ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8044/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința atacată cu recurs,

sentința civilă nr. 465, pronunțată la data de 9 iulie 2004, în dosarul nr. 1191/A/2004,

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea

formulată de reclamantul C.C. împotriva Casei Județene de Pensii Olt.

Pentru a pronunța această soluție, curtea

de apel a reținut că reclamantul a cerut să-i fie acordate drepturile legale

pentru perioada 13 martie 1952 – 30 noiembrie 1953, în care a efectuat a doua

parte a stagiului militar, în condițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002, pentru

care Casa Județeană de Pensii Olt i-a respins cererea.

În motivarea soluției de respingere

a acțiunii, instanța de fond a reținut că prin decizia de pensionare nr. 61690

din 17 iunie 2004, autoritatea pârâtă i-a recunoscut drepturile pretinse și i-a

acordat, alături de pensie, o indemnizație în temeiul prevederilor Legii nr. 309/2002,

pentru o perioadă de 1 an, 10 luni și 15 zile, adică perioada pretinsă de

reclamant.

Împotriva acestei soluții a formulat

recurs, reclamantul, susținând că hotărârea instanței de fond este nelegală și

netemeinică, pentru următoarele motive:

- instanța nu a observat că cererea

sa pentru acordarea drepturilor vizând perioada 13 martie 1952 – 30 noiembrie

1953, i-a fost respinsă de Casa Județeană de Pensii Olt, prin decizia nr. 5827

din 10 mai 2004;

- a considerat în mod greșit că prin

decizia de pensionare nr. 61690 din 17 iunie 2004, în care apare menționată o

indemnizație pentru o perioadă de 1 an, 10 luni și 15 zile, ar fi fost revizuită

decizia nr. 5827 din 10 mai 2004 și că perioada menționată ar fi perioada

pretinsă de el în mod separat;

- a confundat perioada 13 martie 1952

– 30 noiembrie 1953, pe care a pretins-o prin acțiune, cu perioada anterioară:

2 mai 1950 – 17 martie 1952, pentru care, într-adevăr Casa Județeană de Pensii

Olt, prin hotărârea nr. 5109 din 16 februarie 2004, i-a acordat drepturile

prevăzute de Legea nr. 309/2002.

Recursul este întemeiat, pentru

motivele care vor fi arătate în continuare.

În mod corect a reținut instanța de

fond, că autoritatea pârâtă i-a acordat drepturile pretinse, prin decizia de

pensionare nr. 61690 din 17 iunie 2004, stabilindu-i recurentului-reclamant,

indemnizația prevăzută de Legea nr. 309/2002, dar nu a observat că aceasta

trebuia să-i fie plătită începând cu luna următoare celei în care s-a formulat

cererea.

Astfel fiind, recursul va fi admis

pentru acest motiv, iar sentința atacată va fi casată și, pe fond, acțiunea va

fi admisă, în sensul că actul administrativ atacat va fi modificat, în sensul

că indemnizația prevăzută de Legea nr. 309/2002, va fi achitată începând cu 1

aprilie 2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de C.C.

împotriva sentinței civile nr. 465 din 9 iulie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția

comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința și în fond, admite

acțiunea, în sensul că modifică actul atacat, numai în ceea ce privește data

acordării drepturilor compensatorii, respectiv, de la 1 aprilie 2004.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 noiembrie 2004.