ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.11.2019

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5326/2019

HOTĂRÂRE
05.11.2019
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5326/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 05 noiembrie 2019

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună:

- obligarea pârâtului să facă toate demersurile necesare în vederea încheierii protocoalelor de predare preluare a construcțiilor și materialului biologic vegetal sau animal, după caz, situate pe terenuri proprietatea ASAS și aflate în administrarea următoarelor unități: Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Voinești, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești;

- obligarea pârâtului la rectificarea inventarului privind bunurile din domeniul public al statului, în sensul eliminării din acest inventar a construcțiilor care au fost predate A.S.A.S. prin protocoalele de predare preluare nr. x/14.10.2011 (SCDCB Dulbanu), nr. x/10.01.2012 (SCDCOC Rușețu), nr. x/11.10.2011 (SCDVV Drăgășani), nr. x/10.11.2011 (ICDPP București) și nr. x/10.11.2011 (ASAS).

Prin sentința civilă nr. 3013/07.11.2014, Curtea de Apel București a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", solicitând casarea sentinței și, în rejudecare, admiterea acțiunii.

Prin decizia nr. 2353/29.09.2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București la data de 17.02.2017 sub nr. x/2014*.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1619 din 5 mai 2017, a admis în parte cererea formulată de către reclamanta Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a obligat pârâtul la finalizarea procedurilor de rectificare a inventarului privind bunurile din domeniul public al statului care au fost predate reclamantei prin protocoalele nr. x/14.10.2011 (SCDCB Dulbanu), nr. x/10.01.2012 (SCDCOC Rușețu), nr. x/11.10.2011 (SCDVV Drăgășani), nr. x/10.11.2011 (ICD București), nr. x/10.11.2011 (ASAS), a respins în rest acțiunea, ca rămasă fără obiect, și a luat act că reclamanta solicită cheltuieli pe cale separată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că obligația de operare a modificărilor în inventarul centralizat al bunurilor din domeniu public, în ceea ce privește construcțiile care au fost predate A.S.A.S. prin protocoalele de predare preluare nr. x/14.10.2011 (SCDCB Dulbanu), nr. x/10.01.2012 (SCDCOC Rușețu), nr. x/11.10.2011 (SCDVV Drăgășani), nr. x/10.11.2011 (ICDPP București) și nr. x/10.11.2011 (ASAS), revenea pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de organ al administrației centrale care a avut în administrare bunurile predate către A.S.A.S., împrejurare necontestată de altfel de parte. S-a mai arătat că, apărările pârâtei nu prezintă relevanță în cauză, în condițiile în care au trecut aproximativ 7 ani de la momentul încheierii protocoalelor de predare-preluare fără ca procedura de rectificare a inventarului centralizat al bunurilor din domeniu public să fie finalizată și fără ca această întârziere să se datoreze conduitei reclamantei. Pentru a reține această împrejurare, Curtea a avut în vedere faptul că în acest ciclu procesual, deși s-a acordat în mod expres termen pârâtului pentru a depune relații privind stadiul procedurii de rectificare a inventarului bunurilor în privința celor 5 protocoale indicate prin cererea de chemare în judecată, pârâtul nu a furnizat niciun răspuns, astfel încât, față de intervalul de timp scurs de la momentul formulării întâmpinării în fața instanței de recurs nu se poate aprecia în lipsa unor dovezi suplimentare că procedura de rectificare nu a putut fi continuată datorită lipsei unui eventual răspuns al reclamantei la solicitarea de clarificări adresată de Ministerul Justiției.

