ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6101/2019

Ședința publică din data de 3 decembrie 2019

Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018, la data de 19.06.2018, reclamanul A. a chemat in judecata paratul Minsterul Afacerilor Interne, solicitand instantei următoarele:

1)- să constate că Ministerul Afacerilor Interne a încălcat prevederile din Legea nr. 554/2001, prin faptul că nu i-a comunicat informațiile de interes public solicitate în data de 21.05, respectiv 01.06.2018;

2)- să constate că informațiile solicitate în data de 21 mai, respectiv 01.06.2018 nu pot constitui informații clasificate secret de serviciu;

3)- să fie obligat Ministerul Afacerilor Interne să-i comunice informațiile de interes public solicitate în data de 21.05, respectiv 01.06.2018;

4) - să fie obligat Ministerul Afacerilor Interne la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 5320 din data de 12 decembrie 2018 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.

Pentru a pronunța această sentință Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, conform cărora litigiile privind comunicarea informațiilor de interes public se judecă în primă instanță de către tribunal, motiv pentru care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului de la domiciliul reclamantului, adică în favoarea Tribunalului Harghita.

Ca urmare a declinării competenței, dosarul a fost înregistrat la data de 11.04.2019 pe rolul Tribunalului Harghita, sub nr. de dosar x/2018

Prin încheierea de ședință nr. 2 din data de 20 iunie 2019 Tribunalul Harghita a dispus disjungerea capătului de cerere formulat de reclamant prin răspunsul la întâmpinare, privind obligarea Ministerului de Interne să declasifice Ordinul M.A.I. nr. S/7/2018 și constituirea unui nou dosar având acest obiect, cu privire la care invocă excepția necompetenței materiale, dispunând amânarea pronunțării pe acest aspect.

Urmare a disjungerii s-a format dosarul nr. x/2019, din data de 20.06.2019, având ca obiect declasificarea Ordinului M.A.I. nr. S/7/2018.

Hotărârea Tribunalului Harghita, secția Civilă

Prin sentința civilă nr. 1018 din 25 iunie. 2019, Tribunalul Harghita, secția Civilă a admis la rându-i excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Harghita, secția Civilă a reținut, în esență, că, raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind vorba de un ordin emis de o autoritate centrală, se impune declinarea competenței în favoarea Curții de Apel de la domiciliul reclamantului, respectiv Târgu Mureș.

În data de 22 iulie 2019 dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Hotărârea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 86 din data de 27 septembrie 2019 Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Târgu Mureș a reținut în esență că, data la care a fost învestită cea dintâi instanță (Curtea de Apel București) cu acțiunea în cadrul căreia s-a formulat și petitul ulterior disjuns, este 19 iunie 2018, dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 212/2018 prin care s-au adus modificări Legii nr. 554/2004.

Acest moment este relevant în cauză, câtă vreme prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, forma în vigoare la momentul învestirii inițiale a instanței, sunt în sensul că "reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale".

Așadar, la acel moment legiuitorul a stabilit o competență teritorială alternativă, dreptul de opțiune aparținând reclamantului.

Or, în cauză, reclamantul a optat pentru sesizare instanței în raza teritorială a căreia își are sediul pârâtul, respectiv Curtea de Apel București.

Faptul că petitul în discuție a fost precizat de reclamant prin răspunsul la întâmpinare, nu are relevanță din perspectiva analizată - aceea a competenței teritoriale. Căci data în raport de care se verifică competența este cea a sesizării instanței cu acțiunea introductivă.

Pentru aceleași considerente, nici data înregistrării acțiunii la Tribunalul Harghita nu poate reprezenta un reper în funcție de care să se stabilească norma de procedură aplicabilă.

Este evident, prin raportare la prevederile art. 24 și 25 C. proc. civ., că aceasta este cea în vigoare la momentul înregistrării acțiunii la Curtea de Apel București.

Având în vedere aspectele reținute anterior și prevederi legale amintite, raportate la art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., Curtea de Apel Târgu Mureș a apreciat că se impune admiterea excepției necompetenței sale teritoriale, și pe cale de consecință, în baza art. 132 alin. (3) din C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competență, în baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, sesizată cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății, precum și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Argumente de fapt și de drept relevante

Studiind actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, prin cererea înregistrată încă din data de 19.06.2018, initial pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul a solicitat următoarele:

1)- să se constate că Ministerul Afacerilor Interne a încălcat prevederile din Legea nr. 554/2001, prin faptul că nu i-a comunicat informațiile de interes public solicitate în data de 21.05, respectiv 01.06.2018;

2)- să se constate că informațiile solicitate în data de 21 mai, respectiv 01.06.2018 nu pot constitui informații clasificate secret de serviciu;

3)- să fie obligat Ministerul Afacerilor Interne să-i comunice informațiile de interes public solicitate în data de 21.05, respectiv 01.06.2018;

4) - să fie obligat Ministerul Afacerilor Interne la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Răspunsul la întâmpinare, formulat în data de 03.10.2018, tot la momentul la care procesul se afla pe rolul Curții de Apel București, reclamantul a reformulat capătul 2 de cerere, solicitând " Să constatați că informațiile solicitate de mine în data de 21.05, respectiv 01.06.2018 nu pot constitui informații clasificate secret de serviciu și în consecință să obligați Ministerul de Interne să declasifice Ordinul MAI nr. S/7/2018".

La data învestirii Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - 19.06.2018, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, avea următorul conținut:

"(3) Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale."

Este adevărat că, prin Legea nr. 212/2018, începând cu data de 02.08.2018 (anterior precizării acțiunii de către reclamant, prin Răspunsul la întâmpinare) alin. (3) al articolului 10 a comportat modificări, în sensul că reclamantul persoană fizică trebuia să se adreseze exclusiv instanței de la domiciliul său, însă aceste modificări nu sunt aplicabile în prezenta cauză, deoarece, data în raport de care se verifică competența este data sesizării instanței cu acțiunea introductivă, " data când a început procesul ", neavând relevanță, din perspectiva competenței teritoriale, faptul că petitul ce face obiectul prezentei judecăți - obligarea Ministerului de Interne la declasificarea Ordinului MAI nr. S///2018 - a fost precizat de reclamant, după modificarea legii, prin Răspunsul la întâmpinare.

Înalta Curte, în regulator de competență, deliberând cu privire la instanța competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, are în vedere dispozițiile art. 24 și 25 din C. proc. civ., conform cărora " art. 24. Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", respectiv " art. 25." 1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. 2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început…".

Având în vedere aceste dispoziții, Înalta Curte constată că, prin dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la "data când a început procesul " - 19.06.2018- legiuitorul a stabilit o competență teritorială alternativă, dreptul de opțiune aparținând reclamantului.

În aceste condiții, se poate cu ușurință constata că, prin sesizarea Curții de Apel București - ca instanță de la " domiciliul/sediul pârâtului", reclamantul și-a excercitat dreptul de opțiune conferit de legiuitor prin Legea nr. 554/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 212/2018, legiuitorul nepermițând totodată invocarea excepției necompetenței teritoriale în ipoteza în care reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului (teza a II-a a alin. (3) al articolului 10 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data de 19.06.2018).

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data când a început procesul și, având în vedere dreptul de opțiune exercitat de reclamant, în favoarea instanței de la sediul pârâtului, competența teritorială de soluționare a cauzei, având ca obiect obligarea Ministerului de Interne la declasificarea Ordinului MAI nr. S///2018, aparține Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Temeiul legal al soluției adoptate

Prin urmare, reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data de 19.06.2018, Înalta Curte, în regulator de competență, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 3 decembrie 2019