrală a contravalorii ajutorului financiar public nerambursabil plătit."

Apărările formulate în cauză Intimatul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului Analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de reclamantă, a apărărilor din întâmpinare, precum și a normelor legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Instanța de recurs, în deplină consonanță cu instanța de fond, apreciază că reclamanta împreună cu celelalte trei entități juridice a operat în cadrul unui grup economic mai mare, constatându-se elemente comune între societățile beneficiare de finanțare ce au fost nominalizate în procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare contestat în prezentul dosar. Așa cum a constatat și judecătorul fondului, există elemente comune între solicitanți acestea fiind rude între ele, care conduc la concluzia că există premisele creării de condiții artificiale pentru a beneficia de plăți prin depășirea plafonului maxim alocat pentru realizarea proiectelor în același timp. Altfel spus, că solicitanții au procedat la fracționarea artificială a unui proiect de investiții, încercând în acest fel să depășească plafonul maxim de sprijin financiar. Este eronată afirmația reclamantei că intimata și-ar întemeia opinia pe culpa proprie și, respectiv că ar fi creat un prejudiciu beneficiarului, în condițiile în care opinia ulterioară contravine opiniei inițiale exprimate în momentul aprobării plății. În primul rând, trebuie subliniat că în ipoteza în care beneficiarul unui astfel de proiect comite nereguli în diferite etape ce țin de selecția sau implementarea proiectului, neobservarea acestor nereguli la data la care au fost săvârșite nu constituie un motiv de exonerare de răspundere a beneficiarului față de autoritatea contractantă . Art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011 prevede că autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene este abilitată să procedeze la constatare a neregulilor și la întocmirea proceselor-verbale de constatare a acestor nereguli și de stabilire a creanțelor bugetare prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20, 21 din același act normativ, atât pe parcursul perioadei de monitorizare, când constată că proiectul nu respecte cerințele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile, cât și la finalul perioadei de monitorizare, când constată că indicatorii/obiectivele proiectelor finanțate din fonduri europene și sau fonduri publice naționale aferente acestora nu au fost realizate integral sau au fost realizate parțial . Rezumând, fie că autoritatea contractantă avea sau nu avea posibilitatea să observe neregulile dintr-o fază incipientă a derulării proiectului, controlul ulterior efectuat este perfect legal, având ca bază juridică dispozițiile legale mai sus citate, iar beneficiarul proiectului este răspunzător pentru neregulile comise . În ceea ce privește critica sentinței instanței de fond pe care o face reclamanta în legătură cu concluzia judecătorului fondului că în cauză s-a demonstrat existența unui ansamblu de similitudini între cele patru societăți, care demonstrează societățile în cauză au fost create pentru a permite depășirea plafonului maxim nerambursabil de 200.000 euro stabilit de măsura 312, instanța de recurs găsește că aceasta este neîntemeiată pentru motivele care urmează. Art. 4 alin. (8) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 65/2011 privind Normele de aplicare a Regulamentului CE 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și ecocondiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru Dezvoltare Rurală prevede că: "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor." Prin Hotărârea din 12.09.2013 pronunțată în cauza C - 434/12 Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, CJUE a statuat că: "1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că, condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane. 2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare." În mod indiscutabil, așa cum a argumentat și judecătorul fondului, în speța de față sunt întrunite cele două elemente la care face referire instanța europeană în hotărârea mai sus arătată. Instanța de control judiciar reține că, în temeiul pct. 2 din Anexa la Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităților economice în vederea diversificării economiei rurale și a creșterii calității vieții în spațiul rural", Schema de ajutor de minimis urmărește realizarea unui obiectiv general - care vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale (conform fișei tehnice a Măsurii 312) -, a unor obiective specifice, respectiv crearea și menținerea locurilor de muncă în spațiul rural; creșterea valorii adăugate în activități non-agricole; crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală prestate de către micro-întreprinderi, precum și a unor obiective operaționale, respectiv crearea de micro-întreprinderi, precum și dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spațiul rural; reducerea gradului de dependență față de agricultură. Art. 52 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 - în baza căruia a fost solicitat ajutorul financiar nerambursabil pentru proiectul recurentei - are ca obiectiv susținerea măsurilor de diversificare a economiei rurale și cuprinde ajutoarele pentru înființarea și dezvoltarea micro-întreprinderilor, în scopul promovării spiritului antreprenorial și consolidării mediului economic. Contrar celor susținute în recurs, reclamanta