Împotriva sentinței civile nr. 1619 din 5 mai 2017 a declarat recurs pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul-pârât a arătat, în esență, următoarele:

- în ce privește susținerea instanței de fond potrivit căreia "pârâtul în mod nejustificat nu a soluționat cererea reclamantei într-un termen rezonabil", o apreciem ca neîntemeiată având în vedere că procedura de lucru privind modificările intervenite în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al statului a presupus deplasarea persoanei desemnate din cadrul MADR la Direcția Generală pentru Tehnologia Informației din cadrul Ministerului Finanțelor Publice în vederea operării modificărilor. Întârzierile se datorează lipsei de personal de specialitate din cadrul DGTI care să participe la operarea modificărilor. Ulterior operarea a putut fi efectuată de la distanță, însă au fost înregistrate perioade lungi în care aplicația de evidență a bunurilor din domeniul public al statului, gestionată de MFP nu a funcționat în parametrii optimi.

- MADR a prezentat situația fiecărui protocol de predare-primire și a susținut că a fost de bună credință și a întreprins toate demersurile legale în vederea încheierii acestora.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" a solicitat respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că în cuprinsul recursului formulat nu există nici o referire cu privire la dispozitia de drept material încălcata de instanța de fond, raportat la motivul de recurs invocat de recurent.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Intimata-reclamantă Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" a investit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu o acțiune îndreptată împotriva pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: - obligarea pârâtului să facă toate demersurile necesare în vederea încheierii protocoalelor de predare preluare a construcțiilor și materialului biologic vegetal sau animal, după caz, situate pe terenuri proprietatea ASAS și aflate în administrarea următoarelor unități: Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Voinești, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești; - obligarea pârâtului la rectificarea inventarului privind bunurile din domeniul public al statului, în sensul eliminării din acest inventar a construcțiilor care au fost predate A.S.A.S. prin protocoalele de predare preluare nr. x/14.10.2011 (SCDCB Dulbanu), nr. x/10.01.2012 (SCDCOC Rușețu), nr. x/11.10.2011 (SCDVV Drăgășani), nr. x/10.11.2011 (ICDPP București) și nr. x/10.11.2011 (ASAS).

În cel de al doilea ciclu procesual, prima instanță, pentru considerentele arătate pe scurt la punctul 2, a admis în parte cererea formulată de către reclamanta Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a obligat pârâtul la finalizarea procedurilor de rectificare a inventarului privind bunurile din domeniul public al statului care au fost predate reclamantei prin protocoalele nr. x/14.10.2011 (SCDCB Dulbanu), nr. x/10.01.2012 (SCDCOC Rușețu), nr. x/11.10.2011 (SCDVV Drăgășani), nr. x/10.11.2011 (ICD București), nr. x/10.11.2011 (ASAS), a respins în rest acțiunea, ca rămasă fără obiect, și a luat act că reclamanta solicită cheltuieli pe cale separată.

Pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Agenția Națională de Integritate a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară.

Astfel, din actele depuse la dosar rezultă că au fost încheiate protocoale de predate primire, după cum urmează: -la data de 23.06.2014 a fost încheiat protocolul nr. 2151 pentru Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Voinești, -la data de 12.02.2015 a fost încheiat protocolul nr. 675 pentru Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, -la data de 11.02.2015 a fost încheiat protocolul nr. 658 pentru Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești, -la data de 11.02.2015 a fost încheiat protocolul numărul 669 pentru Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Iași,

- la data de 12.02.2015 a fost încheiat protocolul nr. 674 pentru Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava, iar

- la data de 10.09.2014 a fost încheiat protocolul nr. 2149 pentru Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar.

Așa fiind, în mod corect prima instanță a reținut că pârâtul și-a îndeplinit obligațiile pe parcursul judecății, iar acest capăt de cerere a rămas fără obiect.

Cu privire la rectificarea inventarului privind bunurile din domeniul public al statului, în sensul eliminării din acest inventar a construcțiilor care au fost predate A.S.A.S. prin protocoalele de predare preluare nr. x/14.10.2011 (SCDCB Dulbanu), nr. x/10.01.2012 (SCDCOC Rușețu), nr. x/11.10.2011 (SCDVV Drăgășani), nr. x/10.11.2011 (ICDPP București) și nr. x/10.11.2011(ASAS), recurentul susține că a fost obligat nelegal, având în vedere că procedura de lucru privind modificările intervenite în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al statului a presupus deplasarea persoanei desemnate din cadrul MADR la Direcția Generală pentru Tehnologia Informației din cadrul Ministerului Finanțelor Publice în vederea operării modificărilor. Întârzierile se datorează lipsei de personal de specialitate din cadrul DGTI care să participe la operarea modificărilor.

Critica este nefondată după cum vom arăta în cele ce urmează. Protocoalele de predare preluare sus menționate vizează construcții ce s-au aflat în domeniul public al statului și care au trecut în proprietatea ASAS, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, modificată și completată prin Legea nr. 72/2011: "Construcțiile și materialul biologic vegetal și animal din domeniul public sau privat al statului ori proprii, aflate în administrarea unităților de cercetare-dezvoltare, situate pe terenuri proprietatea ASAS, rămân sau trec, după caz, în domeniul privat al unității și se transmit în proprietatea ASAS, cu titlu gratuit. Predarea-preluarea se face pe bază de protocol încheiat între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ASAS și unitatea de cercetare-dezvoltare implicată."

Potrivit art. 20 Legea 213/1998: (1) Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmește și se modifică, după caz, de ministere, de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și de autoritățile administrației publice locale care au în administrare asemenea bunuri. (2) Centralizarea inventarului menționat la alin. (1) se realizează de către Ministerul Finanțelor Publice și se supune spre aprobare Guvernului.

Art. 22 din același act normativ prevede că ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile publice centrale, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale, după caz, sunt obligate să facă înregistrarea operațiunilor de modificare a regimului juridic al bunurilor din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

De asemenea art. 2 alin. (1) și (2) H.G. nr. 1705/2006 statuează că (1) Modificările intervenite în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului se aprobă în condițiile legii, prin acte normative adoptate în acest sens, inițiate de către ministere sau de alte organe de specialitate ale autorităților publice centrale, aflate în subordinea Guvernului, precum și de autorități administrative autonome și autoritățile administrației publice locale, prin Ministerul Administrației și Internelor. (2) Operarea modificărilor în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului se face prin sistemul securizat al Ministerului Finanțelor Publice de către instituțiile prevăzute la alin. (1), în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a actelor normative prevăzute la alin. (1).

Față de conținutul dispozițiilor legale menționate mai sus, apare cu evidență faptul că revenea recurentului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitatea sa de organ al administrației centrale care a avut în administrare bunurile predate către A.S.A.S., obligația de operare a modificărilor în inventarul centralizat al bunurilor din domeniu public.

Înalta Curte nu poate reține susținerile recurentului cu privire la faptul că întârzierea în soluționarea modificărilor de inventar nu i se poate imputa, fiind cauzată de lipsa de personal și de aplicația MFP care nu ar fi funcționat în parametrii normali, dat fiind faptul că protocoalele de predare preluare au fost încheiate cu mult timp în urmă și orice disfuncționalitate ar fi apărut, se putea rezolva în această lungă perioadă de timp.

Așa fiind, Înalta Curte constată că soluția adoptată a fost corect și amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței civile nr. 1619 din 5 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 noiembrie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-10-07
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4960/2020
Ședința publică din data de 7 octombrie 2020 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată 1.1. Prin cererea de chemare în judecat
ÎCCJ 2019-05-22
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2705/2019
Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția de contencios adminis
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2712/2018
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 16 februarie 2015, reclamanta Academia de Științe Agricole și Silvice "A." a
ÎCCJ 2025-02-05
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 565/2025
tare pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr și a Substanțelor Dulci Fundulea, în contradictoriu cu pârâții Agenția Domeniilor Statului, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești” și Academia A; A dispus
ÎCCJ 2019-01-17
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 118/2019
Asupra recursurilor de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Circumstanțele cauzei Cererea de chemare în judecată Prin cererea depusă în cadrul Dosarului nr. x/2009 al Judecătoriei Sector 1 București, reclamantul A
Sursă