nu a fost sancționată deoarece există relații de rudenie între asociații și administratorii celor patru societăți, învederând că dispozițiile Codul fiscal permit existența unor raporturi juridice între persoanele afiliate. Sancționarea reclamantei s-a produs însă pentru că pe baza acelor elemente comune s-a demonstrat crearea unor condiții artificiale pentru a beneficia de plăți prin depășirea plafonului maxim alocat pentru realizarea proiectelor în același timp. Mai precis, s-a demonstrat că solicitanții au procedat la fracționarea artificială a unui proiect de investiții, încercând în acest mod să depășească plafonul maxim de sprijin financiar. În altă ordine de idei, existența elementului subiectiv presupune intenția beneficiarului de a obține un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condițiile necesare pentru dobândirea acestuia. Pe aspectul analizat, prezintă relevanță cele statuate de CJUE în Hotărârea din 12.09.2013: "Astfel, fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanța menționată pentru a stabili caracterul artificial al creării condițiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică, economică și/sau personală dintre persoanele implicate în operațiunea de investiții respectivă. Existența acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coluziuni care poate să ia forma unei coordonări deliberate, între diferiți investitori candidați la acordarea unui ajutor în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiții sunt identice și când există o legătură geografică, economică, funcțională, juridică și/sau personală între aceste proiecte" (paragrafele 40, 41 din hotărâre). De asemenea, în Nota Directoare pentru Auditori nr. 22 data de 10.10.2013 emisă de Comisia Europeană - Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală s-a arătat că, pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal și real al cererii de finanțare; adică, elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condițiilor create în vederea obținerii de finanțare FEADR sunt legăturile juridice, economice și/sau personale între persoanele implicate în investiția respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna și situația în care mai mulți investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice și prezintă legături geografice, economice, funcționale, legale sau legături de ordin personal. Înalta Curte reține că, în speța prezentă, se regăsesc indicatorii de fraudă nominalizați în nota directoare: •Indicatori externi, fizici - Locurile de implementare ale proiectelor sunt situate în aceeași localitate - jud. Dolj. - Sediul social al celor patru societăți este identic, același cu locul de realizare al investițiilor. - Firmele A., C. și II D. au încheiat contracte de comodat cu aceeași societate B. S.R.L.. •Indicatori funcționali-legali. Există legături de rudenie între reprezentanții asociației celor patru entități juridice; astfel, doamna F. este asociatul unic și administratorul societății reclamante din prezenta cauză, de asemenea este asociat împreună cu soțul său, G., al B., societate în care deține și poziția de administrator; domnul D. este director economic al B., iar întreprinderea individuală care îi poartă numele are sediul la aceeași adresă cu celelalte societăți în comuna Apele Vii; în fine, domnul H. este ginerele I.; este adevărat că nu există o interdicție expresă că relațiile de acest tip ar împiedica accesarea fondurilor europene în cadrul măsurii 312, însă chestiunea trebuie analizată prin raportare la elementele obiective și subiective, care, interpretate coroborat, așa cum au procedat în cazul de față organele de control, pot conduce la concluzia obținerii unui avantaj necuvenit. •Indicatori de afaceri, financiar-contabili Aceste societăți desfășoară activități identice, așa cum rezultă fără dubiu din examinarea codului CAEN principal - 4311, veniturile totale obținute de reclamantă rezultă din prestări servicii către B., persoanele din conducerea oricăreia dintre aceste societăți exercită un control efectiv al celorlalte firme, urmare a pozițiilor deținute în acestea, ceea ce în opinia instanței supreme demonstrează o acțiune coordonată între firme controlate de membrii aceleiași familii, în scopul creării unui avantaj nejustificat pentru B. ce nu mai avea dreptul la o astfel de finanțare depășindu-se plafonul maxim de finanțare. În fine, reclamanta formulează o ultimă critică vizând neaplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Anexa 1 - Prevederi generale la contractul de finanțare numărul x/18.04.2011, ce stipulează că autoritatea contractantă somează beneficiarul finanțării se remedieze deficiențele identificate în maxim 30 de zile de la somație, iar în caz de ne remediere se procedează la recuperarea integrală a contravalorii ajutorului financiar public nerambursabil plătit Așa cum precizează intimata în întâmpinarea formulată, acest text legal este inoperant în cauză, având în vedere că deficiența constatată este una structurală, viciind în întregul său finanțarea - crearea de condiții artificiale - ce nu mai poate fi remediată ulterior în condițiile prescrise în aret. 8 alin. (3) din Anexa 1. Față de cele ce preced, Înalta Curte conchide că nu este întemeiat motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) unu pct. 8 din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 din același act normativ, coroborat cu art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, va respinge recursul, ca nefondat .